„Liderii Iranului au sunat”, le-a spus Trump jurnaliștilor la bordul avionului prezidențial, pe 11 ianuarie. El a adăugat că „se pregătește o întâlnire… vor să negocieze”, dar a avertizat că „este posibil să fie nevoie să acționăm înainte de o întâlnire”.
Trump nu a oferit alte detalii dar, în trecut, cele două țări au avut discuții indirecte legate de controversatul program nuclear al Iranului, iar Statele Unite și Israelul au bombardat instalațiile nucleare ale Iranului într-un război de 12 zile, în iunie 2025.
Protestele au izbucnit pe 28 decembrie în bazarurile din capitala Teheran, importante centre comerciale, dar și ale vieții social-politice iraniene, extinzându-se apoi în întreaga țară de 92 de milioane de oameni. Declanșate de creșterea accentuată a prețurilor, de inflația galopantă și prăbușirea monedei naționale, tulburările reprezintă cea mai gravă provocare din ultimii ani la adresa regimului religios din Iran.
Relatări despre sute de morți și mii de arestări
Statele Unite și alte guverne occidentale au condamnat reprimarea protestelor de către autorități, în urma relatărilor despre violențe și arestări în zeci de orașe.
Într-un bilanț făcut pe 11 ianuarie, Agenția pentru Drepturile Omului HRANA, o organizație a activiștilor iranieni cu sediul în Statele Unite, a spus că 544 de persoane au fost ucise în proteste în ultimele 15 zile, iar cel puțin 10.061 de persoane au fost arestate, demonstrații fiind înregistrate în toate cele 31 de provincii ale țării.
Aceste cifrele nu au putut fi verificate independent, întrucât accesul la informații a fost îngreunat de oprirea aproape totală a Internetului în Iran, serviciile de telefonie fiind și ele restricționate în ceea ce organizațiile pentru drepturile omului consideră o încercare a autorităților de a ascunde violența de stat din timpul represiunii.
În declarațiile sale din 11 ianuarie, Trump a mai spus că intenționează să discute cu miliardarul Elon Musk despre restabilirea accesului la Internet în Iran prin intermediul rețelei sale de sateliți, Starlink, care a fost folosită și anterior în zone de conflict, inclusiv în Ucraina.
În legătură cu o posibilă intervenție militară în sprijinul protestatarilor, Trump a spus că analizează împreună cu armata „câteva opțiuni foarte dure”, adăugând că se află în legătură cu lideri ai opoziției iraniene.
Teheranul nu a comentat imediat aceste declarații ale președintelui american, care, potrivit Wall Street Journal, urmează să primească pe 13 ianuarie o listă de opțiuni concrete din partea armatei.
Posibilele măsuri ar putea include lovituri militare, utilizarea unor arme cibernetice secrete împotriva armatei iraniene și impunerea de noi sancțiuni guvernului de la Teheran.
ONU și UE condamnă represiunile din Iran
În ultima săptămână, Trump a lansat o serie de avertismente, spunând că Statele Unite „urmăresc foarte atent situația” și cerând autorităților să nu tragă în protestatari.
„Iranul are probleme mari. Mi se pare că oamenii preiau controlul în anumite orașe, lucru pe care nimeni nu l-ar fi crezut posibil în urmă cu doar câteva săptămâni”, a spus președintele american la o reuniune la Casa Albă, pe 9 ianuarie.
Declarațiile sale au fost susținute explicit de fostul prinț moștenitor al Iranului, Reza Pahlavi, un disident aflat în exil, în Statele Unite.
„Președintele Trump, în calitate de lider al lumii libere, a urmărit îndeaproape curajul vostru de nedescris și a declarat că este gata să vă ajute”, a spus Pahlavi într-un mesaj video pentru protestatari, publicat pe 11 ianuarie, adăugând: „Lumea de astăzi este alături de revoluția voastră națională și vă admiră curajul”.
ONU, Uniunea Europeană și mai multe guverne occidentale și-au exprimat, de asemenea, sprijinul pentru mișcarea de protest din Iran.
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat pe 11 ianuarie că este „șocat” de relatările privind violențele împotriva protestatarilor și a cerut guvernului iranian să dea dovadă de reținere și să „se abțină de la folosirea inutilă sau disproporționată a forței”.
Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a spus că este pregătită să propună noi sancțiuni împotriva Teheranului ca răspuns la reprimarea protestelor.
„UE are deja în vigoare sancțiuni ample împotriva Iranului, împotriva celor responsabili de încălcări ale drepturilor omului, de activități de proliferare nucleară și de sprijinul acordat de Teheran războiului Rusiei împotriva Ucrainei”, a spus Kallas, într-un interviu acordat ziarului german Die Welt.
„Scene de război” la Teheran
Un bărbat care a fost martor la reprimarea protestelor în partea de est a Teheranului a declarat pentru Radio Farda, serviciul de limbă persană al RFE/RL (Europa Liberă) că răspunsul autorităților s-a intensificat brusc.
Bărbatul care a vorbit pe 10 ianuarie, cerând să nu-i fie dezvăluit numele din motive de siguranță, a descris ceea ce a numit „scene de război” în capitala iraniană, spunând că au fost auzite focuri de armă, în timp ce cartierele orașului sunt monitorizate de drone.
Președintele Iranului, Masud Pezeshkian, a pus vina pentru proteste pe „teroriști” cu legături cu forțe externe, acuzând Statele Unite și Israelul că încearcă să „semene haos și dezordine” în țara sa.
„Dacă oamenii au nemulțumiri, este datoria noastră să le rezolvăm, dar datoria supremă este să nu permitem unui grup de agitatori să vină și să perturbe întreaga societate”, a declarat Pezeshkian într-un discurs televizat, pe 11 ianuarie.
Autoritățile iraniene au supraviețuit altor mari proteste în trecut, dar cele de acum au loc într-un moment în care regimul nu și-a revenit pe deplin în urma loviturilor israeliene și americane de anul trecut, iar poziția sa regională este mai slabă datorită operațiunilor reușite ale Israelului contra mișcării sale aliate Hezbollah.
De asemenea, revolta din Iran survine într-un moment în care președintele american a arătat, printr-o operațiune militară în Venezuela, unde l-a capturat pe liderul de acolo Nicolas Maduro, că este pregătit de astfel de intervenții în forță.
După Radio Farda, Reuters și AFP
Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
