Associated Press scrie că avansul israelian din zorii zilei de marți, care nu pare să fie ofensiva pe scară largă preconizată în ultimele zile, a avut loc pe fondul negocierilor intense pentru un armistițiu cu organizația Hamas, considerată teroristă de Israel, SUA sau Uniunea Europeană.

În noaptea de luni spre marți Hamas a semnalat că ar fi gata să elibereze ostatici israelieni ca parte din armistițiu, dar Israelul a respins un asemenea acord, spunând că nu îndeplinește revendicările sale de bază.

Președintele SUA, Joe Biden, l-a avertizat luni din nou pe premierul israelian Benjamin Netanyahu să nu invadeze orașul Rafah, unde s-au refugiat cam un milion de palestinieni din alte zone ale Gazei.

Mai devreme, luni, Israelul le ordonase cam la 100.000 de civili să plece din anumite cartiere ale orașului Rafah spre nord, într-o așa-numită „zona umanitară extinsă”, unde i-ar fi așteptat spitale de campanie, hrană și apă.

• Te-ar putea interesa și: Expert ONU: distrugerile din Gaza, mai mari decât cele din Ucraina
  

Zeci de oameni au fost uciși în bombardamente israeliene la Rafah. Hamas a avertizat că orice acțiune ofensivă israeliană acolo „nu va fi o simplă plimbare”.

Agențiile umanitare ale Națiunilor Unite au deplâns evoluțiile de la Rafah, spunând că civilii nu au unde să se mai refugieze, iar acțiunile armatei israeliene par să fie în contradicție cu legea umanitară internațională.

„Panica și disperarea câștigă teren. Temerile noastre cele mai mari par să devină realitate”, a declarat James Elder, purtător de cuvânt al Fondului ONU pentru copii, UNICEF.

Punctele de trecere Rafah și Kerem Shalom, de la extremitatea sudică a Fâșiei Gaza, sunt esențiale pentru intrarea dinspre Egipt a ajutoarelor umanitare pentru cei 2,3 milioane de locuitori palestinieni care se mai află în viață. Potrivit datelor medicale din Gaza, de la începutul ofensivei israeliene în octombrie anul trecut au murit aproape 35.000 de palestinieni.

Premierul israelian Netanyahu susține că fără o ofensivă la Rafah țara lui nu are cum să ducă la capăt operațiunea de „distrugere” a organizației Hamas, care a ucis 1.200 de oameni în incursiunea sa în Israel la 7 octombrie 2023, luând 250 de ostatici. Criticii, inclusiv din Israel, spun că pe Netanyahu îl interesează să supraviețuiască politic, căci dacă ar pune capăt războiului fără ca armata să intre în Rafah, partenerii de dreapta din coaliția sa ar ieși de la guvernare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Aeronavele americane, amintește Associated Press, au aruncat cinci bombe asupra complexului de clădiri al reprezentanței diplomatice chineze la 7 mai 1999, incendiindu-l și omorând trei cetățeni chinezi. Alte 20 de persoane au fost rănite.

Într-un articol apărut marți în ziarul sârbesc Politika, Xi a scris, cu referire la incidentul de acum un sfert de secol: „Poporul Chinei prețuiește pacea, dar nu va admite niciodată repetarea tragediilor istorice”.

În martie 1999, Alianța nord-atlantică a lansat un război aerian pentru a-l forța pe liderul de atunci al Serbiei, Slobodan Miloșevici, să pună capăt masacrării etnicilor albanezi și luptătorilor pentru independență din Kosovo.

Statele Unite și-au cerut la vremea respectivă scuze pentru bombardarea ambasadei chineze, explicând că ținta reală era sediul unei firme de stat sârbești care exporta armament, aflată pe aceeași stradă cu ambasada.

• Te-ar putea interesa și: Xi Jinping vizitează Europa pentru prima dată din 2019. De ce a ales Franța, Ungaria și Serbia?

Xi vine la Belgrad din Franța, iar în primul său turneu european din ultimii cinci ani va mai vizita Ungaria.

China este cel mai mare investitor străin în Serbia, țară care are relații bune nu doar cu Beijingul, ci și cu Moscova – ca și Ungaria vecină.

Pe locul unde se afla ambasada chineză bombardată de NATO se ridică acum, la Belgrad, un centru cultural chinezesc. Autoritățile spun că el cuprinde un Institut Confucius, ateliere, expoziții, birouri, spații de locuit și un hotel.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Este vorba despre instituțiile de învățământ din Briceni, Cahul, Cantemir, Cimișlia, Drochia, Dubăsari, Rezina și Șoldănești.

Ministrul Educației, Dan Perciun, a declarat că voluntarilor le-au fost prezentate condițiile și misiunea lor. Ei vor putea alege să participe la un examen, fie la toate patru. Cheltuielile de transport și pentru hrană vor fi suportate de autorități.

„A avut loc și prima ședință cu cei care s-au înregistrat, le-au fost prezentate condițiile legate de logistică - cum se vor deplasa în aceste opt raioane și care sunt responsabilitățile lor. Apoi, vor urma instruiri aprofundate, pentru a asigura integritatea examenelor”, a spus Perciun.

Cei care doresc să se înregistreze în calitate de voluntari la examene de clasa a IX-a mai au timp să o facă până la finele lunii mai, pe site-ul fiio9est.md.

În total, ministerul Educației ar avea nevoie de circa 400 de voluntari care să asiste în sălile de examen. Proiectul este cofinanțat de Uniunea Europeană și de mai multe organizații internaționale.

• Te-ar putea interesa și: Ministerul Educației introduce examene standard de admitere la liceu

În luna februarie, Ministerul Educației a anunțat că în școlile din opt raioane s-a observat o diferență foarte mare între notele de la examenele de absolvire a gimnaziului din 2019 și cele de la Bacalaureatul din 2023, ceea ce ar sugera că ar exista o fraudă.

Circa 30.000 de elevi vor susține anul aceasta examenele de absolvire a gimnaziului. Anul trecut, 50% din absolvenții treptei gimnaziale și-au continuat studiile la liceu, ceilalți au optat pentru colegii și școli profesionale.

