Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene.
Alegerile pentru Parlamentul de la Chişinău sunt pe ultima sută de metri – cum sunt văzute acestea de experții din partea stângă a Nistrului, mai ales că regiunea va avea doi reprezentanți în noul legislativ moldovean. O nouă biserică se construiește la Tiraspol – ce cred oamenii de rând despre asta. Și deschiderea reprezentanței regiunii transnistrene la Moscova – motivul pentru care Guvernul vrea retragerea ambasadorului moldovean din Federaţia Rusă.
Aceste și alte subiecte le vom aborda în următoarea jumătate de oră.
***
Europa Liberă: Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.
Tiraspolul intenționează să-și deschidă reprezentanțe oficiale la Kiev și Bruxelles, a anunțat liderul regiunii separatiste transnistrene, Vadim Krasnoselski. El a subliniat că „la sfârșitul lunii ianuarie la Moscova a fost deschisă o reprezentanță oficială a republicii moldovenești nistrene. Instituții similare trebuie să apară și în capitala Ucrainei, care este garant în negocieri, și a Uniunii Europene, care este observator în formatul 5+2”, a declarat Vadim Krasnoselski, citat de presa transnistreană. Deschiderea acestor reprezentanțe vine în sprijinul a ceea ce liderul transnistrean a numit „fortificarea independenței rmn și a recunoașterii ei internaționale”. Tiraspolul a inaugurat pe 22 ianuarie la Moscova, cu acceptul autorităților Federaţiei Ruse, o reprezentanță a regiunii, numită Fundația Transnistria. MAE rus a declarat că ar fi vorba doar despre o instituție culturală, Tiraspolul pretinde că este o reprezentanță diplomatică oficială. Chişinăul a protestat oficial împotriva deschiderii acestei reprezentanțe, calificând-o drept provocare din partea Tiraspolului.
Ucraina nu va permite Transnistriei să deschidă o reprezentanță diplomatică la Kiev. Declarații în acest sens a făcut secretara de presă a Ministerului ucrainean de Externe, Ekaterina Zelenko. „În Ucraina deja există o reprezentanță diplomatică – este vorba despre ambasada Republicii Moldova. Transnistria este parte a Moldovei și Ucraina, ca țară garant va continua să depună eforturi pentru a soluționa chestiunea transnistreană”, a declarat Ekaterina Zelenko, citată de agenția de știri Ukrinfo.
Declarația cu privire la deschiderea celor două noi reprezentanțe a fost făcută de Vadim Krasnoselski în cadrul colegiului departamentului de externe de la Tiraspol, la lucrările căruia a participat și ambasadorul rus în Republica Moldova, Oleg Vasnețov. „În activitatea Dvs. puteți întotdeauna conta pe sprijinul ambasadei Federaţiei Ruse”, a declarat diplomatul rus la Tiraspol. Iar Vadim Krasnoselski a mai spus că susține „integritatea teritorială a Republicii Moldova, dar fără Transnistria”.
„Vladimir Putin i-a dăruit lui Igor Dodon harta istorică a Moldovei, acolo Transnistria nu era, a spus Krasnoselski. Sunt solidar cu această poziție și cred că dacă Moldova vrea să-și restabilească vechile frontiere, o privește, dar să facă asta fără Transnistria”, a mai spus liderul de la Tiraspol. Putin i-a dăruit acum câțiva ani lui Igor Dodon o hartă istorică a Moldovei, care include teritorii aflate în prezent în România.
Ministerul de externe de la Chișinău a cerut guvernului rechemarea ambasadorului Republicii Moldova în Rusia, Andrei Neguța. Potrivit purtătorului de cuvânt al Ministerului de Externe, rechemarea nu are legătură cu disputa provocată la Chișinău de eliberarea celor doi ostateci moldoveni din Afganistan, care se află acum la Moscova. Rechemarea ambasadorului trebuie aprobată de președintele Igor Dodon, care a declarat că va refuza să facă acest lucru.
Pe 11 februarie, președintele Igor Dodon a anunțat eliberarea celor doi piloți de elicopter, Lionel Buruiană și Mihai Crihana, care au petrecut peste trei ani în captivitatea Talibanilor. Dodon și-a asumat personal merite în această operațiune și a mulțumit conducerii Federației Ruse. Spicherul Andrian Candu și premierul Pavel Filip au sugerat că Dodon ar încerca să obțină câștiguri de imagine înaintea alegerilor parlamentare din 24 februarie, în care își sprijină fostul său Partid al Socialiștilor.
