Linkuri accesibilitate

Ştiri

Tribunalul de Arbitraj Sportiv respinge apelurile Rusiei

La 15 iulie, Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS) a respins apelurile Rusiei la deciziile luate de organismele de conducere a fotbalului, FIFA și UEFA, de a le interzice orice competiție după ce Rusia a invadat Ucraina.

Hotărârea TAS confirmă deciziile luate în februarie de către UEFA, organismul de conducere al fotbalului european, și de către FIFA, organismul de conducere al fotbalului mondial, de a exclude echipa națională și echipele de club din Rusia.

FIFA și UEFA au decis, la scurt timp după invazie, ca toate echipele rusești să fie suspendate din competițiile FIFA și UEFA. În martie, TAS a respins o cerere a federației ruse de fotbal de a îngheța decizia FIFA de suspendare, ceea ce a pus capăt speranțelor Rusiei de a participa la Cupa Mondială din 2022.

Uniunea de Fotbal din Rusia (FUR) și un grup de cluburi rusești au făcut apel la TAS împotriva interdicției. Juriul TAS a stabilit că, în toate cazurile, escaladarea conflictului dintre Rusia și Ucraina și răspunsul la nivel mondial „au creat circumstanțe neprevăzute și fără precedent la care FIFA și UEFA au trebuit să răspundă”. Federația națională de fotbal a Rusiei a declarat că „nu este deloc de acord cu decizia TAS și își rezervă dreptul de a-și proteja în continuare propriile interese”.

Următorii pași ar putea include o cerere de despăgubire sau un nou apel la Curtea Supremă din Elveția.

Vezi ultimele știri

Ședință ad-hoc în Guvernul R. Moldova. S-a convenit modificarea legislației privind azilul

La ședința convocată de prim-ministru au participat ministra Justiției, ministrul Afacerilor Interne, șeful Inspectoratului General al Poliției, la care au fost invitați reprezentanții SIS, ai Procuraturii Generale și ai CSM.
La ședința convocată de prim-ministru au participat ministra Justiției, ministrul Afacerilor Interne, șeful Inspectoratului General al Poliției, la care au fost invitați reprezentanții SIS, ai Procuraturii Generale și ai CSM.

Prim-ministrul R. Moldova, Dorin Recean, a convocat vineri, 12 iulie, o ședință ad-hoc la Guvern, în urma căreia s-a decis modificarea de urgență a legislației privind azilul. Se întâmplă după omorul unui cetățean străin, solicitant de azil, pe 10 iulie, în Chișinău.

În prezent, din cauza unei breșe din cadrul normativ, cetățenii străini care solicită azil nu pot fi reținuți și nu li se poate interzice intrarea în R. Moldova.

„Am constatat că anumiți cetățeni străini, solicitanți de azil, care se află în căutare internațională, utilizează o schemă de corupție și profită de breșele din sistem pentru a rămâne în libertate pe teritoriul R. Moldova”, a punctat premierul.

Dorin Recean a spus că a solicitat Ministerului Afacerilor Interne să verifice situația solicitanților de azil, inclusiv a celor cărora le-au fost respinse cererile de azil și se află în procedură judecătorească, întrucât tergiversarea dosarelor ani la rând permite aflarea în libertate a acestor persoane.

Reprezentanții executivului spun că, în prezent, în R. Moldova se află 38 de cetățeni străini, căutați pentru fraude bancare, evaziuni fiscale și infracțiuni cu violență, care profită de breșa descrisă mai sus.

La ședința convocată de prim-ministru au participat ministra Justiției, ministrul Afacerilor Interne, șeful Inspectoratului General al Poliției, la care au fost invitați reprezentanții Serviciului de Informații și Securitate, ai Procuraturii Generale și ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Participanții la ședința de la Guvern au convenit să modifice legislația privind azilul, după ce a ieșit la iveală că victima omorului din 10 iulie din Chișinău, un bărbat de 41 de ani, de origine turcă, își desfășura activitatea criminală preponderent în Marea Britanie, dar nu a putut fi extrădat autorităților de la Londra, pentru că în R. Moldova nu este permisă extrădarea persoanelor cărora li s-a acordat dreptul de azil.

Autoritățile britanice l-au anunțat în căutare pe canalele Interpol pentru că avea de executat 21,5 ani de închisoare pentru deținerea armelor de foc și muniții și comiterea altor fapte ilegale. El mai era investigat pentru contrabandă și comercializare a heroinei.

Potrivit procurorilor, victima se afla în R. Moldova din 2022, iar britanicii au solicitat extrădarea lui de patru ori. Aceste cereri sunt examinate, din 2023, în instanța de judecată, fără a fi luată o decizie finală.

Tot în 2022, bărbatul a fost reținut, dar imediat după asta a depus o cerere de azil către Inspectoratul General pentru Migrație (IGM). La scurt timp, cererea a fost respinsă, dar solicitantul a contestat decizia IGM în instanță. Astfel, el nu putea fi predat britanicilor până la o decizie definitivă a instanței privind azilul.

„În urma unor multiple peregrinări a cazului de la judecătoria de fond (Judecătoria Chișinău sediul Râșcani) la Curtea de Apel, hotărârea pe fondul cauzei și anume menținerea Deciziei IGM, a fost luată abia peste doi ani, la data de 3 iulie 2024”, au precizat procurorii.

Procuratura Generală a mai transmis că „tergiversarea” cererii de azil nu a permis ca bărbatul să fie plasat în arest. Procurorii susțin că au informat, pe 3 aprilie 2024, Consiliul Superior al Magistraturii, dar adresarea lor a fost respinsă la sfârșitul lunii mai.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Primii studenți vârstnici și-au primit diplomele

Programul „Universitatea de vârsta a treia” a fost lansat în octombrie 2023 și s-a desfășurat în cadrul Universității de Stat din Moldova (USM).
Programul „Universitatea de vârsta a treia” a fost lansat în octombrie 2023 și s-a desfășurat în cadrul Universității de Stat din Moldova (USM).

Proiectul „Universitatea de vârsta a treia” va fi extins și la universitățile din Cahul și Bălți. La ceremonia de absolvire a primei promoții de studenți vârstnici, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu a spus că au un număr record de solicitări din partea pensionarilor.

Printre vârstnicii care și-au primit diplomele de absolvire a „Universității de vârsta a treia” este și profesoara de istorie, Vera Banari. Pensionara spune că a avut parte de o experiență de neuitat: a învățat despre noile tehnologii și cum să utilizeze corect rețelele sociale.

Profesoara de istorie, Vera Banari, absolventă a programului „Universitatea de vârsta a treia”.
Profesoara de istorie, Vera Banari, absolventă a programului „Universitatea de vârsta a treia”.

„Am devenit studenți și vă mulțumim pentru asta. Am învățat despre inteligența artificială, părțile bune și cele care ne pot dăuna. Despre știrile false de pe rețelele sociale și cum să ne protejăm. Am creat o comunitate, mergem împreună la teatru sau la alte evenimente împreună”, a spus pensionara la ceremonia de absolvire.

Timp de un an, 57 de studenți cu vârsta 60+ au urmat cursurile „Dezvoltarea abilităților digitale” și „Starea de bine și comunicarea între generații”, predate atât în limba română, cât și în limba rusă la Universitatea de Stat din Moldova.

„Să știți că a fost o provocare și pentru noi. Că să putem să organizăm acest program, ca să fie și util, interactiv și interesant. Sper să rămâneți în continuare dornici de a învăța”, a spus Otilia Dandara, pro-rectoră USM.

Începând cu septembrie 2024, programul „Universitatea de vârsta a treia” va fi replicat și în universitățile din Bălți și Cahul.

„Sunteți o inspirație pentru noi toți, pentru că dacă la această vârstă spui: eu vreau să mă reinventez, eu vreau să învăț lucruri noi, să-mi dezvolt capacitățile. Atunci noi toți ceilalți, nu avem nicio scuză. Noi o să încercăm să extindem acest program, avem discuții cu colegii de la universitățile din Cahul, din Bălți să lărgim acest program și să le dăm această posibilitate și altor vârstnici”, a spus ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu.

Proiectul „Universitatea pentru vârsta a treia” a fost lansat în octombrie 2023 pentru a încuraja vârstnicii să îmbătrânească activ și să poată să fie încadrați activ și după pensionare.

Vezi și reportajul din octombrie 2023 despre studenții seniori care au început orele la „Universitatea pentru vârsta a treia”
Studenți la 70 de ani: „Am visat toată viața să învăț”
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:45 0:00

„Universitatea pentru vârsta a treia” reprezintă o formulă de educație adaptată pentru femeile și bărbații în vârstă, misiunea căreia constă în promovarea conceptului de învățare pe tot parcursul vieții. Programul este foarte popular în întreaga lume. Proiectul este realizat cu suportul Fondului Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA) în parteneriat cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Educației și Cercetării și Universitatea de Stat din Moldova.

Potrivit studiului „Generații și gen”, ponderea persoanelor de 55-74 de ani implicate în activități de învățare pe parcursul vieții în R. Moldova este de doar 2%, sub media UE de 4,5%.

