Linkuri accesibilitate

Tot mai multe candidate vor în UE în 2030, ca și Moldova. Macedonia de Nord, de pildă


Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, primită de premierul Macedoniei de Nord Hristijan Mickoski în vizită la Skopje, la 24 octombrie 2024.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, primită de premierul Macedoniei de Nord Hristijan Mickoski în vizită la Skopje, la 24 octombrie 2024.

R. Moldova a spus de mai multe ori că se „vede” membră în UE prin 2030 - și pare să fi stârnit o modă printre țările aliniate la poarta clubului occidental.

Ministrul de externe al Macedoniei de Nord a declarat marți că 2030 este o dată „realistă” pentru aderarea țării sale la Uniunea Europeană, în pofida neînțelegerilor diplomatice de lungă durată cu Bulgaria, vecinul său din UE, informează AFP.

Speranțele Macedoniei de Nord de a intra în UE sunt de mult timp zădărnicite de cererile Bulgariei ca Skopje să își schimbe constituția pentru a recunoaște bulgarii printre „popoarele fondatoare” ale micii țări balcanice.

Chiar dacă disputa continuă, ministrul de Externe al Macedoniei de Nord, Timco Mucunski, a declarat că este optimist în privința unui progres și că intrarea în UE „poate fi realistă până în 2030, dacă există voință politică”.

„Optimismul meu provine din faptul că, în ultimele câteva luni, am avut un guvern ale cărui fapte dovedesc că dorește integrarea europeană”, a declarat el după întâlnirea cu omologul său ceh Jan Lipavsky, la Praga.

Ministrul de Externe al Macedoniei de Nord, Timco Mucunski, la Skopje, pe 5 septembrie 2024.
Ministrul de Externe al Macedoniei de Nord, Timco Mucunski, la Skopje, pe 5 septembrie 2024.

Mucunski a preluat funcția după ce partidul naționalist de dreapta VMRO-DPMNE, din care face parte, a câștigat alegerile generale din mai.

Partidul a promis să respingă mai departe cererile Bulgariei și a refuzat să recunoască un acord încheiat în 2018 cu Grecia, care soluționează o dispută de lungă durată cu privire la numele țării.

Pe de altă parte, Mucunski a declarat că Macedonia de Nord face progrese în ceea ce privește reformele cerute de Bruxelles, inclusiv combaterea corupției, și a îndemnat UE să dea dovadă de „curaj” în primirea de noi membri.

Săptămâna trecută, Comisia Europeană a declarat că Macedonia de Nord „trebuie să continue să pună în aplicare reformele legate de UE”, inclusiv consolidarea încrederii în sistemul judiciar.

Speranțe multe, fără calendar

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat săptămâna trecută că extinderea rămâne „o prioritate absolută”.

Procesul de extindere a fost readus în actualitate de două rânduri de alegeri, cu deznodământ opus în ce privește UE, cele din Georgia și Moldova, ca și de referendumul moldovean din 20 octombrie, la care o majoritate (infimă!) a spus DA aderării.

Oficialii din UE se feresc însă de termeni concreți.

Anul 2030 a fost pomenit în premieră de președintele Consiliului European, Charles Michel, în vara anului 2023, la o conferință, în Slovenia.

Comisia Europeană s-a distanțat repede de stabilirea vreunei date, precizând că totul va depinde de repeziciunea transformărilor - în țările candidate și în Uniunea care va trebui ea însăși să se pregătească să primească noi membri.

După ce Moldova, Ucraina și Georgia au devenit țări candidate la aderare, primele din fostul spațiu sovietic după statele baltice, tema extinderii a devenit din nou fierbinte. Țările din Balcani, care rămăseseră cam înțepenite în așteptare, au început să-și reconsidere șansele și să ceară, vocal, mai multă viteză de la Bruxelles - cum este acum și cazul Macedoniei de Nord.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

XS
SM
MD
LG