Iar vineri Igor Ceaika, fiul procurorului general al Rusiei și membrul organizației obștești „Delovaia Rossia”, a declarat că cei doi piloți moldoveni vor putea reveni acasă după încheierea cursului de reabilitare a sănătății în Rusia, adică după alegerile parlamentare din Moldova. Ceaika susține că a coordonat misiunea umanitară de eliberare a piloților moldoveni.
Sunt Lina Grâu și vă prezint sinteza principalelor știri la Radio Europa Liberă.
Președintele Igor Dodon s-a întâlnit sâmbătă cu ministrul rus de Externe Serghei Lavrov în marginea Conferinței pentru securitate de la München, spunându-i că recentele critici ale guvernului de la Chișinău în adresa Rusiei „trebuie examinate prin prisma campaniei electorale și că după aceasta, situația se va schimba în bine”, potrivit unui comunicat de presă. Dodon, care pledează pentru relații strânse cu Moscova, speră că partidul său socialist va câștiga alegerile parlamentare din 24 februarie.
Facebook a închis o serie de pagini și conturi adresate publicului din Republica Moldova, pentru că a constatat că deținătorii lor ascundeau consecvent identitatea reală. Erau pagini, relatează agenția Reuters, care discutau evenimente politice și postau știri locale, discutau despre educația în rusă și engleză sau promovau unirea cu România. „Deși persoanele din spatele acestor postări au încercat să-și ascundă identitatea, cercetarea noastră a demonstrat că unele erau legate de angajați ai guvernului moldovean”, se arată în declarația companiei Facebook.
Au fost șterse 168 de conturi, 28 de pagini și 8 conturi pe Instagram care publicau știri false, combinate cu știri reale, încercând să inducă în eroare publicul despre identitatea și intențiile lor reale. „Guvernul Republicii Moldova nu verifică activitatea pe conturile private de pe rețelele sociale ale angajaților săi”, se arată într-o reacție a Executivului de la Chişinău, care a anunțat că va solicita „informații suplimentare de la compania Facebook”.
Aceasta a fost sinteza principalelor evenimente ale săptămânii trecute, mai multe, în actualitate, găsiți pe pagina noastră de internet la europaliberă.org.
***
Europa Liberă: La Tiraspol, lângă fostul depozit de praf de pușcă al cetății din localitate se construiește o nouă biserică în cinstea noilor mucenici ai Bisericii ortodoxe ruse. În anii 1930 în acest depozit au fost împușcați sute de oameni, care au devenit victime ale represiunilor staliniste. Anul trecut osemintele au fost exhumate, identificate și înmormântate în cadrul unui memorial care a fost creat în zonă. Biserica urmează să fie dată în folosință în toamna acestui an.
Corespondenții noștri la Tiraspol au întrebat oamenii întâlniți întâmplător pe stradă dacă, în opinia lor, o nouă biserică este ceea de ce au nevoie cel mai mult locuitorii orașului.
- Mai bine de reparat grădinițele. Pentru că acum părinții fac reparații în grădinițe. Pentru că sunt într-o stare deplorabilă.
- Biserica e un lucru bun. Dar la noi încă atât de multe lucruri trebuie construite încât cred că mai bine s-ar da banii pentru lucruri mai necesare pentru oameni. Trebuie de toate, începând de la drumuri, totul la noi nu e așa cum trebuie!
- Trebuie de toate! Și biserică, tot.
- Și biserică ar trebui… Pentru că acum majoritatea oamenilor pleacă să vadă biserici prin alte părți. Ar fi bine să construiască și la noi una.
- Pentru sănătate trebuie să se dea bani, dar și de biserică e nevoie, mai ales că știu că acolo au murit atâția oameni…
- Eu aș vrea ca lucrurile acestea să se facă rațional. Sunt oameni care sunt foarte religioși, dar trebuie să se dea bani și pentru protecția sănătății în primul rând.
- Ar fi bine să facă ceva pentru copii, vreun loc de joacă, de distracții, vreun aquapark…
- Și biserica e necesară, și de alte lucruri este nevoie. De școli și grădinițe e nevoie, de policlinică e nevoie, de drumuri, neapărat, reparația acoperișurilor, a scărilor de bloc… Doar că acum așa e moda – jumătate din cei care vin cu astfel de inițiative sunt necredincioși.
