Autoritățile din Republica Belarus spun că au reținut peste 600 de persoane la amplele proteste de duminică ale opoziției, care încearcă să-l forțeze pe președintele Alexandr Lukașenka să-și dea demisia, după ce ar fi falsificat rezultatele alegerilor prezidențiale din 9 august. Dar forțele de securitate spun că nu știu nimic despre dispariția de luni a câtorva lideri ai protestelor.
Numărul persoanelor reținute la protestele de duminică anunțat de Ministerul de interne de la Minsk, 633, este mult mai mare decât cel estimat inițial de apărători ai drepturilor omului. Reținerile au avut loc nu doar în capitala belarusă, ci și în alte orașe, unde oamenii au ieșit în stradă pentru al patrulea weekend consecutiv.
Poliția a dezmințit însă că ar fi reținut-o, luni, pe una din liderele protestelor, Maria Kolesnikova. Un portal de știri independent, tut.by, a relatat că, în dimineața zilei, activista a fost luată de pe stradă de un microbuz, în centrul Minsk-ului, și nu a mai fost văzută de atunci. Mai multe structuri de securitate belaruse au spus că nu știu nimic despre dispariție.
La Bruxelles, purtătorul de cuvânt al șefului diplomației europene, Peter Stano, a spus că Uniunea Europeană este la curent cu relatările despre dispariția lui și altor activiști, care fac parte din conducerea unui consiliu al opoziției.
Purtătorul de cuvânt a mai spus că diplomații europeni încearcă să stabilească faptele, dar că este limpede că autoritățile belaruse continuă o campanie a represaliilor împotriva protestatarilor, din cauză că au opinii politice diferite.
Șeful politicii externe europene, Josep Borrell, care duminică mai făcea încă apel la „dialog național incluziv” în Belarus, luni dimineață și-a înăsprit tonul, spunând că „autoritățile statului trebuie să înceteze intimidarea cetățenilor”. „Arestările arbitrare și răpirile din motive politice în Belarus, inclusiv acțiunile brutale de azi dimineață (...), sunt inacceptabile”, a scris Borrell pe Twitter.
Uniunea Europeană a anunțat luna trecută că pregătește sancțiuni individuale împotriva demnitarilor belaruși considerați responsabili de abuzuri împotriva protestatarilor. Reuters citează surse diplomatice spunând că pe o asemenea listă au fost trecute deja 31 de nume, inclusiv cel al ministrului de interne Iuri Karaiev, iar că sancțiunile urmează să intre în vigoare la mijlocul lunii septembrie.
La aproape o lună de la alegerile controversate din 9 august, pe care este acuzat că le-ar fi falsificat, obținând 80% din voturi, președintele belarus Alexandr Lukașenka refuză însă să cedeze puterea. Aflat la conducerea fostei republici sovietice din 1994, de 26 de ani, el respinge cererile opoziției de a organiza alegeri noi și elibera protestatarii arestați.
Luni, Kremlinul a anunțat că Lukașenka va vizita Moscova, „în zilele următoare”, pentru convorbiri cu președintele rus Vladimir Putin. Până acum, Putin a făcut doar câteva declarații moderate în sprijinul lui Lukașenka. Înainte de alegerile prezidențiale belaruse, Lukașenka a acuzat Moscova că ar fi trimis mercenari pentru a pregăti o revoltă în Belarus.
Candidata opoziției belaruse, Svetlana Țihanovskaia, care a fost forțată să plece în Lituania după alegeri, a spus, înaintea protestelor de la weekend, că Republica Belarus traversează o „criză politică adâncă”, dar că belarușii „s-au deșteptat”, fiind imposibil acum să-i mai forțezi să dea înapoi. După relatările despre numărul mare de protestatari reținuți și dispariția de luni a Mariei Kolesnikova, Țihanovskaia, care spune că este adevărata câștigătoare a alegrilor prezidențiale, a declarat agenției Reuters că autoritățile încearcă să intimideze opoziția și să curme avântul protestelor.
