Când un grup de 15 migranți, îmbrăcați în „haine pline de nisip”, a fost observat pe 10 august deplasându-se printr-o pădure din sud-estul Letoniei, polițiștii de frontieră n-au priceput mai întâi nimic.

După ce i-a interogat pe migranți, o patrulă de frontieră a descoperit ieșirea unui tunel, camuflată cu crengi, la doar 10 metri de gardul de frontieră al Letoniei cu Belarus.

Pasajul subteran a fost primul tunel pentru migranți descoperit în Letonia, dar se numără printre mai multe astfel de pasaje subterane depistate în ultimele luni pe teritoriul UE. Autoritățile de frontieră afirmă că Belarus nu a intervenit pentru a opri săparea tunelurilor, nici măcar atunci când a primit informații în timp real despre aceste lucrări.

Lina Laurinaityte, purtătoare de cuvânt a Serviciului de Stat pentru Paza Frontierei din Lituania, a declarat pentru RFE/RL că, „în mai multe cazuri, după ce [polițiștii de frontieră lituanieni] au informat autoritățile belaruse despre construirea tunelurilor și le-au transmis informații privind amplasamentul acestora, partea belarusă a negat că ar avea loc astfel de activități”.

Potrivit ei, răspunsul autorităților din Belarus a fost că zona indicată a fost verificată și nu s-a găsit nimic, „în ciuda faptului că [polițiștii de frontieră lituanieni] aveau dovezi clare privind construirea tunelului”.

Laurinaityte a adăugat că autoritățile lituaniene nu au dovezi că statul belarus este implicat direct în săparea tunelurilor.

Polonia, Letonia și Lituania au ridicat garduri la frontiera cu vecinul lor estic, la sfârșitul anului 2021 - atunci când valul de migranți, în principal din Orientul Mijlociu, care încercau să ajungă în UE prin Belarus a atins apogeul. Măsura a contribuit inițial la reducerea crizei.

Primul tunel folosit de migranți pentru a trece din Belarus spre UE a fost descoperit în Polonia, în septembrie 2025. Apoi, mai multe tuneluri au fost depistate de patrulele poloneze în lunile următoare. Unul dintre ele a fost folosit de aproximativ 180 de migranți pentru a intra în Polonia.

Lituania a înregistrat cel puțin 12 tentative de săpare a unor tuneluri spre teritoriul său de la începutul anului 2026. Presa lituaniană a relatat că, pe 27 iulie, un polițist de frontieră a fost rănit într-un incident în sudul țării, după ce un grup de migranți ieșiți dintr-un tunel ar fi încercat să „îl tragă spre teritoriul Belarusului”.

Imaginile publicate de autoritățile de frontieră din Lituania arată pasaje subterane neterminate, care pornesc din Belarus și sunt consolidate cu suporturi din lemn asemănătoare celor folosite în mine.

Viceministrul polonez de Interne, Czeslaw Mroczek, a susținut într-un interviu acordat în decembrie 2025 că Minskul a adus „specialiști” din Orientul Mijlociu, cu experiență în săparea tunelurilor, pentru a construi astfel de pasaje spre teritoriul polonez.

Autoritățile poloneze de frontieră au refuzat să comenteze pentru RFE/RL această afirmație.

Jolanta Babisko, purtătoare de cuvânt a Serviciului de Stat pentru Paza Frontierei din Letonia, a declarat pentru RFE/RL că există „motive întemeiate să suspectăm că sprijinul pentru săparea tunelurilor spre teritoriul UE este oferit din interiorul Belarusului”.

„Accesul în zona de pe partea belarusă, pe o distanță de câteva sute de metri de frontieră, este restricționat, iar în zonă au voie să se afle doar polițiștii de frontieră care își îndeplinesc atribuțiile oficiale”, a spus ea.

Liderul belarus Aleksandr Lukașenko a acuzat Bruxellesul pentru criza mai largă a migrației și a sugerat că, în replică la sancțiunile UE, Belarus nu va mai împiedica migranții să încerce să ajungă în Uniune.

„Băieți, nu vă vom proteja. Nu-i vom mai opri [pe migranți] la graniță așa cum făceam înainte”, a declarat el în cadrul unei conferințe din octombrie 2024.

Laurinaityte afirmă că oficialii de frontieră lituanieni au colaborat cu omologii lor polonezi pentru a depista săparea de tuneluri, iar acum intenționează să achiziționeze echipamente tehnice suplimentare capabile să detecteze activitatea subterană.

„Din motive de securitate operațională, nu putem oferi detalii despre tehnologiile specifice utilizate”, a adăugat ea.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te.