În prezent, una din cinci persoane din R. Moldova are peste 60 de ani. Se estimează că, până în 2040, una din trei va avea peste 60 de ani.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Militarii moldoveni și români au încheiat o nouă rundă de instruiri

Unul din poligoanele Armatei Naționale a R. Moldova, unde a demarat exercițiul internațional „JCET 2024”
Unul din poligoanele Armatei Naționale a R. Moldova, unde a demarat exercițiul internațional „JCET 2024”

Vineri, 12 iulie, s-a încheiat instruirea comună a militarilor moldoveni și români, în cadrul exercițiului multinațional Joint Combined Exchange Training – 2024 (JCET), care a început pe 30 iunie.

Ministerul Apărării al R. Moldova a transmis că, în cadrul exercițiului, s-a urmărit:

  • creșterea nivelului de cooperare;
  • sincronizarea procedurilor operaționale între militarii participanți;
  • dezvoltarea competențelor pentru executarea misiunilor speciale.

„Pe parcursul exercițiului, au fost organizate acțiuni tactice, trageri de luptă avansate și misiuni specifice de combatere a terorismului”, au comunicat reprezentanții ministerului.

La instruire au participat militarii moldoveni din cadrul Batalionului cu Destinație Specială „Fulger” și militarii români din Batalionul 52 Operații Speciale „Băneasa—Otopeni”.

Autoritățile moldovene spun că „JCET—2024” s-a desfășurat în conformitate cu Planul de activități externe al Ministerului Apărării și Armatei Naționale pentru anul 2024.

Ultimele instruiri în cadrul exercițiului multinațional „JCET—2024” au avut loc în luna aprilie curent. Atunci, militarii moldoveni s-au antrenat alături de colegii lor din România și SUA.

Militarii moldoveni participă la exercițiul „JCET” din anul 2009.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Decretul prezidențial de eliberare a lui Stoianoglo din funcția de procuror general, constituțional

Sediul Curții Constituționale a R. Moldova
Sediul Curții Constituționale a R. Moldova

Curtea Constituțională (CC) a declarat inadmisibilă sesizarea unor deputați din Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) care au cerut verificarea legalității decretului prezidențial de eliberare a lui Alexandr Stoianoglo din funcția de procuror general, în prezent candidat la prezidențiale.

În decizia din 11 iulie, magistrații CC spun că președinta Sandu l-a eliberat din funcție pe Stoianoglo în baza propunerii Consiliului Superior al Procurorilor (CSP), așa cum prevede Constituția și astfel și-a exercitat „prerogativele constituţionale”.

Decizia Curții a fost luată în baza sesizării, din 2 noiembrie 2023, deputaților BCS Diana Caraman, Vladimir Voronin, Oleg Reidman, Nicolai Rusol și Constantin Starîș, care au solicitat Curții să verifice constituționalitatea decretului președintei Maia Sandu.

Stoianoglo a fost demis din funcția de procuror general la 26 septembrie 2023, după doi ani de suspendare. Președinta Sandu a semnat decretul la propunerea CSP înaintată încă în mai 2022.

CSP a propus ca procurorul general să fie demis după ce o comisie specială i-a evaluat performanțele și i-a dat calificativul „nesatisfăcător”.

Ulterior, la 9 noiembrie 2023, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional articolul în baza căruia a fost evaluat Alexandr Stoianoglo în calitate de procuror general.

Atunci, Curtea a decis că prevederea din legea procuraturii, în redacția de până la 6 octombrie 2022, care îi delega Consiliului Superior al Procurorilor competența de a schimba criteriile de evaluare a performanțelor procurorului general, nu respectă exigența prevăzută de articolul 125 aliniat 2 din Constituție potrivit căruia procurorul general poate fi demis în condițiile legii pentru motive obiective.

În octombrie curent, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a stabilit că autoritățile moldovene i-au încălcat drepturile lui Alexandr Stoianoglo atunci când l-au suspendat din funcția de procuror general, în 2021. El urma să primească de la stat 3.600 de euro pentru prejudiciul moral.

CEDO urmează să se expună și pe o altă plângere depusă de Stoianoglo, cu privire la legalitatea reținerii lui.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Indignare în Germania pe tema presupusului complot rusesc împotriva șefului Rheinmetall

Armin Papperger, CEO la Rheinmetall, adresându-se unei conferințe de bilanț la sediul din Duesseldorf al companiei, la 14 martie 2024.
Armin Papperger, CEO la Rheinmetall, adresându-se unei conferințe de bilanț la sediul din Duesseldorf al companiei, la 14 martie 2024.

Politicienii germani și-au exprimat indignarea după informațiile televiziunii americane CNN că Rusia ar fi pus la cale asasinarea șefului companiei de armament germane Rheinmetall, care furnizează arme Ucrainei.

CNN a relatat că serviciile de informații americane ar fi descoperit complotul anul acesta, avertizând autoritățile germane, care au luat măsuri speciale de protejare a lui Armin Papperger.

DPA scrie că Rheinmetall nu a comentat până acum informațiile.

Șeful comisiei de Apărare din Parlamentul german, Marcus Faber, a fost unul dintre primii care au reacționat la informațiile de la CNN, spunând tabloidului Bild că ele dovedesc că „Rusia își exportă războiul și teroarea în Europa”.

Șeful comisiei de Externe din Bundestag, Michael Roth, a spus aceleiași publicații că președintele rus Vladimir Putin „nu poartă numai un război de distrugere împotriva Ucrainei, dar și împotriva suporterilor ei și a valorilor noastre”.

DPA relatează că Armin Papperger, care a criticat de la bun început invazia rusească din Ucraina, are gărzi de corp mai numeroase de o vreme. Firma Rheinmetall este unul din cei mai mari furnizori de echipament militar blindat și de obuze pentru Ucraina și, potrivit estimărilor proprii, cel mai mare producător de muniție de artilerie din Occident.

Potrivit CNN, tentativa de asasinare a lui Papperger făcea parte dintr-o campanie de atacuri împotriva producătorilor europeni de armament care colaborează cu Kievul.

Un expert în apărare din formațiunea conservatoare de opoziție CDU a declarat pentru Bild că „răspunsul Germaniei (la presupusul complot – n. red.) nu poate fi decât un sprijin și mai mare pentru Ucraina. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Amenzi de până la 37 mii de lei pentru „pomeni electorale”

Simpatizanții fostului partid Șor primind alimente în timpul unei demonstrații organizate de oligarhul (acum) fugar în PMAN, august 2018.
Simpatizanții fostului partid Șor primind alimente în timpul unei demonstrații organizate de oligarhul (acum) fugar în PMAN, august 2018.

Parlamentul a aprobat un amendament legislativ care prevede amenzi pentru persoanele care acceptă bani, bunuri sau alimente în perioada alegerilor. Modificările au fost votate de legislativ în prima lectură, la ședința din 11 iulie, fiind nevoie și de lectura a doua.

Prin urmare, în codul contravențional va apărea un nou articol privind „coruperea electorală pasivă”. Legea va pedepsi primirea așa-numitelor „pomeni electorale” cu amenzi de la 25.000 până la 37.500 lei.

Vor putea fi sancționate persoanele, care în perioada campaniei electorale, în ziua alegerilor și ziua precedentă lor vor accepta bunuri în schimbul votării pentru un anumit candidat sau împotriva altuia.

Prin lege a fost interzisă primirea:

  • banilor;
  • bunurilor;
  • produselor alimentare;
  • băuturilor alcoolice;
  • produselor din tutun;
  • serviciilor sau altor foloase.

În același timp, nu va fi pedepsită primirea pliantelor și a altor materiale electorale (calendare, pixuri, tricouri ș.a.) a căror valoare nu depășește 100 de lei. De examinarea potențialelor cazuri de „coruperea electorală pasivă” se va ocupa Centrul Național Anticorupție (CNA).

În prezent, legislația R. Moldova pedepsește penal „coruperea electorală activă”, adică cei care dau „pomeni electorale”.

Cetățenii găsiți vinovați de darea mitei electorale pot primi amenzi între 37.500 și 57.500 lei sau închisoare de pană la cinci ani. La rândul lor, persoanele juridice (firmele) riscă amenzi de până la 400.000 lei cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate sau chiar cu lichidarea. Amenzile sunt și mai mari dacă persoanele sau firmele care corup sunt implicate în campanie electorală.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

O navă cargo ieșită din portul Giurgiulești, reținută de Ucraina. Ar fi exportat în trecut grâne „furate”

La bordul navei, autoritățile ucrainene susțin că au găsit mai multe documente emise de administrația portului Sevastopol.
La bordul navei, autoritățile ucrainene susțin că au găsit mai multe documente emise de administrația portului Sevastopol.

Autoritățile ucrainene au reținut o navă cargo sub pavilion camerunez și echipajul acesteia, care se deplasa din portul Giurgiulești din R. Moldova. Potrivit procurorilor ucraineni, nava a fost implicată în exportul de grâne „furate” din Crimeea ocupată de Rusia și a trecut ilegal frontiera de stat.

