Marți, Comisia Europeană a transmis țărilor din Parteneriatul Estic, inclusiv R. Moldova, ciorna declarației finale a summit-ului ce se va ține la Bruxelles la 24 noiembrie. Potrivit documentului ajuns în posesia Europei Libere, R. Moldova, Georgia și Ucraina nu sunt menționate drept țări cu șanse mai mari de apropiere de Uniunea Europeană, dar se propune „întărirea diferențierii” între țările Parteneriatului, în funcție de ambițiile și de realizările lor în domeniul reformelor. Comisia așteaptă acum comentariile guvernelor din țările Parteneriatului Estic.
La Chişinău nu există deocamdată un comentariu oficial la proiectul declaraţiei summit-ului Parteneriatului Estic.
Recent, Republica Moldova, Ucraina și Georgia au adoptat o declarație comună prin care solicită „acordarea perspectivei de aderare la UE” celor trei state asociate. Premierul Pavel Filip sugera într-un articol publicat săptămâna trecută pe Euronews că Moldova aşteaptă acest „semnal pozitiv” din partea UE la summitul-ul de la Bruxelles. „Uşile integrării europene ar trebui ţinute deschise pentru cei care întrunesc standardele necesare”, scria premierul.
Proiectul declaraţiei summit-ului Parteneriatului Estic, transmis ţărilor implicate, nu promite aderarea, dar „recunoaște aspirațiile și opțiunile europene” a țărilor-partenere, aşa cum statuează Acordurile de Asociere semnate de Moldova, Georgia şi de curând de Ucraina.
Chiar dacă nu promite perspective clare de aderare, aşa cum probabil şi-ar fi dorit autorităţile moldovene, proiectul declaraţiei este unul „generos”, dar se insistă pe realizări în domeniul reformelor, observă experta în politici europene de la București, Raluca Răducanu:
Se accentuează ca şi până acum nevoia de implementare a unor seturi de reforme care sunt menite să sporească competitivitatea economiilor, independenţa justiţiei, libertatea presei, transparenţa guvernării
„Este o declaraţie care atestă disponibilitatea şi efortul pe care îl face UE pentru a conecta statele membre ale Parteneriatului Estic la infrastructura şi la agenda de dezvoltare europeană. În schimb, am observat că se accentuează ca şi până acum nevoia de implementare a unor seturi de reforme care sunt menite să sporească competitivitatea economiilor, independenţa justiţiei, libertatea presei, transparenţa guvernării având ca rezultat final creşterea calităţii vieţii cetăţenilor din statele membre ale Parteneriatului Estic. E în acelaşi timp o declaraţie generoasă, deoarece anunţă şi lansarea unui nou instrument de finanţare, dar şi restrictivă deoarece beneficiare vor fi doar statele care vor implementa reformele şi vor respecta condiţiile puse de Bruxelles.”
Raluca Răducanu observă că nu este prima dată când ţările din Parteneriatul Estic solicită perspectivă clară de aderare la UE. Lucrurile trebuie privite însă în ansamblu, spune experta:
„Agenda UE va fi confiscată de Brexit, care continuă să rămână o necunoscută. Nu ştim cum se va întâmpla şi ce efecte va avea. În plus, au apărut tendinţe secesioniste în interiorul UE, iar în statele central şi est europene creşte populismul şi odată cu ele un curent anti-european. Cu asemenea subiecte pe masă UE nu este pregătită să lanseze o dezbatere despre integrarea statelor-membre ale Parteneriatului Estic. Din punct de vedere a implementării reformelor şi a situaţiei de securitate nici acestea din urmă nu sunt pregătite pentru asemenea discuţie. În schimb este de remarcat că declaraţia aceasta oferă fiecărui stat dreptul şi posibilitatea de a aprofunda relaţia cu UE la nivelul dorit. E o portiţă.”