Ministerul Educației a anunțat că absolvenții de gimnaziu care vor dori să-și continue studiile la licee prestigioase, anul acesta vor trebui să susțină examene de admitere la istorie, pentru profilul umanist, și la matematică – pentru profilul real.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Acordul a fost semnat la Oslo de ministrul norvegian al Energiei, Terje Aasland, şi de omologul său moldovean, Victor Parlicov, cu prilejul unei vizite oficiale a președintei Maia Sandu în Norvegia.

Cei doi miniștri au participat la o „masă rotundă” pe teme energetice, la care reprezentanții mai multor companii norvegiene au vorbit despre cum ar putea sprijini Moldova în tranziția energetică de la combustibili fosili la surse regenerabile.

Memorandumul semnat se axează pe „eficiența energetică, energia regenerabilă și soluțiile digitale inteligente pentru tranziția energetică ecologică ca domenii de cooperare”, se precizează într-un comunicat al guvernului de la Oslo.

Sectorul energetic al Moldovei s-a confruntat cu provocări majore după începutul războiului din Ucraina, încercând să-și reducă dependența de Rusia. Guvernul de la Chișinău a beneficiat de un sprijin substanțial al partenerilor pentru a-și spori reziliența în sectorul energetic, inclusiv din partea Norvegiei. Guvernul de la Oslo a oferit sprijin financiar Chișinăului inclusiv prin programul său de ajutor, în valoare de mai multe miliarde de dolari, acordat Ucrainei, care a inclus și 400 milioane de coroane (36,87 milioane de dolari) pentru achiziționarea de gaze în 2023.

Tranziția energetică a Moldovei prezintă oportunități pentru soluțiile norvegiene, în special în ceea ce privește eficiența energetică, infrastructura, digitalizarea și securitatea cibernetică, se mai spune în comunicatul citat.

În prezent, Moldova, nu cumpără gaze din Rusia, dar regiunea sa separatistă Transnistria se bazează pe livrările de la Gazprom.

• Te-ar putea interesa și: Schimbări pe piața energiei verzi: prosumatori, facturare netă și licitații pentru cantități mari

Norvegia va sprijini programele de finanțare a eficienței energetice, contribuind la înlocuirea echipamentelor „energofage și neeficiente” cu echipamente moderne, a declarat ministrul Victor Parlicov pentru postul public de televiziune Moldova 1, în ajunul semnării memorandumului.

„Avem un potențial foarte mare, inclusiv pentru investițiile private ale Norvegiei în Moldova, dar și experiența Norvegiei în implementarea programelor la nivel de stat”, a spus ministrul.

Potrivit datelor oficiale, Republica Moldova a crescut ponderea energiei regenerabile în consumul său de electricitate de la 3,6% (în anul 2021), până la 10,5% (în 2023), datorită producției de energie eoliană și solară.

În perioada 6-7 mai, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, întreprinde o vizită de stat în Norvegia, însoțită de o delegație guvernamentală din care mai fac parte ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, și ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Într-un mesaj video, Iulia Navalnaia a spus: „Țara noastră este condusă de un mincinos, un hoț și un ucigaș. Dar asta se va termina, cu siguranță”.

Văduva lui Navalnîi a mai spus că situația din Rusia „se înrăutățește cu fiecare nou mandat (al lui Putin)”.

Putin a fost reales cu o mare majoritate de voturi la alegerile din martie, ținute la puțin timp după ce Navalnîi a fost găsit mort într-o colonie penitenciară din nordul arctic al Rusiei.

Singurii contracandidați care au îndrăznit să-l critice pe Putin sau să critice războiul din Ucraina au fost excluși din cursa electorală.

Ceremonia învestirii lui Putin pentru al cincilea mandat pe șase ani, ținută marți la Kremlin, a fost boicotată de numeroase țări democratice, inclusiv de Statele Unite, Marea Britanie sau Germania.

Unele guverne, precum cele din țările baltice, au folosit ocazia pentru a condamna din nou invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie 2024 și pentru a-și reafirma sprijinul pentru lupta ucrainenilor împotriva agresiunii rusești.

„Credem că izolarea Rusiei și în special a liderului ei criminal trebuie să continue”, a declarat ministrul de Externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis. „Participarea la inaugurarea lui Putin nu este acceptabilă pentru Lituania. Prioritatea noastră rămâne sprijinul pentru Ucraina și poporul ei în lupta împotriva agresiunii rusești.”

• Te-ar putea interesa și: Rusia îi adaugă pe Zelenski și Poroșenko pe lista persoanelor căutate

Într-o relatare dinaintea ceremoniei, Reuters a scris că dintre țările Uniunii Europene, urmau să trimită reprezentanți doar Franța, Ungaria și Slovacia.

În adresarea lui de marți, cu ocazia reînvestirii, Putin, care se află la putere deja de 24 de ani și are 71 de ani, a spus că Rusia nu „închide” dialogul cu Occidentul, dar vrea ca el să se poarte „pe baze echitabile”.

El și-a repetat mesajele patriotice și social-conservatoare, jurând că Rusia va ieși „mai puternică” din actuala perioadă „dificilă”.

Kremlinul a anunțat că Putin va vizita după învestire China și Turcia. Cele două țări nu sunt semnatare ale Tratatului Curții Penale Internaționale, care a emis mandat de arestare pe numele lui Putin pentru rolul jucat în deportarea copiilor ucraineni.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Ar fi vorba despre 228.800 de ziare în limba rusă și 166.000 în limba română, potrivit unui comunicat al instituției, care nu precizează însă cărei formațiuni politice ar aparține pretinsele materiale electorale.

Într-un video publicat de poliție pe rețele se poate vedea că materialele conțin imagini cu numele blocului politic pro-rus „Victorie” (Pobeda), lansat recent la Moscova de oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat pentru frauda bancară din 2014, și politicieni moldoveni afiliați acestuia. Blocul „Victorie” își propune să unească forțe de opoziție împotriva guvernării pro-europene din Moldova, în perspectiva alegerilor prezidențiale de la toamnă.