Denumită „USKO MFU”, nava circula sub pavilion camerunez și se afla în apele din apropierea portului ucrainean Reni, lângă granița cu România, când a fost arestată de forțele ucrainene, scrie Reuters.

Șeful biroului procurorului ucrainean pentru Crimeea, Ihor Ponociovnî, a declarat pentru presa ucraineană că oficialii au fost surprinși să vadă nava pe Dunăre, deoarece navele implicate în transportul ilegal de cereale din zonele controlate de Rusia, tind să evite apele Ucrainei. Din 2022, autoritățile de la Kiev au dispus arestarea în contumacie a 21 de nave implicate în acest tip de comerț, a notat el.

„(Confiscarea) ar trebui să fie un semnal clar pentru acele țări care ajută Rusia să eludeze sancțiunile și să vândă produsele furate în teritoriile ocupate, că ar putea exista o responsabilitate pentru aceste fapte”, a spus el.

Procurorii au precizat că reținerea navei s-a făcut în baza unui ordin al unei instanțe judecătorești.

Serviciul ucrainean de securitate (SBU) a declarat că nava a acostat repetat în portul maritim Sevastopol din Crimeea pentru a ridica produse agricole, între 2023-24.

De cealaltă parte, un oficial al administratorului navei, cu sediul în Turcia, a declarat că încărcătura vaporului la momentul „arestării” era din Republica Moldova.

„Nava, în timp ce se afla în proprietatea noastră, nu a luat nicio încărcătură din teritoriile ucrainene ocupate de Rusia și nu a folosit niciodată porturile ucrainene”, a spus reprezentantul companiei ce administrează nava.

El a acuzat că soldații ucraineni au urcat la bordul navei în timp ce naviga pe Dunăre în prezența unui pilot român și că au ancorat-o „cu forța” pe malul ucrainean.

Nava a fost percheziționată și i s-a interzis să plece, a declarat Avalon Shipping.

Usko Mfu este încărcată cu orz și destinația sa este Souda, Grecia, notează portalul Lloyd List.

„Avocații noștri urmăresc acum cazul”, a spus oficialul.

SBU a declarat că deține dovezi care ar atesta că cei 12 membri ai echipajului și căpitanul, cetățean azer, au ajutat Rusia să exporte cereale din sudul ocupat către Orientul Mijlociu, unde au fost vândute în numele Rusiei, notează AFP. În timpul perchezițiilor, ar fi fost descoperite documente emise de administrația portului Sevastopol, iar unele note din registrul de călătorie al navei ar fi fost falsificate, susțin ofițerii de securitate ucraineni.

Parchetul ucrainean a declarat că, într-una dintre călătoriile sale din noiembrie 2023, USKO MFU a încărcat la Sevastopol peste 3.000 de tone de produse agricole destinate unei companii turcești.

Nava și-a raportat ultima dată poziția la 8 iulie, fiind ancorată în apropierea portului Reni de pe Dunăre, au arătat joi datele de urmărire a navelor LSEG.

Căpitanul ar putea face până la cinci ani de închisoare pentru încălcarea restricțiilor de călătorie care reglementează teritoriile ucrainene ocupate de Rusia, a declarat SBU. (C.B)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Cerealele ucrainene vor tranzita sudul R. Moldova fără a fi controlate de ANSA

Moldova, Vama Giurgiulești, 29 iuilie 2023
Moldova, Vama Giurgiulești, 29 iuilie 2023

Cerealele ucrainene destinate exportului în UE, care tranzitează sudul R. Moldova, nu vor trece controlul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA).

Este vorba despre încărcăturile care trec prin punctele de trecere a frontierei Giurgiulești – Reni (intrare) și Giurgiulești – Galați (ieșire), pe cale terestră și feroviară.

Un proiect de lege care prevede acest lucru a fost votat în lectură finală de parlamentul de la Chișinău, pe 11 iulie curent. Derogarea de la „legea cu privire la protecția plantelor și carantina fitosanitară” se va aplica până pe 14 septembrie 2024.

Autoritățile motivează decizia prin faptul că cerealele sunt transportate în mijloace de transport specializate și riscul introducerii unor organisme de carantină este redus.

„În cazul producerii unor accidente rutiere și a încărcăturilor aflate în tranzit, transportatorii sunt obligați să notifice, în decurs de două ore, ANSA”, se precizează într-un comunicat al Parlamentului.

Autorul proiectului de lege, președintelui Comisiei agricultură și industrie alimentară, Alexandr Trubca, spune că astfel nu se vor mai crea ambuteiaje la frontieră, în urma creșterii fluxului de mărfuri din Ucraina.


Potrivit ANSA, problema tranzitului cerealelor ucrainene a fost ridicată de partenerii europeni în una din ședințele Sub-Comitetului pentru Măsurile Sanitare și Fitosanitare (SPS) Moldova – Uniunea Europeană.

SPS se întrunește cel puțin o dată în an pentru a aborda subiecte de cooperare în domeniul Măsurilor Sanitare și Fitosanitare din Acordul de Asociere cu UE.

În urma discuțiilor, UE a recomandat ANSA preluarea practicilor europene de gestionare a fluxurilor de produse și furaje de origine non-animală, ceea ce presupune inclusiv renunțarea la controalele fitosanitare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

România și Ucraina semnează un acord de securitate în care promit să aibă grijă și de Moldova

Președinții ucrainean și român arătând înțelegeri semnate cu ocazia vizitei lui V. Zelenski la București, în octombrie 2023.
Președinții ucrainean și român arătând înțelegeri semnate cu ocazia vizitei lui V. Zelenski la București, în octombrie 2023.

Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat joi la Washington, în marginea summitului aniversar NATO, un acord bilateral de securitate cu omologul său din Ucraina, Volodimir Zelenski.

Într-unul din paragrafele documentului se spune că vecinii R. Moldova vor încerca să coopereze și mai strâns cu ea, „pentru a îmbunătăți securitatea regională și pentru a contracara încercările Rusiei de a o destabiliza”. Documentul recunoaște de asemenea „importanța cooperării trilaterale cu Republica Moldova pentru avansarea procesului de integrare în UE pentru ambele țări”.

„Este o zi bună pentru relația noastră”, a spus președintele Klaus Iohannis, citat de Digi24, la ceremonia semnării acordului de securitate cu Ucraina.

Kievul a semnat asemenea acorduri cu peste 20 de țări aliate. Ca și România, ele se obligă să ajute Ucraina împotriva agresiunii Rusiei și să se asigure că Ucraina va fi capabilă să respingă o eventuală nouă invazie.

Acesta este însă unul din puținele acorduri de acest tip, dacă nu singurul, care menționează și preocuparea pentru soarta R. Moldova pe fondul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

„Ne alăturăm altor aliați și parteneri, prin continuarea angajamentului pe care ni l-am asumat prin Declarația G7 de la Vilnius”, a scris Klaus Iohannis pe X.

Într-un comunicat de presă al guvernului de la Kiev se spune că acordul cu România, față de altele, similare, „se distinge prin puncte specifice de cooperare pentru consolidarea securității în regiunea Mării Negre. România va sprijini Ucraina în deminarea Mării Negre și va oferi sprijin prin intermediul instrumentelor UE și NATO”.

În acord sunt menționate multiplele forme de ajutor militar al României pentru Ucraina, inclusiv furnizarea unui sistem antiaerian Patriot sau instruirea piloților ucraineni pe avioane de producție americană F-16.

În acordul semnat de Iohannis și Zelenski, România promite să sprijine integrarea Ucrainei în UE și NATO.

„Viitorul Ucrainei este în NATO și (...) Ucraina va deveni membru NATO în viitor”, se spune în documentul publicat pe site-ul președintelui român, într-un ecou al declarației summitului NATO de la Washington, la care Moldova a fost reprezentată, ca țară parteneră, de ministrul de Externe Mihai Popșoi. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Privatizarea Aeroportului Internațional Chișinău, interzisă prin lege

Aeroportului Internațional Chișinău a revenit în proprietatea statului în 2023, după ce a fost concesionat timp de zece ani.
Aeroportului Internațional Chișinău a revenit în proprietatea statului în 2023, după ce a fost concesionat timp de zece ani.

Aeroportul Internațional Chișinău a fost inclus în lista întreprinderilor și societăților pe acțiuni cu capital de stat care nu pot fi privatizate. Un proiect de lege în acest sens a fost votat de deputați la ședința din 11 iulie.

Potrivit proiectului elaborat de Agenția Proprietății Publice (APP), lista actualizată a instituțiilor de stat care nu pot fi privatizate include 27 societăți comerciale (între care Termoelectica, Energocom, Moldovagaz), 66 întreprinderi de stat (Calea Ferată din Moldova, Poșta Moldovei, Aeroportul Mărculești ș.a.) și 38 de publicații periodice publice.

Proiectul a fost susținut de majoritatea parlamentară a Partidului Acțiune și Solidaritate, dar a stârnit critici din partea opoziției formate de comuniști și socialiști.

