O analiză publicată de Institutul Ifo, din Germania, arată că doar două state europene din cadrul NATO, Lituania și Estonia, au reușit în 2023 să respecte ținta de 2% din PIB pentru cheltuieli militare, fără a avea probleme cu deficitul bugetar sau datoria publică.
Studiul evaluează, în mod mai puțin obișnuit, dacă țările membre atât în UE, cât și în NATO, reușesc să-și „acopere” angajamentele în apărare fără să-și pună la încercarea prea grea economiile, „ratând” țintele fixate de UE.
Reglementările UE, stabilite prin Tratatul de la Maastricht, cer respectarea unui deficit de cel mult 3%. Suspendate în 2023, regulile se vor aplica din nou în 2024, ceea ce ar putea genera, printre altele, noi dispute între guvernele naționale și Bruxelles.
Potrivit analiștilor, ținta de 2% la cheltuieli militare, pretinsă de NATO, este respectată aproape de toate țările est-europene. State precum Ungaria, Grecia, Finlanda sau România reușesc să aloce procentual chiar mai mulți bani apărării, dar situația lor bugetară nu este cea mai bună, având deficite și datorii publice îngrijorătoare.
Vest-europenii, mai îndatorați
Un tablou mai îngrijorător se conturează în rândul țărilor vest-europene, ale căror guverne alocă sume cam cât cele pentru apărare doar pentru plata dobânzilor la datoriile publice. Este cazul Suediei, Ungariei, Spaniei și chiar Italiei, unde situația este cea mai gravă.
„Cheltuielile guvernului italian pentru dobânzi sunt de trei ori mai mari decât bugetul alocat pentru apărare. Germania este pe la mijlocul clasamentului: țara cheltuie cam aceeași sumă atât pentru dobânzile la datoriile publice cât și pentru apărare”, se arată în concluzia raportului Institutului Ifo.
Sursa precizează că guvernele europene ar putea să atingă ținta de 2% la NATO prin realizarea unor ajustări minore, dar care presupun tăieri de cheltuieli pentru alte sectoare importante.
„Europa se află într-o dilemă. Fiecare euro disponibil pentru apărare este de asemenea necesar pentru investiții publice sau finanțarea proiectelor de transformare economică și climatică”, a declarat cercetătorul Ifo, Niklas Potrafke, cu ocazia publicării raportului.
(Autor: Cristian Bolotnicov, Havel Fellow, RFE/RL)