Europa Liberă: Voci ale locuitorilor de la Tiraspol, intervievați de corespondenții noștri în regiunea transnistreană.
***
Europa Liberă: La Tiraspol a avut loc, la sfârșitul săptămânii trecute, o dezbatere la nivel de experți având ca temă apropiatele alegeri parlamentare din Republica Moldova. Corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul, transmite că în cadrul evenimentului a avut loc prezentarea buletinului analitic al Institutului de cercetări social-politice de la Tiraspol, consacrat alegerilor parlamentare din Republica Moldova.
Analizele unor experți de pe ambele maluri ale Nistrului, publicate în buletin, vorbesc despre faptul că niciunul dintre partidele care candidează la aceste alegeri nu va lua o majoritate de peste 51%, ceea ce presupune că vor fi create coaliții post-electorale. Este posibilă o coaliție dintre democrați și socialiști, dar acest lucru ar putea duce la înrăutățirea relațiilor dintre Chişinău și Tiraspol, susțin experții. Într-un alt scenariu analizat, alegerile ar putea fi invalidate și ca urmare să aibă loc un nou scrutin.
În ceea ce privește vectorii geopolitici, situația va rămâne neschimbată pentru că Moldova și-a stabilit deja demult ca prioritate cursul de apropiere de Uniunea Europeană, sunt convinși experții transnistreni.
Invitatul discuțiilor din cadrul mesei rotunde a fost fostul negociator-șef din partea Tiraspolului, Valeri Lițkai, care a deținut funcția între 1998 și 2005. În opinia lui, o trăsătură importantă a acestor alegeri este previzibilitatea care nu admite careva conflicte, pentru că aceste alegeri au fost pregătite timp de doi ani.
În ceea ce privește vectorii geopolitici, situația va rămâne neschimbată...
Chişinăul nu are nevoie de un „Maidan”, adică de proteste violente de stradă, și anume din acest motiv, susține Lițkai, a și fost inventat noul sistem electoral mixt, cu alegeri în circumscripții uninominale. Acest lucru creează un fel de „pernă de siguranță” care presupune controlul asupra deputaților care vor câștiga în circumscripțiile uninominale, în așa fel încât să fie evitate radicalizarea stărilor de spirit și a proceselor din societate. Vectorii geopolitici sunt menținuți la nivelul partidelor, dar aceștia joacă mai degrabă un rol decorativ, susține analistul.
În ceea ce privește alegerile în cele două circumscripții pentru regiunea transnistreană, Valeri Lițkai susține că aceste mandate vor aduce mult rău malului stâng.
Valeri Lițkai: „Au fost discuții despre rolul și locul Transnistriei. Ce reacții au fost? Să fie dată Transnistria la o parte, ca înainte. A doua variantă – să fie integrată proporțional în funcție de numărul de alegători. Iar a treia variantă a fost să fie creat un fel de „cârlig juridic”.
Când s-au analizat variantele, au spus: „Va fi prea gras pentru Dodon să primească cele mai multe voturi”. Abordarea „să fie exclusă de tot Transnistria” nu este înțeleasă de europeni și ei pun presiune mare acum pentru respectarea regulilor jocului, a regulilor campaniei electorale.
Și atunci au inventat o variantă șmecheră – au dat două mandate. Au vrut cinci la început, dar după asta au spus că e suficient și două, pentru a ancora juridic Transnistria, în sensul că Moldova constituie o circumscripție teritorială unică, cu reprezentanți din Transnistria.
Va fi prea gras pentru Dodon să primească cele mai multe voturi...
Acești reprezentanți pot semna diferite adresări, ei vor vorbi la televiziuni, în diferite țări, la Moscova, la Bruxelles. A fost deci inventată o astfel de mutare cu calul pe tabla de șah.
Cine vor fi acești oameni – nici nu contează. Vor avea în mână mandatul, în buzunar – un portmoneu gros care le va fi umplut contra servicii prestate și vor locui acești reprezentanți aproape de locul de muncă, adică la Chişinău.
Eu deocamdată nu văd din partea Transnistriei niciun fel de activitate pe această direcție. Lucrurile sunt cumva lăsate să curgă de la sine.
Iar pentru Transnistria prejudiciul de pe urma acestor evoluții va fi foarte mare. Pentru că în spatele acestor viitori reprezentanți stau consilieri foarte experimentați, consultanții în revoluții portocalii, multă presă și multe tehnologii și aceștia vor manipula la greu.”
