Odată cu decizia lui Donald Trump de a retrage mai bine de 12.000 de militari din Germania, opinia publică germană a început deja să fie mai puțin favorabilă prezenței acestora. Cu excepția, desigur, a landurilor în care sunt bazate trupe SUA și care trag importante foloase economice din asta: Bavaria, Baden-Württemberg, Renania-Palatinat și Hessa.
Cei mai mulţi germani se declară acum în favoarea retragerii din ţara lor a aproape 12.000 de soldaţi americani, potrivit unui sondaj realizat de institutul de cercetare a opiniei publice YouGov. Aproximativ 47% dintre persoanele intervievate s-au pronunţat astfel în favoarea reducerii numărului de soldaţi americani de la 36.000 în prezent.
Cu totul, un sfert din germani, una din patru persoane intervievate consideră că forţele americane ar trebui să plece complet din Germania. În schimb, doar 28% s-au declarat în favoarea rămânerii trupelor cu efectivele lor actuale, în timp ce 4% au spus că ar aproba o creştere a lor.
Dintre militarii a căror retragere a fost anunțată de șeful Pentagonului, Mark Esper, și confirmată de Trump, 6.400 trebuie să se întoarcă în SUA şi cca 5.600 urmează a fi transferaţi în alte state membre NATO din Europa, în principal în Italia şi Belgia. Donald Trump reproşează Germaniei faptul că nu a atins obiectivele stabilite de NATO în privinţa cheltuielilor alocate Apărării, acei 2% din produsul intern brut.
Nedoriți în Germania, militarii SUA sunt însă chemați insistent în Polonia și țările Baltice. Ministrul polonez al apărării, Mariusz Blaszczak, anunţase deja vineri că "cel puţin o mie de noi soldaţi" americani vor fi desfăşuraţi în Polonia. Omologul său american, Mark Esper, a confirmat că SUA vor desfăşura prin rotaţie până la 5.500 de soldaţi în Polonia. olAcest acord "va permite sporirea cu circa 1.000 de persoane a prezenţei militare prin rotaţie", a adăugat el, subliniind că aceste trupe "se vor adăuga celor 4.500 de militari americani deja desfăşuraţi prin rotaţie în Polonia".
Soldaţii nu vor fi cantonaţi acolo permanent şi nu vor fi însoţiţi de familii, ceea ce ar fi însemnat infrastructuri mai complexe, în special în termeni de sănătate şi de educaţie, şi deci locuri de muncă pentru populaţia locală, altfel zis exact ceea ce făcea interesul găzduirii trupelor SUA pentru landurile germane din care vor fi retrase.
Este evident că nu doar Polonia și Țările Baltice, dar și Ucraina ar fi foarte doritoare de o asemenea prezență militară SLUA, doar că în cazul ei o cooperare militară avansată cu țările din NATO este exclusă dincolo de antrenamente, livrările de material militar și manevrele comune, precum cele
Vicepremierul ucrainean pentru integrare europeană și euro-atlantică, Olga Stefanişina, a insistat de altfel, vineri, după o vizită la sediul din Bruxelles că Ucraina vrea să se alăture procesului de reflecție „NATO 2030” privind viitorul Alianţei.
În urmă cu două luni, Ucraina a devenit partener cu oportunităţi sporite în relaţia cu NATO (Enhanced Opportunities Partners/EOP), noul statut permiţând Kievului să participe la mai multe programe şi exerciţii şi să aibă un acces mai mare la informaţiile clasificate ale Alianţei.
