„Talpa se ridică: o istorie a răscoalelor țărănești pentru socialiștii de azi” – așa este intitulată o nouă analiză publicată pe portalul Sic.md. În material se scrie că „o stafie bântuie PSRM” și anume „stafia conservatorismului”. În toiul protestelor fermierilor, alesul poporului Corneliu Furculiță, tot el șef al socialiștilor din Parlament, le-a spus agricultorilor că, pe timp de secetă, trebuie să se roage și să rabde, strămoșește, cu un pahar de vin și un boț de mămăligă, se menționează în articol. Jurnaliștii au pregătit o scurtă lecție de istorie despre răscoalele țăranilor care au știut să pună piciorul în prag atunci când le ajungea cuțitul la os. Fermierii nu protestează „să ceară ploaie, roadă”, revendicările lor sunt clare și țin exact de atribuțiile guvernului, scrie Sic.md. „În loc să le ridiculizeze cererile, deputatul Furculiță ar putea el însuși să fie mai „smerit” și să ajute guvernarea din care face parte să găsească soluții pentru problemele agricultorilor”, se conchide în analiză.
Tractoarele nu sunt tancuri, dar pot împușca – scrie Petru Grozavu într-un editorial pentru Ziarul de Gardă. Autorul consideră că deși, de jure, Rusia ne-a recunoscut independența, de facto ea nu ne-a acceptat-o niciodată decât formal, tratând-o ca pe o coliziune, un caz accidental vremelnic, nimic mai mult. „Am impresia, după toate câte s-au întâmplat în acești 29 de ani, că Independența noastră a ținut atât cât a rezistat Primul Parlament și Primul Guvern, cât am avut în prima linie de luptă pentru afirmarea idealurilor naționale marea intelectualitate”, scrie Grozavu. El conchide că în 29 de ani de Independență, am ajuns în punctul din care porneam în 1991: cu un război neterminat la Nistru și cu un regim de guvernare nu doar străin, dar ostil R. Moldova, servitor docil al intereselor coloniale rusești în R. Moldova și toată regiunea.
Dodon, scutește-ne de prezența ta – scrie Veaceslav Negruța într-un editorial pentru Gazeta de Chișinău. Cu toții am fost martori oculari, de voie, de nevoie, spectatori ai celor „realizate” de șeful Președinției dăruite de Plahotniuc și reparată de Erdogan, afirmă autorul. „Dodon va face orice doar ca să ia un al doilea mandat – de la manipulări, știri false și minciuni la falsificarea alegerilor și în ziua votului”, consideră Negruța. În opinia sa, președintele ar putea face și mai mult rău Republicii Moldova prin propria vulnerabilitate și șantajabilitate.
Portalul Anticorupție.md scrie despre dosarul Metalferos. În articol se menționează că procurorul general Alexandr Stoianoglo a acuzat, joi, în cadrul unei conferințe presă, sistemul judecătoresc de blocaje în calea investigării dosarului Metalferos. Mai mult, el a învinuit magistrații că s-ar afla sub influența lui Vladimir Plahotniuc și că ar pune obstacole în calea investigării dosarelor de rezonanță, inclusiv frauda bancară a „furtului miliardului”. Ancheta a stabilit, potrivit lui Stoianoglo, că în 2012–2019 Vladimir Plahotniuc ar fi organizat, prin intermediul companiilor sale nerezidente, exportul de metale feroase și neferoase către colectori specializați din Turcia, Austria, Olanda și Germania, se menționează în articol. Procurorii nu cred în coincidențe, afirmă Stoianoglo, citat de portalul Anticorupție.
TV8 îl citează pe avocatul fostului lider democrat Vladimir Plahotniuc, cel despre care a declarat astăzi procurorul general Alexandr Stoianoglo că este în spatele schemei de la „Metalferos”, care susține că aceste declarații sunt nefondate și reprezintă doar un „show mediatic”. Apărătorul Lucian Rogac a declarat pentru TV8 că Plahotniuc nu are nicio calitate în acest dosar și nici nu a fost citat. Întrebat dacă are vreo legătură cu firmele menționate Stoianoglo, Lucian Rogac spune că clientul său nu are nicio legătură cu acestea, se scrie în articol.
IPN citează mai mulți oameni de știință care vorbesc despre evoluțiile coronavirusului. Doctorul habilitat în medicină Constantin Spînu afirmă că actualmente toate eforturile științifice se îndreaptă către generarea unui vaccin care să respecte standardele internaționale. Ca vaccinul să fie eficient, el trebuie să genereze un răspuns al sistemului imunitar, a adăugat Spînu, iar pentru a produce milioane de doze de vaccin, e nevoie de timp, chiar și mai bine de jumătate de an. Președintele Academiei de Științe, Ion Tighineanu, a remarcat că noul tip de coronavirus este foarte schimbător, cu mutații, și că în secolul XXI a găsit populația nepregătită la scară globală. Salvarea este vaccinul, apariția căruia va dura, consideră experții.