Deputații Vlad Bătrîncea și Petru Burduja au fost nemulțumiți că în listă nu au fost incluse „entități de importanță strategică” precum Moldtelecom, Casa Presei sau Palatul Republicii. „Noi credem că se încearcă niște jonglări pentru aceste bunuri ca să fie supuse vânzării sau privatizării, numiți-o cum doriți, este o nouă jumulire în viziunile noastre”, a spus Burduja.

Șeful APP, Roman Cojuhari, cel care a prezentat proiectul, a spus că entitățile menționate de socialiști au fost reorganizate și astăzi sunt „instituții publice și prin noțiune nu pot fi privatizate”.

La rândul său, șeful legislativului Igor Grosu a legat nemulțumirile opoziției de dorința privatizării aeroportului: „Asta să vă fie clar și transmiteți «drujilor» (prietenilor, în rusă - n.r.) voștri care tare au vrut să aibă aeroportul ăsta. Aeroportul nu se privatizează”, a spus Grosu.

Cum a revenit aeroportul în proprietatea statului?

Aeroportul a revenit în proprietatea statului în martie 2023. În 2013, acesta a fost dat în concesiune companiei Avia Invest, pentru o perioadă de 49 de ani. Compania se obligase să investească circa 250 de milioane de euro în dezvoltarea aeroportului.

În 2019, o comisie parlamentară a investigat concesionarea aeroportului și a concluzionat că selectarea companiei a avut loc cu încălcări, iar Avia Invest ar fi fost administrată indirect de oligarhul Ilan Șor. Guvernarea a acuzat concesionarul că nu a investit sumele promise în dezvoltarea aeroportului și a inițiat procedura de reziliere a concesiunii.

În martie 2023, Procuratura Anticorupție a încheiat urmărirea penală privind concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău. În dosar au fost puși sub învinuirea de abuz în serviciu opt foști demnitari, inclusiv fostul premier Iurie Leancă.

otrivit învinuirii, cei opt inculpați ar fi permis concesionarea aeroportului în interesul „grupării criminale” conduse de oligarhul Ilan Șor, prejudiciind statul cu 392 milioane de lei.

Toți pledează nevinovați, iar avocații spun că nu le este clar cum a fost formată suma prejudiciului și cer o expertiză judiciară repetată.

În prezent, dosarul este examinat la Judecătoria Buiucani.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Șeful Interpol Moldova, Viorel Țentiu, revine în arest preventiv

Viorel Țentiu, comisarul principal al biroului Interpol Moldova, este învinuit de corupere pasivă pe două capete de acuzare din Codul Penal.
Viorel Țentiu, comisarul principal al biroului Interpol Moldova, este învinuit de corupere pasivă pe două capete de acuzare din Codul Penal.

Șeful Interpol Moldova, Viorel Țentiu, va sta următoarele 30 de zile în arest preventiv, fiind cercetat pentru „corupere pasivă”.

Procuratura Anticorupție a anunțat pe 11 iulie că judecătorii Curții de Apel Chișinău au admis recursul procurorilor împotriva deciziei Judecătoriei Chișinău care pe 2 iulie l-a plasat pe Țentiu în arest la domiciliu. Până atunci, el a mai stat 30 de zile în arest preventiv, începând cu 6 iunie.

Comisarul principal al biroului Interpol Moldova, Viorel Țentiu, a fost reținut pe 4 iunie, într-un dosar în care funcționari publici din Republica Moldova și din alte țări ar fi luat mită pentru a împiedica publicarea unor notificări de către Interpol.

Procuratura Anticorupție a spus că a efectuat 33 de percheziții la 12 persoane, cu asistența ofițerilor francezi și a Biroului Federal de Investigații (FBI) din SUA.

Procuratura Anticorupție a pornit acest dosar pe 2 aprilie 2024, în baza unor informații de la Parchetul Național Financiar al Franței (PNF).

Potrivit probelor acumulate în cadrul anchetei comune, un grup de persoane de diferite naționalități au implementat o presupusă schemă de corupție pentru a permite persoanelor care fac obiectul „Notificărilor Roșii” de la Interpol să obțină azil sau statut de refugiat în Republica Moldova și în alte țări.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Dosarul lui Stoianoglo privind eliberarea lui Platon a fost „deblocat” și va fi examinat de judecători

Alexandr Stoianoglo, la unul din procesele sale de judecată, pe 28 februarie 2024.
Alexandr Stoianoglo, la unul din procesele sale de judecată, pe 28 februarie 2024.

După mai bine de un an și jumătate, dosarul în care ex-procurorul general și proaspătul candidat la prezidențiale, Alexandr Stoianoglo, este învinuit pentru eliberarea ilegală din detenție a oligarhului fugar Veaceslav Platon a fost „deblocat” și va putea fi examinat în instanța de judecată.

Anunțul a fost făcut de Procuratura Anticorupție, pe 11 iulie. Potrivit procurorilor, Curtea de Apel (CA) Chișinău a respins recursurile depuse de doi procurori din cadrul Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS), care au fost acuzați, împreună cu Stoianoglo, că l-au eliberat ilegal pe Platon, care ulterior a fugit din R. Moldova.

Recursul a fost pe rolul CA Chișinău timp de mai mult de un an și jumătate, din decembrie 2022, până la decizia din 9 iulie 2024. Decizia curentă este irevocabilă. Urmează etapa examinării dosarului lui Stoianoglo.

Fostul procuror general spune că este nevinovat și că dosarele sale ar fi motivate politic.

Între timp, Stoianoglo a anunțat că va candida la alegerile prezidențiale, fiind susținut de Partidul Socialiștilor (PSRM) condus de Igor Dodon, care a renunțat să candideze. Dodon l-a prezentat pe Stoianoglo drept „candidat comun” al opoziției, dar care nu este susținut de niciun alt partid.

Alexandr Stoianoglo (stânga) și Igor Dodon, în cadrul briefingului de anunțare a candidatului PSRM la alegerile prezidențiale
Alexandr Stoianoglo (stânga) și Igor Dodon, în cadrul briefingului de anunțare a candidatului PSRM la alegerile prezidențiale

Potențiala candidatură a lui Stoianoglo la prezidențiale a fost discutată de mai mulți lideri ai opoziției încă în luna mai, la o întâlnire organizată de Natalia Morari, fosta jurnalistă și actuala parteneră a lui Platon.

Stoianoglo a fost suspendat din funcția de procuror general pe 5 octombrie 2021, după ce Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) a permis să fie pornit un proces penal împotriva lui, în baza plângerii depuse de deputatul partidului de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS) Lilian Carp.

În septembrie 2022, procuratura a finalizat urmărirea penală în privința lui Stoianoglo, învinuit pe trei capete de acuzare:

  • abuz de serviciu, săvârșit în interesul unui organizații criminale, manifestat prin eliberarea din detenție a condamnatului Veaceslav Platon și renunțarea ilegală la acuzare, prin care bugetul de stat ar fost prejudiciat cu circa 870.000 de lei;
  • corupere pasivă, manifestată prin primirea și acceptarea de bunuri și avantaje de la Veaceslav Platon, în sumă de 63.000 de lei;
  • fals în declarații, prin neincluderea în declarația de avere și interese personale a faptului că soția sa este beneficiara unei societăți înregistrate în Ucraina.

Alături de Stoianoglo, doi procurori PCCOCS sunt acuzați că au contribuit la eliberarea lui Platon și la renunțarea ilegală la acuzare.

Stoianoglo a fost suspendat din funcție timp de aproape 2 ani. Pe 26 septembrie 2023 președinta Maia Sandu l-a demis.

O lună mai târziu, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a stabilit că autoritățile moldovene i-au încălcat drepturile lui Alexandr Stoianoglo atunci când l-au suspendat din funcția de procuror general, în 2021. El urmează să primească de la stat 3.600 de euro pentru prejudiciul moral.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

update

Incendiu la turla catedralei din Rouen (Franța)

Turla era învelită într-o „manșetă” albă din cauza lucrărilor de reconstrucție. După stingerea incendiului, în înveliș se poate vedea o gaură neagră provocată de foc și fum.
Turla era învelită într-o „manșetă” albă din cauza lucrărilor de reconstrucție. După stingerea incendiului, în înveliș se poate vedea o gaură neagră provocată de foc și fum.

Pompierii din orașul francez Rouen spun că au stins incendiul izbucnit în turla uneia din cele mai mari și mai cunoscute construcții gotice din lume, joi la prânz. Nu se cunosc deocamdată cauzele incidentului de la catedrala Notre-Dame de Rouen.

Turla era în proces de reconstrucție, început cu câțiva ani în urmă, fiind „îmbrăcată” de mai multe săptămâni în schele și un înveliș de culoare albă. Muncitorii au spus că au „descoperit” focul în timp ce lucrau într-un loc aflat la 120 de metri deasupra străzii și au alertat pompierii. Mărimea daunelor nu este cunoscută deocamdată.

Un reprezentant al catedralei a spus că muncitorii care lucrau la fața locului sunt în siguranță. Clădirea a fost evacuată la timp.

Catedrala Notre-Dame de Rouen la 4 iulie 2020.
Catedrala Notre-Dame de Rouen la 4 iulie 2020.