Poliția a spus că ziarele au fost ridicate și transportate pentru „continuarea investigațiilor” și a lansat, totodată, un apel către actorii politici „să respecte legislația cu privire la procesul electoral și să nu devieze de la normele legale”. Comunicatul nu face referiri concrete la prevederile legislației care ar fi fost încălcate.

Pe 23 aprilie, poliția a anunțat dejucarea unei scheme de contrabandă cu bani la Aeroportul Internațional Chișinău, unde a confiscat peste un milion de dolari de la simpatizanții lui Șor, care se întorceau de la Moscova. Aceștia din urmă resping acuzațiile și spun că ar fi fost supuși presiunilor în aeroport. Poliția spune că a efectuat peste 150 de percheziții la aeroport și domiciliile unor persoane vizate, într-un dosar privind finanțarea ilegală a partidelor.

### Vezi și... ###

Dincolo de știri | Ce mesaj transmite Rusia Republicii Moldova prin Șor și „Pobeda”

Cristina Gherasimov s-a întâlnit cu ministrul maghiar pentru afacerile UE, János Bóka, pe 6 mai, spunându-i că mizează în continuare pe „aceeași deschidere și sprijin” din partea Ungariei pentru aspirațiile europene ale Moldovei.

Într-o postare pe rețele, Gherasimov a scris că discuția cu Bóka a fost una „productivă”.

„Am vorbit, de asemenea, despre acțiunile întreprinse de Guvernul de la Chișinău pentru a fi cât mai bine pregătiți pentru etapa de screening bilateral și pentru demararea negocierilor de aderare propriu-zise. La fel, am subliniat importanța de a consolida cooperarea bilaterală cu Ungaria și cu alte țări membre ale UE, pentru o integrare europeană de succes”, a menționat negociatoarea-șefă a Chișinăului cu UE.

Surse diplomatice au declarat Europei Libere că Moldova și Ucraina ar urma să înceapă oficial negocierile de admitere în UE la o ceremonie planificată pentru ultima săptămână din luna iunie, la Bruxelles, înainte ca președinția rotativă a UE să fie preluată la 1 iulie de Ungaria.

• Te-ar putea interesa și: Moldova și Ucraina vor începe negocierile de aderare la UE în ultima săptămână din iunie
  

Oficialii UE ar dori să încurajeze astfel cele două țări candidate să persevereze, dar intrarea în capitolele propriu-zise de negociere va fi lăsată până după ce Ungaria nu va mai fi la cârma UE, adică după Anul Nou.

Guvernarea naționalistă de la Budapesta, a premierului Viktor Orban, s-a opus zgomotos invitării Ucrainei să înceapă negocierile de aderare, spunând că țara nu-și controlează granițele, este coruptă și nu respectă drepturile minorităților naționale, cum este și cea maghiară.

Ungaria se pronunță mereu în favoarea aderării la UE a Republicii Moldova, dar în această fază a extinderii ea este luată „la pachet” cu Ucraina, așa că unele acțiuni ale Budapestei de tergiversare a parcursului european al Kievului încă pot afecta și Chișinăul.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

„Pe o scară de la 1 la 5, orașul nostru este la nivelul 4 (în ce privește siguranța)”, a spus Jimmy Modin, purtător de cuvânt al Poliției suedeze, citat de DPA.

Festivalul începe marți, când va urca pe scenă la prima semifinală și reprezentanta Moldovei, Natalia Barbu.

Demonstrația de solidaritate cu palestinienii din Gaza se va ține pe 9 mai, în ziua când intră în concurs reprezentanta Israelului, Eden Golan.

„Demonstranții vor merge în marș dintr-o piață în alta, la Malmö”, a spus Modin, subliniind caracterul limitat și organizat al protestului.

Săptămâna trecută, autoritățile israeliene și-au avertizat cetățenii să evite să meargă la Malmö, descriind orașul din sudul Suediei ca „un centru anti-israelian”, mai ales grație comunităților lui mari de „imigranți” din țări ca Siria, Liban și Irak.

• Te-ar putea interesa și: Israelul emite avertizare de călătorie la Eurovision, numind orașul-gazdă „centru de protest anti-israelian”
  

Poliția suedeză a dezmințit luni știrile vehiculate pe rețele că ar fi primit cereri pentru manifestări de ardere a Coranului, în perioada Eurovisionului.

Arderea repetată a Coranului de către un activist de origine arabă a tensionat relațiile Suediei cu țări predominant musulmane, contribuind chiar și la tergiversarea primirii țării scandinave în NATO, din cauza supărării Turciei.

Înaintea concursului au fost reiterate apeluri la boicotarea festivalului ca protest împotriva primirii reprezentantei Israelului, dar concurenții din alte țări, ca Marea Britanie sau Danemarca, chiar dacă și-au exprimat solidaritatea cu civilii din Gaza, au refuzat să-și anuleze participarea.

Festivalul va avea semifinalele marți și joi, iar sâmbătă, 11 mai, va fi finala.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Potrivit unui comunicat de presă al Palatului Cotroceni, pe agendă se vor afla situația din Ucraina, securitatea în zona Mării Negre, întărirea securității în spațiul euroatlantic.

Președintele român, care și-a depus recent candidatura pentru șefia NATO, va primi în SUA un prestigios premiu, al Consiliului Atlantic, pentru realizările sale ca „lider internațional”.

Printre personalitățile cărora li s-a acordat de-a lungul timpului The Atlantic Council Distinguished Leadership Awards – amintește comunicatul de la Cotroceni - se numără președinții Statelor Unite ale Americii George W. Bush, Bill Clinton și George H.W. Bush, președinții Comisiei Europene Ursula von der Leyen și Jose Manuel Barroso, cancelarul german Helmut Kohl și alții.

Iohannis are programată la Washington și o întâlnire cu unul din cei mai influenți politicieni republicani ai momentului, speakerul Camerei Reprezentanților, Mike Johnson.

Iohannis este al doilea lider din Europa Centrală și de Răsărit primit în ultima vreme de Biden, după premierul ceh Petr Fiala.

