Numărul morților și al arestărilor a crescut în Iran, în vreme ce protestele declanșate de cea mai gravă criză economică din ultimii ani au continuat pentru a opta zi consecutivă duminică, pe 4 ianuarie.
Motivate de furia provocată de creșterea prețurilor, inflație și deprecierea monedei, demonstrațiile s-au răspândit în toată țara după ce comercianții din Teheran au intrat în grevă la începutul săptămânii, protestând împotriva prețurilor ridicate și a stagnării economice.
Președintele iranian Masud Pezeshkian a încercat să calmeze protestele promițând „noi decizii” pentru îmbunătățirea economiei, dar demonstrațiile s-au extins rapid, cu o paletă de revendicări extinsă.
Problemele economice au agravat criza politică și de mediu din Iran, care durează de ani de zile, inclusiv o penurie de apă severă în Teheran, un oraș cu aproximativ 10 milioane de locuitori.
Bilanțul morților crește
Videoclipurile postate online și obținute de Radio Farda (serviciul de limbă persană al RFE/RL) au arătat că protestele au continuat în orașele iraniene Teheran, Yasuj și Fardis, în timp ce pe 3 ianuarie au izbucnit incendii pe străzile din Mashhad și Mahallat.
Cele mai mari proteste din țară din ultimii trei ani au dus la multiple decese și arestări, numărul victimelor fiind raportat în mod diferit de mass-media de stat și de grupurile pentru drepturile omului.
Conform unui bilanț bazat pe rapoarte oficiale, cel puțin 12 persoane au fost ucise, inclusiv membri ai forțelor de securitate, în timp ce grupul pentru drepturile omului Hengaw, cu sediul în Norvegia, a declarat că are cunoștință de cel puțin 17 decese de la începutul protestelor.
Agenția de știri a activiștilor pentru drepturile omului (HRANA) cu sediul în SUA a declarat că cel puțin 16 persoane au fost ucise și 582 arestate.
„În cel puțin 174 de localități din Iran au fost proteste, adunări stradale sau greve comerciale în ultimele șapte zile”, a declarat HRANA într-un raport publicat online pe 3 ianuarie.
„Aceste proteste au fost semnalate în 25 de provincii, iar în această perioadă, 18 universități au fost, de asemenea, scena activităților de protest ale studenților”, a adăugat agenția.
RFE/RL nu a putut verifica în mod independent aceste informații.
Teheran și Washingtonul își adresează amenințări reciproce
În ultimele zile, președintele american Donald Trump și înalți oficiali iranieni au făcut schimb de amenințări, în timp ce demonstrațiile au devenit violente și au continuat să se intensifice.
Trump a declarat într-o postare din 2 ianuarie pe Truth Social că Washingtonul este „pregătit” să răspundă dacă forțele de securitate iraniene vor ucide mai mulți protestatari.
Pe 4 ianuarie, Trump a reiterat amenințarea, declarând reporterilor că Iranul va fi „lovit foarte tare” dacă vor muri mai mulți protestatari în timpul demonstrațiilor.
„Urmărim situația cu mare atenție”, a declarat el reporterilor aflați la bordul avionului Air Force One, duminică.
Liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a ripostat spunând că iranienii trebuie „să se opună ferm inamicului și să-și dezvelească pieptul în semn de rezistență”, a declarat Khamenei pe 3 ianuarie.
Răspunsul Teheranului la declarația lui Trump, care a afirmat că, dacă autoritățile iraniene vor ucide „protestatarii pașnici, așa cum obișnuiesc să facă, Statele Unite ale Americii vor veni în ajutorul lor”, a fost deosebit de ferm.
„Poporul american ar trebui să știe că Trump a început această aventură.”, a scris Ali Larijani, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, pe rețeaua X, la începutul săptămânii.
Pe de altă parte, Saeed Bashirtash, un activist iranian exilat, a declarat pentru Radio Farda că astfel de amenințări „sunt mai degrabă blufuri”.
„Poporul iranian salută avertismentul lui Trump, deoarece va simți că este mai puțin amenințat atunci când va ieși în stradă. Este un lucru foarte pozitiv [deoarece] republica islamică va fi foarte prudentă în ceea ce privește uciderea oamenilor”, a adăugat el.
Un alt exilat iranian, veteranul disident Mehran Barati, a declarat pentru Radio Farda că, în ciuda limbajului provocator, există „fisuri în interiorul regimului, inclusiv în Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC), în armată și conducerea politică”.
În comentariile trimise la Radio Farda pe 2 ianuarie, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA a declarat că Washingtonul va „continua să exercite o presiune maximă asupra regimului”.
Aceste declarați vin la doar șase luni după un război de 12 zile în iunie, când avioanele israeliene și americane au bombardat obiective nucleare și militare iraniene.
Factorul israelian
Trump l-a primit pe premierul israelian Benjamin Netanyahu la reședința sa Mar-a-Lago din Florida pe 29 decembrie, când a sugerat că va sprijini noi atacuri israeliene împotriva programului de rachete balistice al Iranului.
Într-o declarație din 4 ianuarie, Netanyahu a afirmat că guvernul său este solidar cu poporul iranian, adăugând că „este foarte posibil să ne aflăm într-un moment în care poporul iranian își ia destinul în propriile mâini”.
„Suntem solidari cu lupta poporului iranian și cu aspirațiile sale către libertate și justiție”, a declarat Netanyahu în cadrul ședinței săptămânale a cabinetului.
În replică, guvernul iranian l-a acuzat pe liderul israelian că „incită la violență”.
„Regimul sionist (Israel) este hotărât să exploateze cea mai mică ocazie pentru a semăna diviziune și a submina unitatea noastră națională, iar noi trebuie să rămânem vigilenți", a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului de externe, Esmail Baqaei, în cadrul unei conferințe de presă săptămânale.
Cu informații furnizate de Reuters și AFP
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