Capodopera goticului francez, a cărei piatră de temelie a fost pusă în secolul al XII-lea, a fost pictată de mai multe ori de pictorul impresionist Claude Monet, în secolul al XIX-lea, mărindu-și prestigiul internațional și atracția pentru turiști.

Agențiile de presă notează că scenele de joi de la Rouen le-au amintit multora de incendiul devastator din 2019 de la catedrala Notre-Dame din Paris, început tot când se efectuau lucrări de renovare.

Muncitori pe schelele din jurul noii turle a catedralei Notre-Dame de Paris, la 4 iulie 2024. În aprilie 2019, când turla a fost mistuită de un incendiu, autoritățile au spus că speră să o înlocuiască până la Jocurile Olimpice de Vară, care încep la Paris la 26 iulie.
Muncitori pe schelele din jurul noii turle a catedralei Notre-Dame de Paris, la 4 iulie 2024. În aprilie 2019, când turla a fost mistuită de un incendiu, autoritățile au spus că speră să o înlocuiască până la Jocurile Olimpice de Vară, care încep la Paris la 26 iulie.

Nu este prima oară când un incendiu sau altă nenorocire lovește catedrala din Rouen, a cărei construcție și reconstrucție a durat cam 800 de ani.

În 1822, un incendiu provocat de un fulger a dus la prăbușirea turnului principal, în stil renascentist, construit din lemn și plumb. Noua turlă de metal a fost construită în șase decenii, ajungând la 151 de metri, astfel că pentru o scurtă vreme catedrala a fost cea mai înaltă clădire din lume.

Catedrala a fost distrusă parțial de bombardamentele aliate din Al Doilea Război Mondial, în zilele Debarcării din Normandia, lucrările de restaurare fiind terminate abia în anii 1980. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

După declinul din pandemie, populația UE a crescut din nou în 2023

Populația UE se apropie de pragul a 450 de milioane.
Populația UE se apropie de pragul a 450 de milioane.

Populația celor 27 de țări din Uniunea Europeană a crescut în 2023, al doilea an la rând, după că scăzuse în 2020 și 2021 din cauza pandemiei de COVID-19, a informat joi Eurostat.

Serviciul UE de statistică a spus că la 1 ianuarie 2024 în UE trăiau 449,2 milioane de oameni, față de 447,6 milioane cu un an înainte.

„Creșterea populației observată poate fi atribuită în mare măsură intensificării mișcărilor migratorii post-COVID-19 și afluxului de persoane strămutate din Ucraina care au primit statutul de protecție temporară în țările UE, ca urmare a războiului de agresiune al Rusiei din februarie 2022”, mai spune Eurostat într-un comunicat.

Cea mai populată țară din UE rămâne Germania (83,4 milioane de locuitori), iar cei mai puțini locuitori are Malta: 600.000.

Vecina Moldovei, România, este a șasea cea mai populată țară din UE, după Germania, Franța, Italia, Spania și Polonia.

Eurostat spune că populația celor mai mari patru țări reprezenta la 1 ianuarie 47% din totalul populației UE.

Chiar dacă populația totală UE a crescut, pe ansamblu, în ultimul an, nu toate țările au avut creșteri. În total, 7 au cunoscut scăderi de populație, cele mai mari fiind în Polonia (-132.000 de oameni), Grecia (-16.000) și Ungaria (-15 100).

La polul opus, cel mai mult a crescut populația Spaniei, (+525 100), Germaniei (+330 000) și Franței (+229 000).

Eurostat a publicat aceste date de Ziua Mondială a Populației, care se marchează la 11 iulie pentru a mări conștientizarea publică a tendințelor demografice. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Parlamentul a aprobat detașarea pacificatorilor moldoveni în Bosnia și Herțegovina

Militari din Batalionul 22 de menținere a păcii, evaluați de experți internaționali la poligonul Bulboaca.
Militari din Batalionul 22 de menținere a păcii, evaluați de experți internaționali la poligonul Bulboaca.

Parlamentarii au susținut inițiativa Ministerului Apărării de a trimite 20 de pacificatori moldoveni la operațiunea militară a Uniunii Europene în Bosnia și Herțegovina (EUFOR ALTHEA). Hotărârea a fost adoptată în ședința din 11 iulie.

Potrivit proiectului votat de 61 de deputați, cei 20 de militari moldoveni vor participa la operațiune în componența contingentului român, care la rândul său face parte dintr-un batalion multinațional, dislocat la Sarajevo.

Proiectul a fost prezentat în fața deputaților de ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, care a spus că prin participarea la EUFOR ALTHEA, R. Moldova valorifică angajamentul de „contribuitor la pacea și securitatea” în Europa.

Contingentul moldovean va efectua, între altele, misiuni de patrulare și evacuare, misiuni de securizare a aeroportului din Sarajevo, precum și a depozitelor de arme și muniții.

Misiunea va începe din 1 octombrie 2024 și va dura 12 luni. În această perioadă, statul va cheltui 7,2 milioane de lei pentru diurnele și asigurările de sănătate pentru militari.

România va acoperi celelalte cheltuieli: instruirea colectivă la predetașare, transport în/din cadrul operației militare, cazarea, hrana, servicii spălare, evacuarea personalului, tratament medical, etc. De asemenea, țara vecină va asigura logistica.

Participarea în comun a contingentelor din România și Republica Moldova la misiuni internaționale a devenit posibilă după amendarea a acordului bilateral privind cooperarea în domeniul militar. Potrivit modificărilor, cele două țări se vor sprijini în toate aspectele referitoare la pregătirea și participarea la misiuni și operații în cadrul coalițiilor multinaționale sub egida ONU, OSCE, NATO sau UE.

Moldova s-a angajat să contribuie la operațiunea din Bosnia în cadrul unei conferințe UE de la Bruxelles, din 18 aprilie 2024, dedicată misiunilor militare europene. În prezent, în cadrul EUFOR ALTHEA sunt prezente 22 de țări.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

UE obligă Apple să permită instalarea aplicațiilor de plată ale concurenței pe iPhone

Apple se confruntă cu trei anchete ale Uniunii Europene legate de practicile sale de afaceri referitoare la concurență.
Apple se confruntă cu trei anchete ale Uniunii Europene legate de practicile sale de afaceri referitoare la concurență.

Firma americană Apple își va deschide sistemele mobile de plată „tap-and-go”  rivalilor, au decis joi autoritățile anti-monopol ale Uniunii Europene, după o anchetă de patru ani care s-ar fi putut solda cu o amendă usturătoare pentru producătorul telefoanelor iPhone.

„De acum înainte, concurența va putea concura efectiv cu Apple Pay pentru plăți cu iPhone-ul în magazine. Consumatorii vor avea la dispoziție o gamă mai largă de portofele mobile sigure și inovative din care să aleagă”, a declarat Margrethe Vestager, șefa agenției anti-monopol europene.

Comisia Europeană a spus că oferta Apple va fi valabilă pe 10 ani. Peste 3000 de bănci și alte instituții financiare din Europa permit folosirea Apple Pay.

Apple a spus că oferta sa va permite firmelor europene să ofere plăți mobile inclusiv cu cheile de la mașină, cheile de acasă sau de la camera de hotel, carduri de loialitate și altele.

Reuters scrie că decizia Apple de a rezolva pe cale amiabilă conflictul cu europenii este o surpriză, întrucât compania americană și-a apărat în trecut dreptul de a face afaceri în stil propriu, în fața acuzațiilor UE.

În prezent, Apple se confruntă cu trei anchete în baza instrumentului juridic UE cunoscut ca Digital Markets Act (DMA).

În martie, firma Apple a fost amendată cu o aproape 1,84 miliarde de euro pentru competiție incorectă cu Spotify și alte servicii de streaming muzical, din cauza restricțiilor din magazinul său de aplicații App Store. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Regele Charles către fotbaliștii englezi: „Fără dramă în ultimul minut, vă rog!”

Harry Kane (nr. 9) sărbătorește cu Ollie Watkins (nr. 19) victoria Angliei asupra Olandei din semifinala Euro 2024 de la Dortmund, la 10 iulie 2024.
Harry Kane (nr. 9) sărbătorește cu Ollie Watkins (nr. 19) victoria Angliei asupra Olandei din semifinala Euro 2024 de la Dortmund, la 10 iulie 2024.

Regele Charles al III-lea al Marii Britanii a felicitat echipa națională de fotbal a Angliei pentru calificarea în finala campionatului european de fotbal Euro 2024, dar i-a rugat pe jucători să nu mai aștepte până în ultimul minut ca să tranșeze și finala cu Spania, de duminică.

Anglia a învins în semifinala de miercuri Olanda cu 2-1, golul victoriei venind cu doar câteva minute înainte de final. Mai înainte, în optimi, Anglia revenise de la 0-1 cu Slovacia la 2-1, în prelungiri, într-un final la fel de dramatic.