Atât România, cât și Cehia sunt țări din NATO care ajută militar și umanitar Ucraina invadată de ruși. Cehia a inițiat o acțiune de cumpărare de muniție pentru Kiev din țări din afara spațiului euroatlantic. România, care nu face public ce anume furnizează Ucrainei pe plan militar, participă la antrenarea piloților ucraineni și ajută la continuarea exporturilor agricole ucrainene, prin portul său de la Marea Neagră, Constanța.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Avertismentul a venit după declarația ministrului de Externe britanic David Cameron, făcută săptămâna trecută la Kiev, că Ucraina are dreptul să folosească arme britanice pentru a lovi Rusia.

Ministerul de Externe al Rusiei a anunțat luni că l-a convocat pe ambasadorul britanic la Moscova, Nigel Casey, și l-a avertizat că „răspunsul la lovituri ucrainene folosind armament britanic pe teritoriul Rusiei” ar putea fi țintirea „oricărei instalații militare a Regatului Unit pe teritoriul Ucrainei și dincolo de el”.

Diplomații ruși i-au mai spus lui Casey că declarația lui Cameron ar dovedi că Marea Britanie este deja direct implicată în războiul din Ucraina.

• Te-ar putea interesa și: Franța își va trimite ambasadorul la inaugurarea lui Putin. Germania, Cehia, balticii o vor boicota

Rusia a convocat luni la Ministerul de Externe ambasadorii britanic și francez.

Despre conținutul discuțiilor cu emisarului Parisului nu s-au dat publicității de îndată informații.

Livrarea de armament cu care Ucraina poate lovi ținte pe teritoriul Rusiei a fost și rămâne o chestiune delicată pentru aliații vestici ai Kievului. Germania, în mod notabil, ezită să trimită rachete Taurus, în ciuda apelurilor ucrainene.

Într-o evoluție separată, Rusia a anunțat luni începerea unui exercițiu militar cu arme tactice nucleare.

Ministerul rus al Apărării a spus că vor participa în special trupe poziţionate în apropierea Ucrainei. Antrenamentul vizează „menţinerea pregătirii armatei", în urma „declaraţiilor provocatoare şi ameninţărilor anumitor responsabili occidentali faţă de Rusia", a adăugat sursa citată.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Germania a spus că nu va trimite un reprezentat, notează aceeași agenție, anticipând că ceremonia de marți va deschide o „falie” între diferite țări occidentale – opunând Franței țările baltice, de pildă, care insistă că lui Putin nu trebuie să i se dea niciun fel de legitimitate, pe fondul invaziei rusești din Ucraina, aflată deja în al treilea an.

Putin a obținut un nou mandat la alegerile din martie, pe care lumea democratică le consideră nelibere și incorecte, la puțin timp după ce opozantul Aleksei Navalnîi a murit într-o colonie penitenciară. Singurii contracandidați care au îndrăznit să-l critice pe Putin sau să critice războiul din Ucraina au fost excluși din cursa electorală.

Reuters notează că țările baltice, care nici nu mai au ambasadori la Moscova, au exclus categoric orice formă de participare la ceremonia de marți.

„Credem că izolarea Rusiei și în special a liderului ei criminal trebuie să continue”, a declarat ministrul de Externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis. „Participarea la inaugurarea lui Putin nu este acceptabilă pentru Lituania. Prioritatea noastră rămâne sprijinul pentru Ucraina și poporul ei în lupta împotriva agresiunii rusești.”

• Ascultă podcastul Dincolo de știri | „Încoronarea” lui Putin „prin alegeri ritualice” și ce fel de relații va avea Chișinăul cu Moscova
  

Cehia, una din primele țări trecute de ruși pe lista „statelor ostile”, nu are nici ea ambasador la Moscova, dar nici nu va trimite vreun înlocuitor să-l felicite pe Putin.

„Nu cred că relațiile noastre cu Rusia sunt de așa natură, încât să putem trimite pe cineva la ceremonie”, a spus la Praga ministrul ceh de Externe, Jan Lipavsky.

Doi diplomați europeni au declarat – potrivit Reuters – că nu se așteaptă ca Statele Unite să trimită vreun reprezentant la ceremonia învestirii lui Putin, deși Washingtonul nu făcuse încă vreun anunț oficial.

Luni, ambasadorul francez la Moscova a fost convocat la Ministerul de Externe al F. Ruse, fără să fie făcut public imediat motivul.

Săptămâna trecută, președintele francez Emmanuel Macron a spus într-un interviu cu revista Economist că nu exclude trimiterea de trupe în Ucraina, dacă Rusia rupe linia frontului și dacă Kievul va cere acest lucru.

Putin va începe marți un nou mandat pe șase ani, având perspectiva de a se afla la conducerea țării sale 30 de ani.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Este o rută nouă către capitala Letoniei, ce ar putea deveni o punte de legătură între Moldova și regiunile baltică și nordică a Europei, a declarat Natalia Cojocaru, PR Manager al Aeroportului Internațional Chișinău, citată de agenția Moldpres.

Compania aeriană airBaltic este principala linie aeriană națională din Letonia și operează în regim low-cost. Flota airBaltic este formată din 47 de avioane Airbus A 220-300, fiind una din cele mai tinere din Europa, și este bazată în Riga, Tallinn, Vilnius, Tampere și, sezonier, Gran Canaria. AirBaltic oferă zboruri către mai mult de 70 de destinații din Europa, Orientul Mijlociu, Africa de Nord și regiunea Caucaz.

• Te-ar putea interesa și: Compania aeriană Lufthansa a revenit în R. Moldova
  

În ultimele două luni, mai multe companii aeriene au lansat zboruri noi de pe Aeroportul Internațional Chișinău. De pe 1 mai, compania germană low-cost Eurowings efectuează zboruri către Köln, iar din 18 mai va avea și o cursă directă spre Stuttgart, Germania.

În decembrie 2023, o altă companie low-cost, Wizz Air, a revenit la Chișinău cu zboruri către Londra, Milano și Roma.