Un alt fost negociator din partea Tiraspolului, Vladimir Iastrebciak, care a deținut poziția între 2008 și 2012, nu este de acord cu această evaluare a proceselor politice de pe malul drept al Nistrului. El consideră că, din contra, situația se schimbă foarte repede. Vladimir Iastrebciak:
Vladimir Iastrebciak: „Având în vedere cât de imprevizibile sunt lucrurile la Chişinău și că se poate întâmpla în principiu orice – acum, mâine sau poimâine – se pare că ne așteaptă un precedent foarte interesant. Așa ceva nu a mai fost și probabil că se va întâmpla pentru prima dată.
Dar pentru Transnistria nu e neapărat să se uite la ce se întâmplă în Moldova. Întrebarea principală este – noi de ce fel de evoluții suntem pregătiți? Noi cine suntem? Dacă suntem jucători și participanți la ceea ce se întâmplă, trebuie să înțelegem aceste lucruri și să acționăm ca atare. Iar dacă ne considerăm observatori pasivi, atunci este cu totul altă poveste. Reieșind din aceste abordări trebuie să ne construim propria noastră politică.”
În cadrul mesei rotunde, experții au mai subliniat că locuitorii regiunii transnistrene sunt gata să participe la alegerile de pe malul drept și au estimat că de această dată la urnele de votare vor veni aproximativ 20 de mii de transnistreni, mai notează corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul.
Amintim că la alegerile precedente, prezidențialele din 2016, peste 16 mii de locuitori din stânga Nistrului au venit să voteze la secțiile amenajate pe malul drept, iar majoritatea și-au dat votul pentru Igor Dodon. Atunci, jurnaliștii au filmat autocare cu numere transnistrene care aduceau organizat oamenii la votare.
***
Europa Liberă: Analistul transnistrean Evgheni Zubov, fost așa-numit ministru al Informației la Tiraspol, susține că regiunea transnistreană nu are de ce să se implice în alegerile de pe malul drept al Nistrului, chiar dacă pentru prima dată doi dintre deputații viitorului Parlament de la Chişinău vor reprezenta Transnistria.
Evgheni Zubov: „Transnistria nu are nevoie de așa ceva, nu are treabă și nu este aceasta agenda noastră. Acestea sunt alegeri pur moldovenești. Noi ne poziționăm ca stat independent. Respectiv, noi salutăm ceea ce se întâmplă la vecinii noștri, dar nu avem de gând să participăm la asta. Pentru că sunt alegerile voastre, ce treabă avem noi cu acest proces? Asta în primul rând.
În ceea ce privește cele două mandate, revin la începutul răspunsului meu – este vorba despre Parlamentul vostru și dacă cetățenii voștri care intenționează să candideze ca și cum din partea Transnistriei, așa cum își imaginează ei, atunci Dumnezeu să-i ajute! Dar nu prea înțeleg care va fi mecanismul prin care se va întâmpla asta.
Cetățenii din Transnistria care vor vrea să voteze la alegerile din Republica Moldova ipotetic se pot folosi de acest drept, pentru că legea nu le interzice, dar pot face asta doar pe teritoriul Moldovei. Dar și aici apare o întrebare – unde vor vota ei? Cum se va desfășura procesul? Și, cel mei important, pentru ce? Nu sunt alegerile noastre. Acești oameni care candidează pentru Parlament nu sunt desemnați de Transnistria, sunt niște cetățeni ai Moldovei care și-au dorit aceste mandate…
Nu sunt alegerile noastre...
Încă o dată – nu pot decât să le urez succes. Totul este cumva ca dintr-un film serial fantastic.”
Europa Liberă: Dar la alegerile precedente 16 mii de persoane au mers totuși la secțiile de votare de pe malul drept al Nistrului și au votat. Și au fost voci care au declarat că autoritățile transnistrene chiar ar fi susținut acest proces…
Evgheni Zubov: „Pentru mine este un mare mister – ce se are în vedere atunci când se vorbește despre „autorități transnistrene” care își trimit organizat cetățenii să voteze în țara vecină. Dar, mai repet o dată – toți cetățenii care au drept de vot, cetățenii Moldovei care locuiesc pe teritoriul Transnistriei, dacă doresc să voteze, nimeni nu le poate interzice asta. Adică ei se pot ridica, pot pleca pe teritoriul statului vecin și acolo unde este posibil, dacă vor, pot să voteze.