„Dacă-mi permiteți, aș vrea să vă îndemn să vă asigurați victoria înainte să apară nevoia de goluri-miracol în ultimul minut și drame cu penaltiuri”, a transmis suveranul britanic, adăugând: „Sunt sigur că astfel s-ar reduce cu mult pulsul colectiv al națiunii și tensiunea ei arterială”.

Fiul lui Charles, William, care este președintele Asociației de Fotbal din Anglia (FA), l-a lăudat în special pe jucătorul de la Aston Villa Ollie Watkins, care a înscris golul victoriei cu Olanda cu puține momente înaintea încheierii timpului regulamentar de joc venind de pe banca rezervelor.

„Ce frumusețe, Ollie! Felicitări, Anglia! Finaliști #EURO2024”, a scris William, care este fan al clubului Aston Villa, din Birmingham.

AFP relatează că William urmează să meargă la finala de duminică, de la Berlin, ca și premierul laburist nou-ales Keir Starmer, care ține în Premier League cu clubul londonez Arsenal. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

NATO promite sprijin R. Moldova și cere retragerea trupelor rusești

Ceremonie aniversară a NATO, la Washington, 9 iulie 2024.
Ceremonie aniversară a NATO, la Washington, 9 iulie 2024.

Liderii NATO, reuniți la summitul aniversar de la Washington, au salutat eforturile Republicii Moldova de a avansa pe calea europeană și au promis să sprijine capacitățile de securitate și apărare ale țării în fața amenințărilor hibride.

Declarația finală a summitului Alianței Nord-Atlantice din 10 iulie menționează Republica Moldova, alături de Bosnia și Herțegovina.

„Salutăm eforturile Moldovei de a continua reformele democratice pe măsură ce avansează cu integrarea europeană, ca și ale Bosniei şi Herțegovinei, și ne angajăm să sprijinim capacitățile lor de securitate și apărare și să le consolidăm capacitatea de a contracara amenințările hibride”, se spune în declarație, într-un alineat dedicat relațiilor NATO cu partenerii săi.

Summit-ul de la Washington este unul aniversar atât pentru Alianță, care împlinește 75 de ani, cât și pentru relația sa cu partenerii, marcând 30 de ani de la lansarea programului „Parteneriat pentru pace”.

„Parteneriatele NATO rămân esențiale pentru consolidarea stabilității, influențarea pozitivă a mediului de securitate global și respectarea dreptului internațional (...). Vom continua să consolidăm dialogul politic și cooperarea practică cu partenerii, pe baza respectului reciproc, a beneficiilor și a intereselor ambilor, aliați și parteneri”, se spune în declarație.

Republica Moldova este parte a programului „Parteneriat pentru pace” (PfP) din 1994, iar începând cu anul 2014 contribuie la operațiunea de pacificare KFOR condusă de NATO în Kosovo. Tot din 2014, Republica Moldova participă la două inițiative ale NATO: Inițiativa de Consolidare a Capacităților de Apărare (DCBI) și Platforma de Interoperabilitate.

„Suntem recunoscători partenerilor noștri pentru contribuțiile lor semnificative la operațiunile și misiunile NATO”, se arată în declarație.

Nu în ultimul rând, liderii țărilor NATO au cerut Rusiei să-și retragă trupele din Republica Moldova despre care Chișinăul spune că staționează ilegal.

„Solicităm Rusiei să își retragă toate forțele din Republica Moldova și Georgia, staționate acolo fără acordul acestora”, se spune în documentul NATO, într-un alineat în care se afirmă că Rusia poartă responsabilitatea exclusivă pentru războiul din Ucraina.

„Rusia trebuie să înceteze imediat acest război și să își retragă complet și necondiționat toate forțele din Ucraina, în conformitate cu rezoluțiile Adunării Generale a ONU. Nu vom recunoaște niciodată anexările ilegale ale Rusiei de teritorii ucrainene, inclusiv Crimeea”, punctează liderii alianței.

Războiul din Ucraina este una din temele majore ale reuniunii aniversare de la Washington.

La reuniunea de la Washington participă și ministrul moldovean de externe, Mihai Popșoi, la invitația secretarului de stat american, Antony Blinken.

Șeful diplomației moldovene urma să țină un discurs în cadrul forumului „Parteneriatele NATO”, iar pe durata celor trei zile ale summit-ului avea programate întrevederi cu omologi și oficiali din țările aliate și partenere.

„În cadrul discuțiilor, voi reitera interesul național al Republicii Moldova pentru consolidarea parteneriatului tradițional și credibil cu Alianța Nord-Atlantică. În același timp, voi sublinia importanța promovării reformelor democratice în domeniul rezilienței naționale, în condițiile unui mediu internațional de securitate în continuă transformare, în special afectat de crizele geopolitice din regiune și lume”, a declarat Mihai Popșoi, cu ocazia vizitei la Washington.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Doi complici la omorul din Chișinău, reținuți de Poliție. Cazul va fi discutat în Parlament

În imaginile difuzate de Poliție ar fi suspectul ce a comis crima. Polițiștii au reținut două persoane care l-ar fi ajutat la comiterea asasinatului.
În imaginile difuzate de Poliție ar fi suspectul ce a comis crima. Polițiștii au reținut două persoane care l-ar fi ajutat la comiterea asasinatului.

Polițiștii moldoveni au reținut, pe 11 iulie, două persoane suspectate că au fost complice la omorul unui bărbat care făcea parte dintr-o grupare criminală, crimă care a avut loc pe o stradă din sectorul Râșcani al Chișinăului.

Informația a fost comunicată de președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp, la ședința legislativului din 11 iulie.

Cei doi bărbați se află, în prezent, în custodia Poliției, a confirmat pentru Europa Liberă șefa secției comunicare și protocol a Inspectoratului General de Poliție, Diana Fetco.

Deputatul Carp a mai spus că luni, 15 iulie, cazul va fi discutat la o ședință comună a comisiei conduse de el, a comisiei juridice și a reprezentanților instituțiilor de drept, pentru că „persoana care a fost omorâtă a fost cu antecedente penal, dar se afla în libertate din cauza deciziei unui judecător”.

Omorul a avut loc la miezul zilei de miercuri, 10 iunie. Victima se afla la o terasă din sectorul Râșcani al capitalei, când o persoană cu fața acoperită, care se deplasa cu o trotinetă electrică, a tras șapte focuri în capul și spatele bărbatului, după care a fugit de la locul crimei.

La această etapă, polițiștii examinează versiunea unei „reglări de conturi între grupări” sau a „lichidării intenționate” a bărbatului pentru a-l împiedica să dea declarații într-un dosar penal.

Victima este un bărbat de 41 de ani, de origine turcă, care își desfășura activitatea criminală preponderent în Marea Britanie.

Anterior, autoritățile britanice l-au anunțat în căutare pe canalele Interpol pentru că avea de executat 21,5 ani de închisoare pentru deținerea armelor de foc și muniții și comiterea altor fapte ilegale. El mai era investigat pentru contrabandă și comercializare a heroinei.

Procuratura Generală a anunțat că a fost deschis un dosar penal pe fapta unui „omor comis cu deosebită cruzime”. Potrivit procurorilor, victima se afla în R. Moldova din 2022, iar britanicii au solicitat extrădarea lui de patru ori. Aceste cereri sunt examinate, din 2023, în instanța de judecată, fără a fi luată o decizie finală.

Tot în 2022, bărbatul a fost reținut, dar imediat după asta a depus o cerere de azil către Inspectoratul General pentru Migrație (IGM). La scurt timp, cererea a fost respinsă, dar solicitantul a contestat decizia IGM în instanță.

Pentru că în R. Moldova nu este permisă extrădarea persoanelor cărora li s-a acordat dreptul de azil, el nu putea fi predat britanicilor până la o decizie definitivă a instanței privind azilul.

„În urma unor multiple peregrinări a cazului de la judecătoria de fond (Judecătoria Chișinău sediul Râșcani) la Curtea de Apel, hotărârea pe fondul cauzei și anume menținerea Deciziei IGM, a fost luată abia peste doi ani, la data de 03 iulie 2024”, au precizat procurorii.

Procuratura Generală a mai transmis că „tergiversarea” cererii de azil nu a permis ca bărbatul să fie plasat în arest. Procurorii susțin că au informat, pe 3 aprilie 2024, Consiliul Superior al Magistraturii, dar adresarea lor a fost respinsă la sfârșitul lunii mai.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Sesizările BCS și grupului afiliat lui Șor privind votul prin corespondență, respinse de Curtea Constituțională

Controlul constituționalității legii privind votul prin corespondență l-au cerut deputați apropiați oligarhului fugar, Ilan Șor și ce din blocul parlamentar al comuniștilor și socialiștilor.
Controlul constituționalității legii privind votul prin corespondență l-au cerut deputați apropiați oligarhului fugar, Ilan Șor și ce din blocul parlamentar al comuniștilor și socialiștilor.

Curtea Constituțională (CC) a respins sesizările depuse de deputați din blocul socialiștilor și comuniștilor (BCS) și cei afiliați oligarhului fugar Ilan Șor care au contestat legea votului prin corespondență, adoptată de majoritatea parlamentară PAS. Decizia CC este definitivă.