La începutul lunii aprilie, alte trei companii aeriene au anunțat că vor opera curse de pe Aeroportul Internațional Chișinău către Turcia și Egipt.

Aducerea a cât mai multe companii aeriene la Chișinău este una din prioritățile declarate ale guvernării PAS.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

„Nu este un material serios, doar noi acuzații nefondate la adresa țării noastre”, a spus luni Peskov.

Ziarul britanic Financial Times a relatat înainte că serviciile de securitate din mai multe țări europene au avertizat guvernele respective despre planuri de sabotaj rusești.

Articolul a fost publicat la doar câteva zile după ce doi cetăţeni germano-ruşi au fost arestaţi la Bayreuth, în Bavaria, pentru că ar fi complotat să atace amplasamente militare şi logistice din Germania în interesul Rusiei.

La sfârşitul lunii aprilie, doi bărbaţi au fost acuzaţi în Marea Britanie că au provocat un incendiu la un depozit în care se aflau loturi de ajutoare pentru Ucraina. Procurorii englezi îi acuză de colaborare cu guvernul rus.

• Te-ar putea interesa și: UE prelungește sancțiunile împotriva celor ce „destabilizează” R. Moldova

În Suedia, serviciile de securitate investighează o serie de deraieri feroviare recente, pe care le suspectează că ar putea fi acte de sabotaj orchestrate de ruși.

Rusia a încercat să distrugă sistemele de semnalizare ale căilor ferate cehe, a declarat luna trecută ministrul ceh al Transporturilor Martin Kupka.

În Estonia, un atac asupra maşinii ministrului de Interne în februarie şi cele asupra unor jurnaliști au fost comise de agenţi ai serviciilor secrete ruseşti, a declarat Serviciul de Securitate Internă estonian. Ministerul francez al Apărării a avertizat, de asemenea, în acest an cu privire la posibile atacuri de sabotaj din partea Rusiei asupra unor amplasamente militare - se mai arată în articolul din Financial Times.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Anunțul complică eforturile mediatorilor internaționali de a obține un armistițiu în Gaza. Gruparea Hamas, considerată teroristă inclusiv de UE și SUA, a avertizat că o ofensivă spre Rafah ar deraia complet negocierile.

Israelul, pe de altă parte, consideră Rafah drept ultimul bastion Hamas pe care mai îl are de cucerit în ofensiva lansată după atacul terorist de la 7 octombrie, soldat cu 1200 de morți și 250 de ostatici din rândul israelienilor.

Lt. Col. Nadav Shoshani, purtător de cuvânt al armatei israeliene, a spus luni că li s-a ordonat să se evacueze la 100.000 de civili. Ei ar trebui să meargă într-o „zonă umanitară” adiacentă, înființată de Israel. El a mai spus că Israelul pregătește o „operațiune cu scop limitat”, refuzând să precizeze când ar putea avea loc.

• Te-ar putea interesa și: Expert ONU: distrugerile din Gaza, mai mari decât cele din Ucraina
  

În timpul nopții, ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant, i-a spus colegului său din SUA, Lloyd Austin, că Israelul nu poate să nu acționeze în Rafah. Duminică, Hamas a lansat de acolo o rachetă care a ucis trei soldați israelieni.

Shoshani a spus, potrivit Associated Press, că Israelul i-a informat bine pe localnici unde trebuie să se evacueze, prin radio, SMS și fluturași lansați din avion. El a mai declarat că Israelul a dus în „zona umanitară” ajutoare de tot felul, inclusiv spitale de campanie, corturi, mâncare și apă.

Planul israelian de a ataca Rafah a stârnit îngrijorare la nivel internațional, mai ales pentru că acolo s-au refugiat un milion de palestinieni, alungați de bombardamente din alte zone ale Fâșiei Gaza. Ofensiva israeliană din Gaza a făcut peste 34.000 de morți din rândul palestinienilor.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Produsul Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova în termeni reali a crescut în 2023 cu 0,7%, sub nivelul de 2% prognozat de FMI la momentul ultimei evaluări de program. Principala cauză a fost redresarea mai slabă a cererii interne, în special având în vedere consumul sectorului privat și investițiile, se spune în comunicatul emis de echipa FMI, după discuțiile purtate cu autoritățile de la Chișinău.

Economia Moldovei va continua să se redreseze în 2024, cu o creștere economică la nivelul de 2,6%, ceea ce este iarăși un nivel mai jos decât cel prognozat anterior, estimează experții.

„Printre riscuri se numără posibilitatea unor noi șocuri energetice sau un nou val de refugiați. Printre factorii favorabili se numără creșterea economică mai rapidă decât s-a anticipat în statele-parteneri comerciali ai Republicii Moldova, avansarea mai rapidă în direcția aderării la UE și accelerarea reformelor structurale”, se spune în comunicat.

• Te-ar putea interesa și: R. Moldova va putea exporta carne de pasăre proaspătă în Uniunea Europeană
  

Misiunea de evaluare susține că bugetul pentru anul 2024 va contribui la consolidarea mecanismelor de protecție socială, sprijinirea în continuare a securității energetice, precum și a investițiilor și reformelor care stimulează creșterea economică. „În condițiile în care inflația se încadrează în intervalul de variație țintit de BNM, politica monetară promovată este una adecvată. Flexibilitatea cursului de schimb și menținerea unor rezerve valutare suficiente vor juca un rol esențial pentru a ține piept șocurilor. Politica monetară trebuie să aibă în continuare ca scop menținerea stabilității prețurilor”, afirmă experții.

După discuțiile purtate cu oficialitățile de la Chișinău, echipa FMI a constatat că programul de țară s-a realizat conform obiectivelor trasate și, în general, în parametrii stabiliți, deși implementarea unor reforme structurale decurge cu întârziere.

