Cei 27 de miniștri de externe ai UE, reuniți la Bruxelles în persoană (după ce s-a decis că pe asemenea subiecte delicate nu se vor mai face conferințe video) au să recomande impunerea unui întreg nou set de sancțiuni contra Rusiei.
În așteptarea detaliilor, principala întrebare este dacă de astă dată va fi atins centrul puterii, altfel zis Putin personal și membrii guvernului.
Decizia a trebuit luată unanim, ceea ce înseamnă că a fost aprobată de toți cei 27. SUA și UE au început să impună sancțiuni care ating firme și persoane individuale, oligarhi sau politicieni din Rusia încă din 2014, de la ocuparea Crimeei. Ele au fost periodic reînnoite – sancțiunile UE sunt reînnoite o dată la fiecare șase luni – dar până acum liderii occidentali, atât SUA cât și UE, au evitat să se atingă de Putin sau de cercul celor mai apropiați lui în cadrul puterii.
Mulți vor fi dezamăgiți de caracterul vag al anunțului de azi. Se aștepta un soi de ceea ce americanii numesc un „Magnitsky Act” (Legea Magnițki), promulgată de Barack Obama în 2012, de la numele avocatului rus Serghei Magnițki, arestat abuziv pentru că denunța fapte de înaltă corupție și mort în detenție în condiții suspecte.
Sancțiunile implică întotdeauna blocare aconturilor identificate în bănci europene (sau SUA) și neacordarea vizelor de călătorie (deși în cazul înalților politicieni asta nu s-ar aplica).
Alexei Navalnîi, ca și o majoritate a Parlamentului European, au cerut ca și colaboratorii lui Putin și oligarhii care îl sprijină să fie puși pe lista sancțiunilor, ceea ce iarăși stârnește mari reticențe prin capitalele țărilor membre.
Duminică seara, doi dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Navalnîi, Leonid Volkov și Ivan Jdanov (acesta din urmă fiind directorul Fundației Anti-Corrupție, s-au întâlnit în Bruxelles cu opt miniștri de externe din EU, deja sosiți în capitala Belgiei, și cu mai mulți ambasadori. Ei au propus ca "sancțiunile să-l lovească pe Putin și pe apropiații săi acolo unde doare.”
Reuniunea a fost organizată de ministrul lituanian de externe Gabrielius Landsbergis. Țările baltice și Polonia sunt de altfel cele care încearcă să impună linia cea mai dură, în vreme ce Franța și Germania sunt foarte reticente în privința sancțiunilor economice (Germania mai alea deoarece acestea ar pune în pericol proiectul construirii conductei Nord Stream 2).
Chiar și aici, ministrul polonez de externe Zbigniew Rau și cel ucrainean Dmitro Kuleba au publicat o text comun (un „op-ed” în POLITICO, cerând oprirea construirii conductei, care pune în pericol unitatea Europei, deoarece ocolește dinadins Polonia, țările baltice și Ucraina.
Rusia va fi discutată în mod special de șefii de stat și de guvern ai celor 27 la summitul de luna viitoare, 25-26 martie...
De altfel, rareori s-a întâmplat ca cei 27 să trebuiască să discute atât, ca azi, despre sancțiuni de impus unui număr atât de mare de regimuri autoritare: Rusia, Birmania (Myanmar), regimul lui Lukașenko, Venezuela, sau ceea ce face China în Hong Kong.
UE a sancționat astfel azi 19 înalți funcționari ai regimului lui Nicolas Maduro, pentru încălcarea drepturilor omului în Venezuela.
Miniștrii au mai ascultat și versiunea șefului diplomației UE, Josep Borrell, în legătură cu umilința îndurată de acesta la Moscova în faimoasa conferință de presă cu omologul său rus Serghei Lavrov (după ce Borrell fusese deja aspru discutat și certat în Parlamentul European).
Procedura este acum că miniștrii vor cere serviciilor diplomatice ale EU (altfel zis tot lui Borrell) să definească o listă precisă a noilor sancțiuni împotriva Rusiei și a persoanelor vizate până la summitul din 25-26 martie. Aflat sub presiune din toate părțile, Borrell însuși promisese în fața Parlamentului European că va propune ‘măsuri concrete’ de sancțiuni.
Între timp, ministerul rus de externe i-as atras atenția, pe Twitter, lui Borrell, să nu mai dea lecții despre soarta lui Navalnîi, câtă vreme ce lumea întreagă vede violențele de pe străzile Barcelonei.