Dar să fie cumva organizate aceste lucruri, să existe o participare directă a Transnistriei ca stat, ca teritoriu, despre asta nu poate fi vorba. Măcar și pentru faptul că noi ne poziționăm ca țară independentă. În orice caz, nu sunt alegerile noastre.”
Europa Liberă: Igor Dodon se întâlnește des cu Putin, cu Krasnoselski, vorbește mult despre orientarea sa pro-rusească. Credeți că el mizează și pe electoratul transnistrean, atunci când face aceste lucruri?
Evgheni Zubov: „Aici pot să vorbesc despre mine și despre cunoștințele mele apropiate care locuiesc în Transnistria. Dodon este președintele unui alt stat. Respectiv, dacă el a fost ales acolo, înseamnă că există un anumit mandat de încredere față de el pe teritoriul Moldovei. L-au ales - și foarte bine! Noi ce treaba avem cu asta?
Faptul că el vorbește cu Putin - și ce dacă? Putin este un politician pragmatic, suficient de deștept, deci știe ce face.
În ceea ce privește întâlnirile cu Krasnoselski, la fel – având în vedere că Moldova este unul dintre statele cu care ne învecinăm, evident că suntem obligați să comunicăm, pentru că trebuie să ne construim relațiile, trebuie să comunicăm, trebuie cumva să co-existăm. Dar, din nou, în limitele realităților care există acum.
În ceea ce privește electoratul pe care mizează Dodon - și eu pot miza pe multe… Cine vrea să voteze pentru Dodon, nu are decât, cine nu – poftim, aveți de unde alege, slavă domnului Moldova este un stat democratic, așa că are de unde alege. Faptul că el are o orientare pro-rusească, acest lucru trebuie să intereseze mai mult populația moldovenească care locuiește în Republica Moldova. Iar noi avem orientarea noastră către Rusia. Și noi susținem, ca orice stat normal, aspirațiile și speranțele noastre legate de propriii noștri politicieni în primul rând.”
***
Europa Liberă: Am întrebat-o cum sunt văzute alegerile pentru Parlamentul de la Chişinău în regiunea transnistreană și pe decanul facultății de științe sociale a universității din Tiraspol, Elena Bobkova. Ea susține că acel credit de încredere pe care l-a avut Igor Dodon în rândul alegătorilor transnistreni s-a epuizat.
Elena Bobkova: „Dacă e să vorbim despre alegerile în Parlamentul Republicii Moldova, în Transnistria aceasta nu este totuși o temă foarte discutată, pentru că pe de o parte presa transnistreană nu atrage o atenție prea mare acestui subiect, în special televiziunea, iar internetul nu este accesat de chiar atât de mulți oameni. Majoritatea populației este totuși interesată de evoluțiile noastre interne.
În ceea ce privește ideea care se discută, legată de faptul că două mandate sunt suficiente sau nu și dacă ar fi nevoie sau nu de mai multe mandate sau ar trebui discutată o altfel de reprezentare, mai amplă, a Transnistriei – din punctul meu de vedere în societate acesta nu este un subiect de discuții și polemică amplă. Și eu cred că cea mai mare parte a populație nici nu știe că aceste doua subiecte există și să există careva probleme legate de creșterea sau reducerea numărului acestor mandate. Adică subiectul este totuși departe de etapa unei discuții publice ample.”
Europa Liberă: Igor Dodon pune accent mereu pe bunele lui relații cu Putin, pe întâlnirile cu Krasnoselski – se pare că mizează foarte mult pe susținerea transnistrenilor. La nivelul omului de rând se simte această atenție care vine dinspre Rusia către Dodon și poate fi acesta un factor care să-i determine pe oameni să voteze pentru socialiști?
Elena Bobkova: „La alegerile precedente acest factor al orientării pro-rusești a lui Dodon a jucat un rol destul de serios și noi am văzut o poziție destul de implicată a transnistrenilor care au votat destul de activ. Au fost totuși destul de mulți oameni la secțiile de votare din localitățile învecinate cu Transnistria și aceștia cu toții își dădeau votul anume pentru orientarea pro-rusească a lui Dodon.