„Autoritățile au respectat toate criteriile de performanță cantitative stabilite pentru 31 decembrie 2023. Au fost îndeplinite criteriile de performanță structurală stabilite pentru 31 decembrie 2023, care au vizat consolidarea administrării fiscale și finalizarea triajului întreprinderilor de stat. A fost adoptată Legea privind acțiunile climatice. Totodată, se atestă întârzieri în implementarea reformelor convenite în vederea consolidării autonomiei instituționale și a guvernanței BNM (termenul fiind stabilit pentru 31 decembrie 2023) și instituirii unei infrastructuri judiciare anticorupție, inclusiv un proces credibil de selectare a judecătorilor (termenul fiind stabilit pentru 31 martie 2024), deși se depun eforturi în acest sens”, se mai arată în comunicatul echipei FMI.

Programul autorităților moldovene, susținut de FMI prin mecanismele de finanțare ECF și EFF, are o durată de 40 de luni și a fost aprobat la 21 decembrie 2021. În luna mai 2022, FMI a majorat volumul total de creditare a Republicii Moldova la circa 783 milioane de dolari americani, din care circa 459 milioane de dolari au fost deja debursate.

În decembrie 2023, la cererea guvernului de la Chișinău, FMI a aprobat un nou program, susținut prin Mecanismul de finanțare pentru reziliență și sustenabilitate (RSF), în valoare de circa 170 milioane de dolari, cu un termen de rambursare de 20 ani și o perioadă de grație de zece ani și jumătate. Actuala misiune a FMI a făcut și o primă evaluare a programului finanțat prin intermediul RSF.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Zelenski și Poroșenko se alătură unei lungi liste de oficiali străini plasați de Rusia sub diferite mandate penale, o listă ce cuprinde mulți alți lideri din Ucraina și din Europa Centrală și de Est.

Poroșenko a fost președinte în perioada 2014-2019 și a spus că intenționează să candideze din nou.

În martie 2023, Curtea Penală Internațională de la Haga a emis un mandat de arestare pentru președintele rus Vladimir Putin, sub acuzația de deportare a copiilor ucraineni în Rusia, o crimă de război, conform tratatelor internaționale.

Pe 17 martie 2023, Camera preliminară II a Curții Penale Internaționale („CPI” sau „Curtea”) a emis mandate de arestare pentru două persoane în contextul situației din Ucraina: Vladimir Vladimirovici Putin și Maria Alexeievna Lvova-Belova.

• Te-ar putea interesa și: Șase răniți după atacurile cu drone rusești din Ucraina. Care ar putea fi strategia lui Putin în 2024, în războiul Rusiei contra Ucrainei

Camera preliminară a II-a a considerat, pe baza cererilor Procuraturii din 22 februarie 2023, că există motive întemeiate pentru a crede că fiecare suspect poartă răspunderea pentru crima de război de deportare ilegală a populației și cea de transfer ilegal de populație din zonele ocupate ale Ucrainei către Federația Rusă, în prejudiciul copiilor ucraineni.

Deși mandatele trebuie să fie secrete pentru a proteja victimele și martorii și, de asemenea, pentru a proteja ancheta, în acest caz, „ținând seama de faptul că comportamentul abordat în prezenta situație ar fi în curs de desfășurare și că conștientizarea publică a mandatelor poate contribui la prevenirea săvârșirii ulterioare a infracțiunilor”, Camera a considerat că este în interesul justiției să dezvăluie public existența mandatelor și numele suspecților.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Potrivit unui comunicat de presă al guvernului Norvegiei, vizita de stat începe luni, cu o ceremonie oficială de primire în piața Slottsplassen, din fața Palatului Regal, o depunere de coroane la Fortăreața Akershus, urmate de discuții cu președintele Storting-ului (Parlamentul), Masud Gharahkhani, și la Comitetul pentru Afaceri Externe și Apărare al Storting-ului.

Ulterior, șefa statului moldovean va fi primită la Palatul Regal de către Regele Harald și Regina Sonja.

Deplasarea mai include o întâlnire cu prim-ministrul Jonas Gahr Støre, urmată de o conferință de presă. Maia Sandu va ține, de asemenea, o prelegere la Universitatea din Oslo.

„Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a avut consecințe majore pentru Moldova. Autoritățile au trebuit să facă față unei crize profunde în economie, aprovizionare cu energie și securitate națională. În același timp, Moldova a acceptat un număr mare de refugiați din țara vecină și a început, de asemenea, o muncă extensivă de reformă. Vizita de stat subliniază sprijinul și solidaritatea norvegiană față de Moldova”, stă scris într-un comunicat de presă al guvernului de la Oslo, consacrat vizitei președintei moldovene.

• Te-ar putea interesa și: Regele norvegian Harald (86 de ani) nu abdică: „E pe viață!”

Norvegia este unul dintre cei mai mari donatori de asistență umanitară către Moldova. Pe 17 aprilie curent, guvernul norvegian a anunțat că va oferi o sumă suplimentară de 70 de milioane de coroane norvegiene sub formă de ajutor umanitar pentru a ajuta refugiații ucraineni, dar și moldovenii care se confruntă cu dificultăți economice din cauza războiului din vecini.

Anterior, în 2023, autoritățile norvegiene au furnizat 400 de milioane de coroane Moldovei pentru achiziționarea de gaze naturale. În total, de la începutul invaziei rusești din Ucraina, Norvegia a oferit ajutoare de până la 490 de milioane de coroane. (1 coroană norvegiană=1,63 lei moldovenești).

În febuarie, Norvegia a anunțat că va deschide o ambasadă la Chișinău, într-o recunoaștere a importanței Moldovei în noul climat de securitate din regiune.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Întâlnirea înainte de Paște a șefei statului cu cei doi mitropoliți are loc pe fundalul unor tensiuni sporite după ce zeci de preoți ai Mitropoliei Moldovei, subordonată canonic Patriarhiei Moscovei, au trecut la Mitropolia Basarabiei, parte a Bisericii Ortodoxe Române, spunând că nu mai vor să facă parte dintr-o patriarhie care a sprijinit războiul purtat de Rusia contra Ucrainei.

