Președintele SUA, Donald Trump, a declarat luni că în ultima zi au avut loc discuții între Statele Unite și Iran, care au ajuns la „puncte importante de acord”, adăugând că s-ar putea încheia în curând o înțelegere pentru a pune capăt conflictului.
Trump a spus că trimisul său special pentru Orientul Mijlociu, Steve Witkoff, și consilierul său apropiat și ginerele său, Jared Kushner, au discutat cu iranienii duminică și că discuțiile vor continua astăzi.
„Am avut discuții foarte, foarte intense. Vom vedea unde vor duce ele. Avem puncte, puncte majore de acord, aș spune, aproape toate punctele de acord... am avut discuții foarte intense, domnul Witkoff și domnul Kushner le-au purtat”, a spus Trump luni.
„Adică suntem în pragul unei posibilități reale de a încheia un acord”, a declarat el reporterilor înainte de a pleca din Florida spre Memphis. El a refuzat să spună cu cine anume discută Statele Unite în Iran, dar a afirmat că nu este vorba de liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, pe care el nu-l recunoaște ca lider. Trump a spus că Iranul „mai are câțiva lideri”
Agenția de știri iraniană Fars, citând o sursă, a afirmat că nu există comunicări directe sau indirecte cu Statele Unite.
Explicațiile lui Trump despre discuțiile cu iranienii au venit la puține ore după amânarea tot de către el a promiselor lovituri împotriva centralelor electrice din Iran.
„Pe baza conținutului și tonului acestor conversații aprofundate, detaliate și constructive, care vor continua pe parcursul săptămânii, am instruit Departamentul Apărării să amâne orice atac militar împotriva centralelor electrice și a infrastructurii energetice iraniene pentru o perioadă de cinci zile”, a declarat Trump într-o postare pe rețelele sociale din 23 martie, adăugând că această amânare depinde de succesul discuțiilor.
Nu a existat niciun anunț concret, oficial, cu privire la desfășurarea unor discuții între Washington și Teheran și nu au fost oferite detalii despre discuțiile din weekend menționate de președinte.
Agenția de știri Fars, apropiată de puternicul Corp al Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) din Iran, a citat surse care afirmau că „nu există nicio comunicare directă cu Trump, nici prin intermediari”.
Nu a existat niciun comentariu public imediat din partea Israelului, care a declarat, imediat după anunțul lui Trump, că efectuează lovituri aeriene în centrul Iranului.
Termenul limită pentru Strâmtoarea Ormuz
Amânarea lui Trump vine în contextul în care se apropie termenul limită pe care l-a stabilit pentru ca Iranul să deschidă cruciala Strâmtoare Ormuz.
Trump a dat Teheranului termen până la ora 19:44, ora Washingtonului, pe 23 martie (primele ore ale zilei de marți în Moldova), să „deschidă complet” această cale navigabilă cheie, care gestionează aproximativ 20% din aprovizionarea mondială cu petrol și gaze, sau să se confrunte cu consecințe grave, inclusiv distrugerea centralelor electrice.
Avertismentul a venit la o zi după ce Trump a declarat că ia în considerare „încheierea” operațiunilor militare, afirmând că majoritatea obiectivelor SUA au fost atinse. Pe de altă parte, presa a relatat că Pentagonul trimite mii de soldați suplimentari în regiune.
Nu a existat o reacție imediată din partea Teheranului, dar Iranul promisese anterior că va riposta dacă Trump își va pune în aplicare amenințarea privind centralele electrice.
Comandamentul militar iranian a fost citat de mass-media de stat spunând că, dacă infrastructura de combustibil și energie a Iranului va fi atacată, toată infrastructura energetică aparținând Statelor Unite din regiune va fi țintită. Iranul a mai spus că instalațiile de desalinizare vor fi lovite - o mare problemă potențială pentru țările arabe bogate în petrol din Golful Persic.
Separat, Mohammad Baqer Qalibaf, președintele parlamentului iranian, a avertizat că „imediat după atacarea centralelor electrice și a infrastructurii din țara noastră, infrastructura vitală și infrastructura energetică și petrolieră din întreaga regiune vor fi considerate ținte legitime și vor fi distruse ireversibil”.
Potrivit grupului iranian pentru drepturile omului HRANA, peste 3.000 de persoane au fost ucise în război de când Statele Unite și Israelul au lansat atacuri pe 28 februarie.
Conflictul a destabilizat piețele energetice și bursiere, a crescut costurile combustibililor, a alimentat temerile privind inflația globală și a zguduit Orientul Mijlociu și Occidentul, existând îngrijorări că luptele se vor extinde și vor cuprinde întreaga regiune.
Amenințarea cu lovituri asupra rețelelor electrice din Golf a stârnit temeri privind perturbări masive ale procesului de desalinizare a apei potabile și a zguduit și mai mult piețele petroliere. Prețul de referință al țițeiului Brent a scăzut cu aproximativ 7%, ajungând la aproape 104 dolari pe baril, imediat după anunțul lui Trump cu amânarea atacurilor, pe 23 martie.
Cu informații de la Reuters și Radio Farda al RFE/RL
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te