În conferința de presă susținută alături de președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, Merz a spus că-și dorește ca armata ucraineană să fie capabilă „să lovească bazele militare din Rusia” de unde sunt atacate localitățile și infrastructura țării.
Ucraina luptă „cu o mână legată la spate”
Merz a criticat actuala politică a cancelarului Scholz, despre care spune că face ca Ucraina să lupte „cu o mână legată la spate” și a afirmat că poziția sa anterioară, de trimitere a rachetelor Taurus armatei ucrainene, nu s-a schimbat, scrie Reuters.
Experții militari consideră că aceste rachete, care au și abilitatea de a distruge inclusiv buncăre, ar putea fi esențiale în atacarea unor ținte, cum ar fi podul Kerci, care leagă Crimeea, peninsula anexată de Rusia în 2014, de Rusia propriu-zisă.
Germania este al doilea mare furnizor de sprijin financiar și militar pentru Ucraina, după SUA, și găzduiește mai mulți refugiați de război ucraineni - peste un milion - decât orice altă țară. Țara se află într-o atmosferă preelectorală, după ce guvernul cancelarului Scholz a devenit minoritar, odată cu plecarea liberal-democraților din „coaliția semafor” de la Berlin, formată alături de social-democrați și verzi.
Războiul din Ucraina este una din principalele teme de dezbateri și ar putea să continue să fie în perioada campaniei electorale. Actualul cancelar, Olaf Scholz, care încearcă să se prezinte ca un garant al păcii, l-a acuzat pe Merz că-și asumă prea multe riscuri în sprijinirea Ucrainei și că ar putea să ajungă la o escaladare a conflictului cu Rusia, o putere nucleară.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, le-a mulțumit atât lui Scholz, cât și lui Merz pentru vizitele lor și Germaniei pentru sprijinul ei, apreciind însă și poziția liderului opoziției de la Berlin în privința armamentului.
„Putin nu vrea să pună capăt acestui război. El trebuie forțat. Și poate fi forțat doar dacă Ucraina este puternică”, a spus Zelenski.
Aderarea Ucrainei la NATO și prilej de discuții cu Trump și Biden
Zelenski a mai insistat că Ucraina are nevoie de garanții de securitate, nu doar din partea NATO, dar și din partea țărilor europene în mod direct și bilateral. Președintele ucrainean a reiterat necesitatea ca Kievul să primească o invitație oficială de aderare la alianță, deși a recunoscut că Ucraina are încă puține șanse să fie primită în NATO.
Alături de Merz, Zelenski a lansat ideea desfășurării de trupe străine în Ucraina afectată de război până la aderarea țării la alianța militară.
„Un contingent de trupe dintr-o țară sau alta ar putea fi prezent în Ucraina atâta timp cât aceasta nu face parte din NATO. Dar pentru asta trebuie să avem o înțelegere clară a momentului în care Ucraina devine membră a UE și a momentului în care devine membră a NATO”, a spus Zelenski.
În weekend, președintele ucrainean s-a întâlnit la Paris, cu prilejul redeschiderii catedralei Notre Dame, cu președintele ales al SUA, Donald Trump, și omologul său francez, Emmanuel Macron, care anterior a lansat ideea trimiterii de trupe franceze pe teritoriul Ucrainei.
Trump a declarat ulterior, într-un interviu pentru The New York Post, că a vorbit cu Zelenski despre cum să pună capăt războiului și că ucraineanul este gata să negocieze o încheiere a acestuia.
„Vrea să aibă o încetare a focului. Vrea să facă pace. Nu am vorbit despre detalii. El crede că este timpul, iar Putin ar trebui să creadă că este timpul pentru că a pierdut - când pierzi 700 de mii de oameni, este timpul. Nu se va termina până când nu va fi pace”, a spus Trump.
Zelenski a spus că a insistat asupra unor „garanții efective” de pace în discuțiile purtate cu Trump și Macron. El a mai adăugat că dorește să discute chestiunea aderării la NATO și cu președintele american Joe Biden, aflat la final de mandat, în condițiile îngrijorărilor privind ajutorul american pentru Kiev după ce Trump va prelua mandatul de președinte pe 20 ianuarie, notează dpa.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
