Acum un an, pe 24 mai 2022, oamenii legii au efectuat percheziții acasă la fostul președinte Igor Dodon. El a fost acuzat atunci de corupere pasivă, îmbogățire ilicită, trădare de patrie și finanțarea unui partid politic de către o organizație criminală.
Perchezițiile au durat 12 ore, după care Igor Dodon a fost plasat în izolatorul Centrului Național Anticorupție, iar procurorii au cerut în instanță ca el să fie arestat. Pe 26 mai 2022, judecătorii l-au plasat în arest la domiciliu, măsură preventivă prelungită până pe 20 noiembrie 2022. Ulterior, Dodon a fost eliberat sub control judiciar, iar în prezent are interdicția de a părăsi R. Moldova și de a comunica cu alte persoane implicate în dosar.
Dodon declară că toate dosarele penale intentate împotriva sa sunt un „dezmăț juridic”, comandat de actuala președintă, Maia Sandu, despre care spune că ar fi „lidera informală” a partidului de guvernământ, PAS. Un argument pe care-l invocă este faptul că a fost reținut chiar de ziua de naștere a Maiei Sandu. Atât guvernanții, cât și procurorii resping acuzațiile.
Întâlnirea cu Plahotniuc și o cameră în umbrelă
Pe 24 mai 2022, Elena Cazacov, pe atunci șefa interimară a Procuraturii Anticorupție, a declarat că motiv pentru intentarea dosarului penal a servit o înregistrare video de la întâlnirea lui Dodon cu oligarhul Vladimir Plahotniuc, fostul lider al Partidului Democrat din Moldova (PDM). Filmarea a fost făcută în vara anului 2019, înainte ca Partidul Socialiștilor (PSRM) și Blocul ACUM (PAS plus Platforma „DA”) să formeze o coaliție parlamentară, care a permis înlăturarea lui Plahotniuc și a partidului său de la putere.
Pe 7 iunie 2019, deputații democrați publică imagini video, în care se vede cum Dodon discută cu Plahotniuc despre federalizarea R. Moldova, dar și despre finanțarea PSRM din Rusia. Potrivit înregistrărilor, Dodon spune că Dmitri Kozak, șef adjunct în administrația de la Kremlin, i-ar fi spus că, dacă PSRM va face o coaliție cu PDM, atunci socialiștii ar trebui să fie finanțați de Plahotniuc.
Înainte să părăsească R. Moldova, Plahotniuc și partenerul său de afaceri, Serghei Iaralov, au reușit să depună mărturii împotriva lui Dodon la Procuratură. Fostul președinte a explicat atunci procurorilor că tot ce a spus în discuțiile cu Plahotniuc ar fi fost doar pentru a-i distrage atenția, pe fundalul creării coaliției dintre PSRM și blocul ACUM.
În același an, în septembrie, Procuratura Anticorupție a anunțat că nu a găsit vreun motiv pentru deschderea unui dosar penal privind finanțarea ilegală a PSRM. Procurorii au dezvăluit că filmările au fost făcute de niște camere ascunse în dulap și într-o umbrelă.
Imaginile virale cu pachetul negru
Cu jumătate de an înainte de alegerile prezidențiale din 2020, în spațiul public a apărut un nou fragment video de la aceeași întâlnire dintre Dodon și Plahotniuc. De această dată, filmulețul a fost publicat de Iurie Reniță, pe atunci deputat din partea Platformei „Demnitate și Adevăr”. În video se poate observa cum lui Dodon îi este oferit un pachet negru, pe care nu-l ia, dar spune să fie transmis unei persoane pe nume Cornel, ca să „plătească salariile”. Imaginile au devenit virale și au dat denumirea generică acestui dosarului penal - „kuliok”, adică pachet din limba rusă.
Solicitat de jurnaliști, Reniță a refuzat să spună de unde a obținut imaginile. În mai 2020, el a cerut procurorilor să pornească o cauză penală pe numele lui Dodon. Pe 24 iunie 2020, Procuratura Anticorupție a anunțat că nu a găsit motiv pentru intentarea unui dosar. Procurorii au explicat că înregistrările video nu pot fi folosite drept probe pentru că ar fi fost obținute pe căi ilegale. Reniță a contestat răspunsul procurorilor în instanță, iar, pe 17 mai 2022, Curtea de Apel Chișinău i-a obligat să înceapă ancheta.
Dosarul „kuliok”, blocat la CSJ
În octombrie 2022, procurorii au terminat investigațiile și au transmis materialele direct la Curtea Supremă de Justiție, deoarece era vorba de o posibilă infracțiune înfăptuită de Dodon pe timpul când era președinte. În acest dosar, el este acuzat că ar fi primit de la 600.000 până la un milion de dolari mită de la Plahotniuc și ar fi permis finanțarea PSRM de gruparea criminală a lui Plahotniuc.
În același timp, acuzatorii consideră că Dodon ar fi influențat și urmărirea penală a lui Plahotniuc în Rusia. Potrivit materialelor din dosar, publicate chiar de Dodon, fostul președinte l-ar fi citat pe Putin într-o discuție cu Plahotniuc: „Igor, spune-i lui Plahotniuc că vă aștept pe ambii săptămâna viitoare, ca să ne așezăm, să vorbim, să vedem ce vom face mai departe”.
- Te-ar putea interesa și: „Igor, spune-i lui Plahotniuc că-l aștept”. Cum a apărut Putin în dosarul lui Dodon
La una din ședințele de judecată, procurorul Petru Iarmaliuc a citat dintr-o discuție pe care Dodon ar fi avut-o cu Iaralov. „Putin a spus: «Înainte!» și ne așteaptă săptămâna viitoare. Sper că lui [Plahotniuc] nu-i este frică să meargă, este sub garanția lui [Putin]”.