În comunicate publicate pe rețelele de socializare aproape concomitent, se spune că președinta Sandu i-a vorbit mitropolitului Vladimir despre „bucuria Învierii și reunirea familiilor în această perioadă, dar și la importanța unității, a bunei înțelegeri și a grijii față de aproapele nostru”, iar mitropolitului Petru - despre „bucuria și speranța pe care o aduce Paștele în inimile tuturor credincioșilor, când viața învinge moartea, precum și despre importanța unității, a empatiei și a faptelor bune”.

• Te-ar putea interesa și: Cum este adus focul haric în R. Moldova de cele două mitropolii rivale

Reprezentanții celor două mitropolii rivale au mers separat și după „focul haric”, la Ierusalim, o tradiție de Paște de dată recentă, urmând să aducă „lumina sfântă” la Chișinău aproape consecutiv, sâmbătă seara.

Reprezentanții Mitropoliei Moldovei s-au dus la Ierusalim pe 29 aprilie într-un pelerinaj de cinci zile sponsorizat de o agenție turistică de la Chișinău. Mitropolia Basarabiei, care va aduce lumina sfântă enoriașilor săi pentru al treilea an consecutiv, a spus Europei Libere că delegația sa călătorește cu o aeronavă privată oferită de un om de afaceri din România.

Tensiunile dintre cele două mitropolii care își dispută întâietatea în R. Moldova de peste trei decenii au luat amploare odată cu invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

În ultimii ani, în Spania s-au întețit chemările la interzicerea totală a luptelor care se termină de obicei cu uciderea taurului de către matador, cu o sabie înfiptă în greabănul animalului.

Ministerul spaniol al Culturii a spus că „Premiul Național pentru Tauromahie” nu se va acorda anul acesta și vor fi inițiate demersuri pentru abolirea lui definitivă.

Guvernul de coaliție de stânga de la Madrid și-a motivat decizia prin „noile realități culturale și sociale din Spania”, unde a crescut grija pentru bunăstarea animalelor, iar participarea publicului la coride este continuă scădere.

Potrivit datelor guvernamentale citate de El Pais, în 2021-2022 doar 1,9% din spanioli au asistat la o luptă de tauri, în scădere cu 5,9 față de 2019.

„Cred că este sentimentul că o majoritate a spaniolilor înțeleg din ce în ce mai puțin de ce trebuie să torturăm, animalele..., și cu atât mai puțin de ce trebuie să răsplătim tortura din banii publici”, a scris pe X ministrul Culturii, Ernest Urtasun, citat de Reuters.

Premiul național consta într-un cec de 30.000 de euro și a fost atribuit în trecut unor luptători celebri, ca Julian Lopez, supranumit „El Juli”, dar și unor asociații de conservare a tradiției coridelor.

Corida a devenit subiect de dispută politică, mai ales între partidul de stânga Sumar (din care fac parte Urtasun) și politicienii de dreapta care sprijină tradiția luptelor de tauri.

• Te-ar putea interesa și: După ce premierul Sánchez a amenințat cu demisia, acuzațiile de corupție la adresa soției se „subțiază”

Borja Semper, purtător de cuvânt al Partidului Popular (PP), a spus că abolirea premiului dovedește că puterea actuală, de stânga, „nu crede în diversitate culturală și libertate” și a promis că PP va reinstaura premiul, odată ce va reveni la putere.

Liderul PP din regiunea Aragon, Jorge Azcon, a spus că va înființa altă distincție.

Reuters notează că opoziția față de coride este în creștere și în America Latină, unde acest tip de divertisment a fost exportat în secolul XVI, și în sudul Franței, unde s-a răspândit în secolul XIX.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Grupul de companii Gazprom a publicat, pe 2 mai, rapoartele sale financiare pentru anul 2023. Veniturile concernului au scăzut cu 27% față de anul precedent, în principal în domeniul gazelor naturale (-43%).

Vânzările interne și internaționale de petrol ale companiei rusești au depășit pentru prima dată vânzările de gaze.

În același timp, Gazprom nu a reușit practic să reducă cheltuielile, în timp ce investițiile capitale au crescut cu aproape 10%. În plus, compania a trebuit să plătească mai multe taxe în Rusia din cauza creșterii presiunii fiscale.

Potrivit estimărilor ziarului Kommersant, în 2023 Gazprom a redus de peste 2,5 ori exporturile de gaze prin conducte către Europa, până la 24 de miliarde de metri cubi, față de 62 de miliarde de metri cubi în 2022. Livrările sunt direcționate prin Ucraina și Turcia. O valoare maximă aceste exporturi au atins în 2018-2019, când livrările anuale au ajuns la 180 de miliarde de metri cubi. Vânzările către China nu au reușit să compenseze pierderea pieței europene.

Pierderile corporației s-au dovedit a fi semnificativ mai mari decât așteptările analiștilor, potrivit RBC Investment. De asemenea, valoarea veniturilor nete a fost semnificativ mai mică decât se aștepta.

• Te-ar putea interesa și: UE se dezlipește de energia rusească, dar cu greu. Cine mai este dependent de Gazprom?

Rapoartele Gazprom contrazic, de asemenea, afirmațiile Kremlinului cu privire la situația companiei. În octombrie 2023, într-un discurs rostit la forumul Russian Energy Week, președintele rus, Vladimir Putin, a declarat că această companie „se simte încrezătoare, calmă, face față” provocărilor, în ciuda scăderii livrărilor și a veniturilor.

Uniunea Europeană a renunțat treptat la procurarea gazelor naturale rusești, după ce Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022.

UE nu sancționează gazul rusesc care vine prin gazoducte, ci numai importurile maritime. Totodată, UE a impus sancțiuni pentru importurile de petrol rusesc, dar nu și pe cele de gaz natural lichefiat.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Potrivit sursei citate, printre persoanele recenzate până în prezent se numără atât locuitori cu reședință obișnuită, cât și cei fără una stabilă.

Conform datelor, recenzarea se desfășoară cel mai activ în raioanele Rîșcani, Glodeni, Fălești, Ungheni și Anenii Noi, cu peste 45% din locuințe chestionate în aceste zone. În Chișinău au fost chestionate mai puțin de 40% din locuințele estimate.