Acum însă în primul rând că nu are loc niciun fel de agitație electorală, este destul de limitată informația cu privire la alegerile din Republica Moldova și, din punctul meu de vedere, așteptările, acel credit de încredere care a fost acordat lui Igor Dodon la alegerile precedente de opinia publică din Transnistria acum este cumva epuizat.
Este destul de limitată informația cu privire la alegerile din Republica Moldova...
Și eu nu cred că a doua oară se mai poate întâmpla așa ceva. Pentru că anumite așteptări care țin de interacțiunea cu Rusia, de felul în care vedeau transnistrenii edificarea independenței lor și interacțiunea Moldovei cu Transnistria, din punctul meu de vedere, într-o anumită măsură nu s-au îndreptățit.
Adică există anumite dezamăgiri, există o anumită oboseală a oamenilor, inclusiv o oboseală din cauza acestei vieți destul de complicate, cu tot felul de crize – și politică, și economică, și externă. Și aceste lucruri le simt nu doar transnistrenii, dar și locuitorii Moldovei. Și oamenii nu mai au acel interes pentru politică care era înainte, nu există activism și interes.
Și indiscutabil că acordarea a două locuri în Parlament, chiar dacă e să discutăm ipotetic, nu e deloc serios.”
***
Europa Liberă: După cum ați auzit și în știri, liderul transnistrean Vadim Krasnoselski a anunțat că Tiraspolul intenționează să-și deschidă reprezentanțe oficiale la Kiev și Bruxelles. Asta, după ce pe 22 ianuarie la Moscova, cu acceptul autorităților Federaţiei Ruse, a fost deschisă o reprezentanță a regiunii, numită Fundația Transnistria. MAE rus a declarat că ar fi vorba doar despre o instituție culturală, Tiraspolul pretinde că este o reprezentanță diplomatică oficială. Chişinăul a protestat oficial împotriva deschiderii acestei reprezentanțe. Pornind de la acest subiect, Liliana Barbaroșie a discutat cu jurnalistul de la Chişinău Anatolie Golea, fost consilier prezidenţial.
Europa Liberă: Сeva mai devreme, pe 22 ianuarie, s-a aflat despre deschiderea la Moscova a ceea ce Tiraspolul numește reprezentanță oficială a Transnistriei, Rusia califică drept organizație nonprofit pentru dezvoltarea legăturilor cu Moscova. Având în vedere că totuși aceste lucruri se întâmplă în ajunul alegerilor moldovene, iar Igor Dodon nu ascunde că socialiștii pe care îi susține au nevoie de votul cetățenilor domiciliați în stânga Nistrului, putem presupune că lucrurile astea ar avea legătură, adică că sprijinul administrației Krasnoselski și poate și al Rusiei pentru socialiști să fi fost condiționat cumva cu aceste acțiuni care permit Tiraspolului să se simtă mai sigur, ca să zic așa?
Anatolie Golea: „Eu zic să le luăm pe rând. Deci, acest decret al lui Krasnoselski nu știu dacă are o conotație electorală sau strict electorală. Probabil vine de la sine într-un fel, vine de la dorința de a demonstra că noi avem grijă de interesul cetățeanului, dar ceea ce ține de deschiderea așa-zisei reprezentanțe oficiale a Transnistriei la Moscova, în centrul Moscovei, pe strada Arbat, aici probabil că se întrezărește o legătură cu alegerile parlamentare din Republica Moldova, pentru că până în prezent Transnistria a făcut două sau trei tentative de a deschide astfel de reprezentanțe, au fost numiți și reprezentanți ai Tiraspolului la Moscova, inclusiv Alexandru Karaman, fostul vicepreședinte al Transnistriei, dar aceste deschideri nu au fost oficializate, nu s-au încununat de succes.
Au fost și pe timpul lui Smirnov, și pe timpul lui Șevciuk, dar până la urmă s-au terminat cu nimic, pentru că desigur nu face Transnistria sau Tiraspolul ceva de capul lui în capitala Rusiei, fără susținerea Kremlinului, a Moscovei nu este posibil să deschizi o asemenea reprezentanță.
Or vedem că de această dată reprezentanța a fost deschisă cu participarea înalților demnitari din Duma de Stat și din Consiliul Federației, deci ambele camere ale Parlamentului rus, ceea ce vorbește despre faptul că e ceva.
Transnistria de mult a devenit pentru Rusia o valiză fără de mâner...