Iarmaliuc intenționează să prezinte 34 de dovezi care ar proba vinovăția lui Dodon, inclusiv o înregistrare video de 47 de minute de la întâlnirea cu Plahotniuc. Dar, timp de șase luni, procurorul așa și nu a reușit să difuzeze videoul în sala de judecată, deși a adus de mai multe ori un proiector și un ecran în instanță.
Printre martorii acuzării care urmează să fie audiați la CSJ sunt mai mulți foști deputați democrați, printre care Dumitru Diacov, Andrian Candu, Pavel Filip și Vladimir Cebotari. La rândul său, Dodon a anunțat că va chema peste 200 de martori pentru a-și demonstra nevinovăția.
La început, cazul era examinat de judecătorii Vladimir Timofti, Ghenadie Plămădeală și Anatolie Țurcan, dar, în martie 2023, Timofti și Plămădeală au demisionat, împreună cu alți 18 judecători de la CSJ. Pentru a debloca funcționarea CSJ, aici au fost transferați magistrați din instanțe inferioare.
Examinarea cazului a fost reluată pe 18 mai 2023, de către alți judecători. Între timp, aceștia au reușit să prelungească măsura preventivă de control judiciar în privința lui Dodon. Următoarea ședință este planificată pentru 5 iunie.
Membrii familiei și colegii cercetați
Cercetarea dosarelor lui Dodon rămase la Procuratură i-a vizat și pe membrii familiei lui Dodon și pe unii colegi socialiști. Pe 24 mai 2022, odată cu Dodon, a fost reținut și cumnatul acestuia, Petru Merineanu, acuzat de complicitate în cazul de îmbogățire ilicită. Spre deosebire de Dodon, el a fost ținut în arest până pe 9 septembrie 2022. Merineanu a stat apoi o lună în arest la domiciliu încă o lună, după care măsura preventivă a fost schimbată – control judiciar.
La Procuratură a fost chemată și mama lui Igor Dodon pentru a depune mărturii. Procurorii au spus că intenționează să-i înainteze învinuiri atât ei, cât și soției fostului președinte, Galina, în legătură cu îmbogățirea ilicită.
În cazul finanțării ilegale a PSRM, procurorii i-au pus sub acuzare pe deputații Corneliu Furculiță, Zinaida Greceanîi și Vlad Batrîncea. Pe lista inculpaților din acest dosar este și deja fosta parlamentară socialistă Alla Dolință.
Certificatul medical pentru plecarea în România
În timp ce investigațiile pe dosarele mai complicate ale lui Dodon continuă, în primăvara anului 2023, Judecătoria Buiucani a început să examineze și un caz privind utilizarea de către familia Dodon a unui certificat medical fals.
În cadrul unei ședințe de la CSJ în dosarul „kuliok”, Dodon le-a cerut judecătorilor să-i permită să plece în România, timp de o săptămână, pentru a-și duce fiul la reabilitare după Covid. Judecătorii i-au permis să plece. Galina Dodon, care avea interdicția de a părăsi țara în dosarul de îmbogățire ilicită, a prezentat un certificat medical similar, dar procurorii nu i-au permis să plece peste hotare.
În paralel, procurorii au făcut percheziții la policlinică și au anunțat că certificatul medical a fost falsificat. Procurorul Petru Iarmaliuc a cerut judecătorilor CSJ să-l aresteze pe Dodon pentru că i-a indus în eroare. Avocații lui Dodon au insistat, însă, că certificatul nu indica necesitatea plecării în străinătate, ci era doar o recomandare pentru reabilitare. După ascultarea argumentelor părților, judecătorii au respins cererea procurorului.
Te-ar putea interesa și: Dodon, soția acestuia și un medic de familie, trimiși în judecată pentru fals în acte
Pe lângă soții Dodon, în acest dosar a fost pusă sub învinuire și medicului Mariana Arapan. Instanța nu a purces încă la examinarea cauzei pe fond, următoarea ședință de judecată fiind planificată pentru 12 iunie.
Dosarul Energocom
În toamna anului 2022, un alt dosar în care figurează Igor Dodon a fost trimis în judecată. În acest caz, el este acuzat că, în 2008, pe când era ministru al Economiei, ar fi eliberat un aviz în baza căruia furnizorul central de energie, Energocom, a semnat un contract de procurare a curentului de la o companie din Ungaria. Asta în condițiile în care Energocom avea deja încheiate două contracte de furnizare a energiei electrice la un preț mai mic cu aproape 30%.
Ancheta a început în 2021, iar în toamna anului 2022, cazul a fost trimis în judecată. Examinarea acestui dosar în instanță a avansat mai repede decât a celorlalte în care figurează Dodon: judecătorii au început deja să audieze martorii.
În februarie 2023, a fost audiat reprezentantul legal al Energocom, Vitalie Marincia. El nu a putut răspunde la majoritatea întrebărilor procurorului și avocaților, explicând că lucrează la Energocom din ianuarie 2022, și a propus să fie invitați pentru audieri oameni din fosta conducere a întreprinderii.De asemenea, în instanță a depus mărturii și vicepreședintele Partidului Schimbării, Sergiu Tofilat. El a fost cel care a depus, în 2017, o plângere împotriva lui Dodon la Procuratură și a contestat în instanță refuzul procurorilor de a-i deschide un dosar penal.
Tofilat că a aflat despre compania intermediara din presă din răspunsurile Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică și că nu știe nimic despre detaliile negocierilor din 2008. Potrivit lui, jumătate din banii pe care consumatorii i-au plătit în plus pentru facturile la energie electrică ar fi mers la Plahotniuc.