Prin decizia din 9 iulie, judecătorii CC au declarat cele două sesizări „inadmisibile”, după ce au examinat împreună cererea depusă pe 14 mai de deputații afiliați blocului „Victorie-Pobeda” al oligarhului fugar Ilan Șor și cea depusă pe 20 mai de un grup de deputați BCS.

Socialiștii și comuniștii s-au plâns, printre altele, că prin legea adoptată de parlamentarii Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) în luna aprilie și promulgată de președinta Maia Sandu în mai, guvernarea încalcă recomandările Comisiei de la Veneția de a nu modifica legislația electorală cu cel puțin un an înainte de alegeri.

Vicepreședintele socialist al parlamentului, Vlad Batrîncea, a dus la Curtea Constituțională contestația împotriva votului prin corespondență.
Vicepreședintele socialist al parlamentului, Vlad Batrîncea, a dus la Curtea Constituțională contestația împotriva votului prin corespondență.

CC a răspuns că experții Comisiei de la Veneția recomandă să nu fie modificate cu mai puțin de un an înainte de alegeri „elementele esențiale ale procesului de vot”. Însă, potrivit acestora, introducerea votului prin corespondență în șase țări are „un efect limitat” asupra rezultatului alegerilor. Prin urmare, CC a constatat „caracterul nefondat” al sesizării socialiștilor și comuniștilor.

Anterior, Maia Sandu a spus că cele șase țări au fost selectate de parlament conform „unor criterii clare” și a sugerat că nu are încredere că poșta din Rusia poate asigura că alegerile vor fi corecte.

Pe de altă parte, deputații afiliați lui Șor consideră că votul prin corespondență implementat în doar câteva țări ar încălca principiul egalității și dreptul cetățenilor la alegeri libere.

CC a notat că legea este implementată în țări unde sunt „relativ puțini” cetățeni ai R. Moldova, astfel votul lor va avea „puține șanse de a influența semnificativ rezultatul alegerilor”. Totodată, Curtea a spus că introducerea parțială a votului prin corespondență nu este o „restrângere a exercițiului de vot”, ci din contra, o diversificare a metodelor prin care moldovenii își pot alege președintele.

Legea privind implementarea parțială a votului prin corespondență a fost adoptată de Parlament pe 26 aprilie și promulgată de președinta Maia Sandu pe 8 mai.

Votul prin corespondență va putea fi aplicat în alegerile prezidențiale și la referendumul pro-european din 20 octombrie.

Vor putea vota prin poștă cetățeni moldoveni stabiliți în șase țări: SUA, Canada, Islanda, Finlanda, Norvegia și Suedia.

Noua lege nu permite organizarea votului prin corespondență în Rusia, Ucraina sau în alte țări aflate în conflicte militare, precum și în statele cu care R. Moldova nu are stabilite relații diplomatice sau care nu respectă standardele internaționale privind desfășurarea alegerilor libere și corecte.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

UE va aloca 100 de milioane de euro Republicii Moldova, anunță comisarul Varhelyi la Chișinău

Anunțul privind debursarea a 100 de milioane de euro din partea UE a fost făcut la o conferință de presă susținută de comisarul european pentru Extindere și Vecinătate, Oliver Varhelyi (dreapta), și prim-ministrul, Dorin Recean.
Anunțul privind debursarea a 100 de milioane de euro din partea UE a fost făcut la o conferință de presă susținută de comisarul european pentru Extindere și Vecinătate, Oliver Varhelyi (dreapta), și prim-ministrul, Dorin Recean.

Uniunea Europeană va aloca 100 de milioane de euro pentru R. Moldova, a anunțat la Chișinău, pe 10 iulie, comisarul european pentru Extindere și Vecinătate, Oliver Varhelyi. Declarația vine în contextul începerii unei noi etape a negocierilor de aderare – screeningul bilateral.

Oliver Varhelyi a spus într-o conferință de presă susținută alături de premierul Dorin Recean că, din cele 100 de milioane de euro, 35 de milioane vor veni sub forma sprijinului bugetar și 72,5 milioane de euro sub formă de asistență macrofinanciară. Banii vor ajunge la Chișinău săptămâna viitoare.

„Sunt pași care urmează să ajute R. Moldova să devină mai rezilientă”, a declarat oficialul.

Prim-ministrul Dorin Recean a precizat că cele 100 de milioane de euro fac parte din asistența europeană care a fost anunțată în toamna anului 2022. El a spus că finanțările anterioare au ajutat R. Moldova să depășească criza economică declanșată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, iar sprijinul anunțat astăzi de comisarul european are menirea de a ajuta la recuperarea economică.

„Aceste fonduri vor fi oferite pentru diferite sectoare, cum ar fi dezvoltarea economică, educația, sănătatea, infrastructura, cu scopul de a îmbunătăți calitatea vieții cetățenilor”, a afirmat Dorin Recean.

Varhelyi a precizat în cadrul conferinței de presă că „munca grea abia începe”, notând că R. Moldova are de transpus 150 de mii de pagini de legislație europeană în legislația națională.

El a mai afirmat că va fi nevoie de un „minim politic comun”, adică de sprijinul tuturor partidelor politice pentru prioritățile comune, inclusiv în ceea ce ține de adoptarea de către Parlament a legilor de armonizare a legislației naționale cu cea europeană.

Tot pe 10 iulie, la Chișinău, a avut loc prima sesiune de screening bilateral, adică evaluarea legislației naționale și a gradului de armonizare cu cea a legislației Uniunii Europene, la care a participat și delegația condusă de comisarul european, Oliver Varhelyi. Este a doua etapă a negocierilor de aderare, începute la nivel oficial pe 25 iunie.

Viceprim-ministra pentru integrare europeană, Cristina Gherasimov, a precizat că evaluarea a început cu capitolul „Valori fundamentale” și va continua cu capitolul 5 „Achiziții publice”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

update

SUA: aliații au început transferul de avioane F-16 către Ucraina

Un avion F-16 al armatei Turciei, fotografiat la baza militară din Konya în 2004.
Un avion F-16 al armatei Turciei, fotografiat la baza militară din Konya în 2004.

Secretarul de Stat al Statelor Unite, Antony Blinken, a anunțat la summitul NATO de la Washington, miercuri, că aliații au început transferul de avioane de luptă occidentale către Ucraina, ajutând-o să se apere de atacurile aeriene rusești.

„Chiar acum, când vorbim, are loc transferul de avioane de luptă F-16, venind din Danemarca, venind din Olanda”, a spus Blinken, adăugând că aeronavele „vor zbura pe cerul Ucrainei vara aceasta”.

Într-o declarație comună, SUA și cele două țări europene au spus apoi că vor trimite Ucrainei „escadroane” de F-16.

Anunțul a fost salutat de președintele Volodimir Zelenski, aflat și el la summit. „Sunt recunoscător SUA, Danemarcei și Olandei pentru măsurile practice spre împlinirea scopului tuturor ucrainenilor”, a scris el pe rețele.

Într-o declarație separată, Norvegia a anunțat la summit că va dona Kievului 6 avioane F-16. Oslo nu le mai folosește după ce a cumpărat altele, mai noi, de tip F-35.

Marți seară, aliații au anunțat donații de sisteme antiaeriene Patriot.

Secretarul de stat Blinken a spus miercuri că în următoarele câteva zile va fi „dezvăluit” un pachet „incredibil de robust” de ajutoare pentru Ucraina.

Ucraina așteaptă de la summitul NATO mai ales promisiuni ferme și concrete de ajutor militar, în condițiile în care invitarea țării în alianță, pe care Kievul și-o dorește foarte mult, este practic exclusă, pentru moment, dat fiind războiul cu Rusia.

Într-un proiect de declarație finală a summitului, pus în circulație de Reuters, se spune că aliații vor ajuta Ucraina „pe drumul ei ireversibil spre integrarea euro-atlantică deplină, inclusiv spre calitatea de membru NATO”.

În document se mai spune că NATO va putea înmâna Ucrainei o invitație de aderare la alianță „când aliații vor fi de acord, iar condițiile vor fi îndeplinite”. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Viitorul sediu al Procuraturii Anticorupție, identificat de Guvern

În prezent, în sediul identificat de Guvern se află Autoritatea Națională de Integritate și Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.
În prezent, în sediul identificat de Guvern se află Autoritatea Națională de Integritate și Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.

Noul sediu al Procuraturii Anticorupție se va afla în clădirea din strada mitropolit Gavriil Bănulescu Bodoni din mun. Chișinău, care în prezent găzduiește alte două instituții - Autoritatea Națională de Integritate și Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor.

Potrivit Procuraturii Anticorupție, la 28 iunie, Ministerul Justiției a informat Procurorul General că Guvernul a agreat cu „instituțiile corespunzătoare”, transferul clădirii din mun. Chișinău, str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni 26, pentru sediul Procuraturii Anticorupție.

Instituția precizează că Ministerul Justiției a oferit termen ca până la 12 iulie, Autoritatea Națională de Integritate (ANI) și Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor (SPCSB), să pregătească un plan detaliat de transfer. În același timp, ministerul a făcut o solicitare similară în adresa Procuraturii Anticorupție.