Eu văd în această instituționalizare a reprezentanței Transnistriei un semnal, dacă vreți, o avertizare către Chișinău și partenerii externi cu care Moscova nu este în cele mai bune relații în prezent, că să nu vă faceți de cap, pentru că noi, Moscova, am putea purcede și la alți pași, cum ar fi recunoașterea Transnistriei, pentru că deschiderea reprezentanței oficiale, deși, conform legislației ruse ea se numește altfel, de fapt este un pas spre recunoaștere și eu cred că este o atenționare în ajunul campaniei electorale. Aici aș vedea o legătură între aceste lucruri.
De altfel, anterior nu am crezut niciodată că Rusia ar putea purcede la recunoașterea Transnistriei, precum a făcut-o în cazul Abhaziei sau Osetiei de Sud, nu cred nici acum că acest lucru s-ar putea întâmpla, pentru că Rusia nu are nevoie de o Transnistrie independentă sau o Transnistrie în componența Federației Ruse. Transnistria demult a devenit pentru Rusia o valiză fără de mâner care este greu s-o duci, dar îți pare rău s-o arunci. Mai ales după anexarea Crimeii, Rusia nu prea are nevoie de Transnistria nici în calitate de cap de pod.
Transnistria rămâne un mijloc de șantaj al Chișinăului. Rusia probabil ar vrea sau să păstreze acest statu-quo, sau, în eventuala schimbare a guvernării de la Chișinău, să soluționeze problema Transnistriei în componența Republicii Moldova, dar conform unui scenariu prielnic pentru Tiraspol și Moscova, aproximativ de maniera care a fost în 2003 cu așa-zisul „memorandum Kozak”.”
Europa Liberă: În unele comentarii, apropo, apare această idee că după alegerile din Moldova ar putea aceste scenarii să se adeverească, adică aceste alegeri sunt și despre care va fi răspunsul viitoarei majorități parlamentare la multiplele scenarii de federalizare. Se are în vedere, firește, o majoritate probabil PD-PSRM și rezultatul ar putea fi transformarea Transnistriei într-un apendice al intereselor Rusiei. Cam așa arată această idee. Dvs. ce credeți?
Anatolie Golea: „Cred că asemenea scenarii sunt posibile. În cazul în care Partidul Socialiștilor ar veni la putere, Igor Dodon ar trebui să răspundă acestor așteptări ale Moscovei printr-un scenariu de soluționare a conflictului transnistrean ca Moscova și Tiraspolul să aibă pârghii de influență foarte bine conturate asupra deciziilor pe care le va lua Chișinăul.
Evident că reincluderea Transnistriei în componența Republicii Moldova ar schimba foarte mult structura electoratului, structura alegătorilor; s-ar vota altfel. De aici dorința lui Igor Dodon de a atrage electoratul din Transnistria la aceste alegeri în proporție cât mai mare posibil.
Reincluderea Transnistriei în componența Republicii Moldova ar schimba foarte mult structura electoratului...
Ne amintim că în 2016 la alegerile prezidențiale în turul doi au participat circa 17 mii de locuitori ai Transnistriei care au fost aduși în mod organizat la secțiile de votare și au influențat într-un fel procentajul în favoarea lui Igor Dodon.
Acum prețul este și mai mare poate, pentru că pe lângă faptul că se votează doi candidați în circumscripțiile uninominale din Transnistria, acești cetățeni vor vota și în circumscripția națională pe listele de partid. Și probabil se mizează pe faptul că vor vota pentru Partidul Socialiștilor. Eu cred că acest lucru a fost discutat, cu certitudine a fost discutat la întâlnirea dintre Igor Dodon și Vadim Krasnoselski de la finele anului trecut. Atunci, Krasnoselski de câteva ori a refuzat categoric întâlnirea cu Igor Dodon, dar după ce președintele Republicii Moldova a fost în vizită oficială la Moscova pe 31 octombrie – 1 noiembrie, Krasnoselski a acceptat întâlnirea cu Dodon și evident aceasta s-a făcut nu fără implicarea Moscovei.
Să vedem câți cetățeni ai Republicii Moldova domiciliați pe malul stâng al Nistrului vor participa la alegeri. Eu nu cred că vor participa foarte mulți, va fi vorba probabil de 10-20 de mii care vor alege cei doi deputați, dar nu vor aduce mare surplus de valoare Partidului Socialiștilor în circumscripția națională. Dar este important să se obișnuiască că ei participă la alegeri în Parlamentul Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatoarea ei, Lina Grâu, vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune.