În ceea ce priveşte Republica Moldova, experta Raluca Răducanu crede că actuala guvernare de la Chişinău nu ar fi în măsură să solicite o asemenea perspectivă de aderare la UE şi explică de ce.
Deşi UE s-a angajat să ajute Republica Moldova să treacă peste criza provocată de furtul miliardului, autorităţile de la Chişinău au preferat să ignore condiţiile puse de UE
„Deşi UE s-a angajat să ajute Republica Moldova să treacă peste criza provocată de furtul miliardului, autorităţile de la Chişinău au preferat să ignore condiţiile puse de UE, ba chiar să sfideze Bruxelles-ul decizând să schimbe sistemul electoral. este pentru prima dată când se pun condiţii suplimentare şi se stopează un ajutor financiar care fusese deja agreat. E o uriaşă bilă neagră pentru guvernarea de la Chişinău şi un prilej de redefinire a strategiei UE în Republica Moldova, redefinire care cred că se va vedea în următoarea perioadă.”
I-am cerut o părere despre proiectul declaraţiei summit-ului şi expertei de la Chişinău, Victoria Bucătaru, director executiv al Asociaţiei de Politică Externă. Ea constată că documentul nu aduce prea multe noutăţi, ci doar reconfirmă angajamentele statelor implicate, în special al celor trei - Moldova, Ucraina şi Georgia - care au semnat acord de asociere şi au obţinut regim liberalizat de vize:
„Din păcate, UE, în momentul de faţă, în afară de aceste două documente nu poate să propună nimic nou statelor din Parteneriatul Estic. Ne-am dori foarte mult ca UE să vină cu un nou proiect pentru aceste state, însă acest lucru nu se întâmplă datorită problemelor interne cu care se confruntă UE, dar şi datorită faptului că însăşi statele, mă refer în primul rând la Republica Moldova, nu şi-au îndeplinit temele pentru acasă. UE se confruntă acum cu mai multe amenințări, inclusiv la adresa integrității, şi va trece printr-un proces de revizuire a UE. Ne-am dori foarte mult ca în cadrul acestei revizuiri să fie găsit un loc special pentru statele din Parteneriatul Estic. Pentru aceasta noi, în primul rând, trebuie să demonstrăm că suntem un partener de încredere şi că avem aspirații europene.”
Victoria Bucătaru sugerează că guvernarea de la Chişinău ar trebui să se concentreze acum pe realizarea reformelor prevăzute în acordul de asociere, aşa cum se insistă şi în proiectul declaraţiei:
„Bineînţeles că Moldova şi-ar fi dorit să fie incluse în acest document prevederi despre aspiraţiile europene a statelor din Parteneriatul Estic, în special ale Moldovei, astfel încât atât Guvernul, cât şi cetăţenii să se aştepte drept urmare a reformelor care vor fi realizate. (…) UE reconfirmă susţinerea parcursului de asociere a statelor din parteneriatul estic- totodată se reconfirmă suportul în ce priveşte suveranitatea şi integritatea teritorială a statelor, totuşi factorul rusesc îşi are cuvântul său. Trebuie să menţionăm faptul că restabilirea relaţiilor cu Federaţia Rusă este un subiect pe agenda UE, dar şi a partenerilor trans-altantici.”
În proiectul declaraţiei ajuns în posesia Europei Libere se face referinţă indirectă la Rusia într-un paragraf în care se spune că fiecare țară din Parteneriatul Estic poate, „de la caz la caz”, să fie deschisă cooperării cu „terțe țări”, și să-și aleagă „nivelul de ambiție și obiective la care aspiră în relația cu UE”. Documentul mai prevede de o manieră generală sprijin pentru rezolvarea conflictelor din țările-partenere, pe care nu le menţionează însă.
Autorităţile moldovene ar urma să vină cu propuneri şi comentarii la acest proiect al declaraţiei. E puţin probabil însă ca textul declaraţiei, la care ambasadorii celor 28 de state membre ale UE au lucrat câteva luni, să sufere schimbări majore.