„La 5 iulie 2024, Procuratura Anticorupție a transmis către Procuratura Generală un plan detaliat privind modalitățile de transfer a personalului, bunurilor, arhivei, dosarelor și altor materiale din actuala locație, clădirea Centrului Național Anticorupție, în noua locație în care se află ANI și SPCSB. Plan ce a fost adus la cunoștință Ministerului Justiției la 9 iulie 2024”, se menționează în comunicatul instituției.

Procuratura Anticorupție susține că un nou sediu este necesar, în caz contrar fiind supusă riscului de a fi blocată toată activitatea Procuraturii, întrucât sediul pe care îl deține în prezent nu permite angajarea a încă 50 de ofițeri și alți funcționari publici. Instituția susține că potrivit modificările legislative din 2016 și 2023, trebuie să asigure suport operativ pentru dosarele de corupție de nivel înalt.

În prezent, instituția are aproape 200 de angajați.

Despre intenția Guvernului de a muta Procuratura Anticorupție în această clădire a anunțat inițial purtătorul de cuvânt al executivului, Daniel Vodă, la 4 iunie.

Până acum, au fost examinate mai multe opțiuni, clădiri din proprietatea statului, dar fie nu le-au convenit procurorilor, fie actualii rezidenți s-au opus, cum a fost în cazul Academiei de Științe a Moldovei.

Acum, Procuratura Anticorupție se află în clădirea Centrului Național Anticorupție (CNA), unde angajații procuraturii ocupă 40 de birouri, cu o suprafață de 950 de metri pătrați.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

R. Moldova va avea în premieră o strategie pentru dezvoltarea sportului

Sală de sport din cadrul Universității de Educație Fizică și Sport din Moldova
Sală de sport din cadrul Universității de Educație Fizică și Sport din Moldova

Strategia de dezvoltare a sportului pentru următorii șase ani a fost adoptată miercuri, 10 iulie, de Guvern. Aceasta prevede promovarea activităților de profil în școli și universități, precum și alocarea resurselor financiare suplimentare pentru dezvoltarea sportului de performanță.

Potrivit ministerului Educației, strategia de dezvoltare a sportului „Sport 2030” va fi implementată pe parcursul anilor 2024-2030, în două etape: pe parcursul anilor 2024-2026 și 2027-2030.

Autoritățile își propun să construiască și să reabiliteze săli polivalente și stadioane de fotbal din centrele raionale, să construiască o arenă națională de fotbal. Documentul este așteptat de mult timp de comunitatea sportivă din R. Moldova.

„Din 1989 așteptăm adoptarea acestei strategii, este un document în premieră pentru R. Moldova, credem că vă schimba spre bine situația din sport”, a spus pentru Europa Liberă, Sergiu Gurin, secretar de stat responsabil de domeniul sportului din cadrul Ministerului Educației și Cercetării.

Ministrul Educației, Dan Perciun, susține că urmează să fie create condiții mai bune pentru pregătirea sportivilor de performanță. Vor fi înființate cabinete medicale moderne de recuperare, un centru de susținere a loturilor naționale cu vitamine, suplimente nutritive, preparate medicamentoase și echipamente moderne.

„În ultimii ani, sportul a devenit un brand național, la jocurile olimpice și paraolimpice de la Paris din această vară vom avea circa 30 de sportivi. Ei pleacă la Paris având în palmares 11 titluri de campioni europeni și 9 de campioni mondiali. Avem șanse reale pentru a obține medalii”, a spus Dan Perciun.

Strategia prevede și crearea unui sistem de asigurare medicală și socială pentru sportivii de performanță, deținători ai burselor sportive. Și formarea cadrelor didactice în domeniul sportului va fi revăzută pentru a crește performanța sportivilor.

Proiectul va fi realizat de Ministerul Educației și Cercetării, împreună cu Ministerul Sănătății, Universitatea de Stat din Moldova, care a absorbit Universitatea de Sport, dar și cu alte instituții de profil.

„Strategia este foarte bună am observat că doamna Nemerenco (ministrul Sănătății) este bucuroasă că are un ajutor în domeniul promovării modului sănătos de viață”, a menționat, în ședința guvernului, prim-ministrul Dorin Recean.

Documentul prevede și popularizarea sportului în întreaga comunitate, dar și dezvoltarea infrastructurii sportive în școli.

În programa școlară va fi introdusă disciplină „Educație pentru sănătate”, la care se vor aborda subiecte precum: modul sănătos de viață, nutriția, educația sexuală și reproductivă.

De asemenea, ar urma să fie îmbunătățit sistemul de formare continuă a profesorilor de educație fizică, a antrenorilor, arbitrilor, psihologilor și a medicilor sportivi.

Europa Liberă a încercat să afle care ar fi costul implementării acestei strategii, însă nu a primit deocamdată un răspuns de la Ministerul Educației și Cercetării.

În Republica Moldova funcționează 101 școli sportive, frecventate de circa 39 de mii de copii. Comparativ cu anul 2000, atât numărul școlilor, cât și cel al sportivilor a crescut cu circa o treime.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Moscova lovește portul Odesa, după atacurile ucrainene asupra unui aerodrom rusesc

După un atac rusesc la Odesa, la 15 martie 2024.
După un atac rusesc la Odesa, la 15 martie 2024.

Rusia a atacat ținte de infrastructură portuară din regiunea Odesa de la Marea Neagră pe 10 iulie. Cel puțin două persoane au fost ucise - un agent de securitate și un șofer de camion, iar un marinar a fost rănit, a anunțat șeful administrației militare a regiunii Odesa, Oleg Kiper.

Potrivit lui Kiper, resturi de rachetă au avariat depozite, camioane și o navă civilă.

Forțele aeriene ale Ucrainei spun că au doborât trei din cele patru rachete ghidate Kh-59/X-69 și trei din patru drone lansate de Rusia noaptea trecută asupra infrastructurii portuare de lângă Odesa.

Portul Odesa este esențial pentru exporturile de cereale ale Ucrainei și este atacat cu regularitate de forțele rusești.

Rusia a atacat Ucraina în noaptea de miercuri cu 20 de drone de atac, patru rachete de aviație ghidate și o rachetă balistică Iskander-M, a declarat comandantul Forțelor Aeriene ucrainene, Mikola Oleșciuk. Potrivit lui, 14 drone kamikaze au fost doborâte deasupra regiunilor Odesa, Nikolaev, Herson, Dnipropetrovsk, Hmelnițk, Cerkasî, Vinița și Rivne.

Șeful administrației militare regionale Harkov, Oleh Sinegubov, a scris pe Telegram că două persoane au fost ucise și alte patru au fost rănite în localitatea Kupeansk, în urma bombardamentelor rusești. În total, potrivit lui, Rusia a lansat în această dimineață 28 de bombe aeriene ghidate asupra regiunii Harkov din nord-estul țării.

Compania națională Ukrenergo a declarat că o instalație energetică din regiunea Rivne a fost atacată noaptea trecută.

La Moscova, ministerul rus al apărării a anunțat că noaptea trecută au fost doborâte două drone ucrainene deasupra regiunilor Belgorod și Voronej. Autoritățile locale spun că acestea nu au produs pagube sau victime.

În ajun, pe 9 iulie, Moscova anunța că forțele rusești ar fi respins un atac nocturn ucrainean, doborând 38 de drone în cinci regiuni, dar nu a pomenit nimic despre loviturile asupra unui depozit petrolier din regiunea Volgograd.

Atacul de la Volgograd a fost confirmat însă de serviciul regional pentru situații de urgență, care a precizat că incendiul de la baza petrolieră, provocat de atacul dronelor ucrainene, a fost stins abia miercuri dimineață. Imaginile de satelit arată că două cisterne din cele șapte ale depozitului petrolier au fost distruse.

Surse din cadrul serviciilor de securitate de la Kiev au declarat, citate de Reuters, că dronele ucrainene au atacat marți noaptea o rafinărie de petrol, un aerodrom militar și o substație electrică din Rusia, în timpul unei operațiuni comune a serviciilor de securitate și de informații militare.

Sursa, care a solicitat anonimatul, a explicat că atacurile au vizat un aerodrom din orașul Ahtiubinsk, în partea de nord a regiunii Astrahan, o rafinărie de petrol din regiunea Volgograd și o substație electrică din regiunea Rostov.

Pe aerodromul din Akhtubinsk se află un centru militar de testare a avioanelor, iar la 20 km de acesta se află Groșevo, cel mai mare aerodrom din Rusia, potrivit BBC.

Armata rusă nu a comentat informațiile. Ministerul rus al apărării a precizat însă că atacurile din noaptea de 9 iulie au vizat regiunile Belgorod, Kursk, Voronej, Rostov și Astrahan. Mai târziu, armata rusă a raportat că a doborât încă trei drone pe teritoriul regiunii Astrahan și o alta în regiunea Belgorod. Atacurile au fost confirmate și de guvernatorul regiunii Astrahan, Igor Babușkin.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG