Protestele au început la Teheran pe 28 decembrie, după prăbușirea cursului de schimb al monedei iraniene față de dolarul american și creșterea inflației la 52%. Ulterior, manifestațiile s-au extins în mai multe regiuni.
Mass-media controlată de stat și organizațiile internaționale pentru drepturile omului au informat, pe 1 ianuarie, despre cel puțin șapte morți și zeci de răniți în urma ciocnirilor dintre demonstranți și forțele de securitate, deși agențiile de știri afiliate guvernului irianian au dat vina pentru violențe pe cei pe care i-au numit „huligani” .
Autoritățile iraniene nu au confirmat încă aceste informații, iar Radio Farda, serviciul de limbă persană al RFE/RL, nu a putut să le verifice în mod independent.
Guvernele occidentale au avertizat în ultimele zile împotriva reprimării protestelor.
„Dacă Iranul va trage și va ucide violent protestatarii pașnici, așa cum obișnuiește să facă, Statele Unite ale Americii vor veni în ajutorul lor”, a scris Trump într-o postare pe Truth Social, pe 2 ianuarie. „Suntem în dispozitive și gata de acțiune”, a adăugat el.
La scurt timp, Iranul a avertizat împotriva oricărei intervenții a SUA. „Orice intervenție care pune în pericol securitatea Iranului, sub orice pretext, va fi ținta unui răspuns”, a scris Ali Shamkhani, consilier al liderului suprem, pe X. „Securitatea Iranului este o linie roșie.”
În comentarii trimise la Radio Farda pe 2 ianuarie, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA a declarat că „protestele reflectă furia de înțeles a poporului iranian față de eșecurile și pretextele invocate de conducerea țării”.
Declarația afirmă că regimul iranian „continuă să risipească bogăția Iranului pentru a sponsoriza terorismul în întreaga lume și pentru a oprima poporul iranian, care dorește și merită o viață mai bună”.
„Vom continua să exercităm o presiune maximă asupra regimului”, a mai declarat Departamentul de Stat.
Președintele iranian Masud Pezeshkian, considerat relativ moderat de mulți observatori, a încercat să calmeze tensiunile, spunând că recunoaște „cererile legitime” ale iranienilor și îndemnând guvernul să ia măsuri pentru a atenua dificultățile economice.
„Din perspectiva islamică... dacă nu rezolvăm problema mijloacelor de trai ale oamenilor, vom ajunge în iad”, a declarat Pezeshkian la televiziunea de stat.
Forțele de securitate dure au promis însă că vor adopta o poziție „fermă” împotriva protestatarilor și a celor care „exploatează” situația pentru a provoca haos.
Saeid Golkar, profesor asociat la Universitatea din Tennessee, care urmărește situația din Iran, a scris pe rețelele de socializare că noul val de proteste este „determinat de nemulțumirile economice, dar are rădăcini fundamentale în represiunea, politicile ideologice și incompetența regimului”.
Ali Fathollah-Nejad, fondatorul și directorul Centrului pentru Orientul Mijlociu și Ordinea Globală din Berlin, a scris pe 30 decembrie că „Republica Islamică se află la o răscruce de drumuri. Noile proteste la nivel național sunt rezultatul crizelor acumulate: deprecierea rapidă a monedei, penuria de apă și electricitate, creșterea prețurilor la combustibili, inflația care se apropie de hiperinflație, distrugerea ecologică etc.”.
Relatări despre decese la proteste
Agenția de știri Fars, apropiată Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC), a relatat despre proteste în orașul Lordegan, din sud-vestul țării, afirmând că au avut loc ciocniri cu forțele de securitate. Fars a citat „o sursă bine informată” care a afirmat că „două persoane și-au pierdut viața”.
Gruparea iraniană pentru drepturile omului Hengaw, cu sediul în Norvegia, a raportat, de asemenea, decese în Lordegan, afirmând că forțele de securitate au deschis focul asupra protestatarilor, ucigând doi și rănind mai mulți. Hengaw a mai afirmat că un protestatar a fost ucis în provincia Isfahan, din centrul Iranului, pe 31 decembrie.
„Proteste au avut loc în mai multe zone din Lordegan, inclusiv în Piața Municipalității și în fața clădirii guvernului. Demonstrațiile au fost reprimate violent, forțele de ordine folosind gaze lacrimogene și muniție de luptă”, a declarat grupul.
Fars a relatat ulterior că trei persoane au fost ucise și 17 rănite în jurul orei 20:00, în urma ciocnirilor dintre forțele de securitate și demonstranți în Azna, un oraș cu 48.000 de locuitori din provincia Lorestan, în vestul Iranului. Relatarea neconfirmată afirma că protestatarii au atacat o secție de poliție.
Iar Gărzile Revoluționare au declarat pe 1 ianuarie că un membru al unității lor paramilitare voluntare Basij a fost ucis cu o zi înainte în orașul Kuhdasht, din vestul țării, tot în provincia Lorestan.
Arestări în mai multe zone
Agenția de știri Tasnim a informat că cel puțin 30 de persoane au fost arestate în capitala Teheran pentru „tulburarea ordinii publice”. Au fost raportate arestări și în alte zone, inclusiv în Malard și în provinciile Alborz, Lorestan, Chaharmahal și Bakhtiari.
La Malard, la vest de Teheran, Fars a citat declarația viceguvernatorului: „Ancheta arată că o parte dintre cei arestați sosiseră în Malard din orașele vecine, care se află acum în mâinile agențiilor de securitate”.
„Au fost identificate o serie de alte elemente legate de aceste acțiuni, iar operațiunile de arestare a lor sunt pe ordinea de zi”, a adăugat acesta.
Videoclipurile și relatările de pe rețelele sociale au arătat că piețele alimentare din Teheran au fost din nou închise pe 1 ianuarie, comercianții mărșăluind pe străzi în lupta împotriva inflației provocate de căderea liberă a monedei naționale, rialul.
„Provocare serioasă”
Revoltele par să fie cea mai gravă provocare pentru guvernul teocratic al Iranului de la izbucnirea protestelor „Femei, viață, libertate” în urma morții, în septembrie 2022, a studentei iraniene de etnie kurdă Mahsa Amini, în vârstă de 22 de ani, aflată în custodia poliției pentru încălcarea codului vestimentar.
Președintele Pezeshkian a făcut apel anterior la cetățeni să dea dovadă de solidaritate în loc să se alăture protestelor. El a promis, de asemenea, că guvernul va lua „noi decizii” care vor îmbunătăți situația economică.
Acest apel nu a redus prea mult furia iranienilor afectați de o inflație de peste 50% și de o depreciere a monedei rial, care se tranzacționează pe piețele neoficiale la aproximativ 1,4 milioane pentru un dolar, comparativ cu aproximativ 800.000 în urmă cu un an.
Cursurile oficiale de schimb sunt mai avantajoase, dar nu sunt accesibile pentru mulți iranieni și multe întreprinderi iraniene.
„Protestele relevă o realitate clară: mulți iranieni au decis că actualul regim trebuie să dispară – cu orice preț și cât mai curând posibil – înainte ca țara pe care o iubesc să fie distrusă și mai mult”, a declarat Shirin Ebadi, laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 2003 pentru eforturile sale de a aduce democrația și de a proteja drepturile omului în Iran, într-un interviu telefonic acordat Radio Farda pe 1 ianuarie.
Cu informații furnizate de Reuters.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