• Te-ar putea interesa și: Recensământ 2024: În unele raioane ponderea locuințelor recenzate se apropie de 35%

Începând cu data de 8 aprilie și până pe 7 iulie, în R. Moldova se desfășoară Recensământul Populației și Locuințelor 2024. Autoritățile estimează că primele date preliminare vor fi publicate după șase luni de la finalizarea recensământului.

Ultimul recensământ al populației și locuințelor a avut loc în 2014. Datele au fost prezentate peste 3 ani și au arătat că R. Moldova avea circa 3 milioane de locuitori, cu aproximativ 400.000 mai puțini decât la precedenta numărătoare, din 2004.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Liderul SUA i-a pomenit printre ziariștii care trebuie puși în libertate pe americanii Evan Gershkovich, de la Wall Street Journal, și Alsu Kurmasheva, de la Radio Europa Liberă/ Radio Libertatea.

Gershkovich (32 de ani) este închis din martie 2023, fiind primul jurnalist american arestat pentru spionaj de ruși după sfârșitul Războiului Rece.

Alsu Kurmasheva (47 de ani), care are dublă cetățenie, ruso-americană, a fost arestată în octombrie 2023 pentru că nu s-a înregistrat ca „agent străin”, fiind acuzată și de defăimarea forțelor armate ruse.

„Cu ocazia Zilei Internaționale a Libertății Presei, Statele Unite cer eliberarea imediată și necondiționată a tuturor jurnaliștilor puși după gratii pentru simplul fapt că și-au făcut munca”, a spus Biden.

El a notat că 2023 a fost anul cu cele mai multe victime din rândul jurnaliștilor din istorie, unul din motive fiind războiul din Gaza, și că peste 300 de jurnaliști au fost întemnițați – cea mai ridicată cifră din ultimele decenii.

„Jurnaliștii și angajații din presă sunt o parte esențială a democrației, pentru că dezacordul bine informat este indispensabil în edificarea unor societăți mai puternice și mai reușite”, a mai spus președintele Biden.

Președintele SUA a făcut apel la eliberarea jurnaliștilor americani Gershkovich și Kurmasheva și înurmă cu cinci zile, la tradițională „cină a corespondenților”, la care iau parte an de an jurnaliștii acreditați la Casa Albă. „Putin trebuie să-i elibereze pe Evan și pe Alsu de îndată!”, a spus Biden, în aplauzele asistenței.

Astfel, pentru a atrage mai multe companii internaționale cu renume, instituția propune ajustarea caietului de sarcini prin: includerea explicațiilor suplimentare și mai detaliate ale criteriilor, fără a lăsa loc de interpretări; reducerea numărului de aeroporturi în care participanții trebuie să își demonstreze activitatea, drept recomandare de la 10 la 7; divizarea licitației în 2 loturi distincte, pe domenii, un lot pentru Travel Retail (magazine) și un alt lot pentru Food and Beverages (restaurante).

Totodată, se va propune extinderea termenului de transmitere în chirie a spațiilor de la 3 la 5 ani pentru compania câștigătoare.

Licitația va fi inițiată din momentul modificării legislației cu privire la bunurile nepasibile de privatizare.

Până în prezent, au fost organizate fără succes două licitații pentru spațiile comerciale de la Aeroport. Ultima a fost suspendată pe 16 aprilie, din motiv că singura companie înregistrată în competiție, Lagardere Travel Retail, nu a furnizat toate documentele necesare pentru a se califica în etapa finală.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

În 15 țări membre, speranța de viață a fost peste media UE, în frunte aflându-se Spania (84 de ani), Italia (83,4 ani) și Malta (83,6 ani) - a constatat Eurostat.

Un nivel înalt al speranței de viață îl au și țările scandinave: Suedia (83,4 ani) și Norvegia (ne-membră în UE), cu 83.1.

Dintre fostele țări comuniste primite în UE, cel mai mult se trăiește în Slovenia: în medie 82 de ani.

Vecina de la vest a Moldovei, România, se numără printre țările cu speranță de viață redusă din UE: 76,6 ani, cam la același nivel cu Ungaria, în urma ei fiind numai Letonia și Bulgaria.

Pe de altă parte, România este însă țara unde „saltul” speranței de viață față de nivelul dinaintea pandemiei a fost cel mai mare, anume un an în plus.

În R. Moldova, ultimele date despre durata medie a vieții au fost publicate anul trecut, referindu-se la anul 2022. Atunci, cifra era de 71,4 ani, în creștere cu 4 ani comparativ cu anul precedent și cu 1,5 ani față de anul 2020.

• Te-ar putea interesa și: Moldova, în capcana sărăciei și depopulării

Pandemia de COVID-19 din anii 2020-2022 a frânat și chiar pus în revers tendința creșterii continue a speranței de viață în lume, prin fenomenul „deceselor în exces”, peste procentajul normal - o aberație provocată de pandemie.

📰 Europa Liberă este și pe Google News

Potrivit recomandărilor publicate de Ministerul ucrainean al Sportului, sunt descurajate contactele cu „reprezentanții statelor agresoare” în interiorul și în afara zonelor de desfășurare a Olimpiadei. Instituția explică cerința prin dorința de a evita posibile „provocări”, scrie The Kyiv Independent.

Totodată, Comitetul Olimpic ucrainean mai recomandă atleților să nu ia parte la discuții cu sportivii din Rusia și Belarus, pe rețelele de socializare. În cazul ceremoniilor de înmânare a medaliilor, ucrainenii sunt rugați să păstreze o distanță față de ruși și bieloruși, precum și să evite apariția în poze sau clipuri video alături de ei, notează The Guardian.

Nici conferințele de presă nu fac excepție, decât în cazurile în care ele sunt legate direct de competițiile olimpice.

• Te-ar putea interesa și: Rusia se bucură că vin nord-coreenii la Jocurile Mondiale ale Prieteniei

Mai mult, Comitetul Olimpic de la Kiev cere sportivilor ucraineni să raporteze orice încălcări ale cerinței de neutralitate de către sportivii ruși și bieloruși.

Rusia și Belarus nu au fost invitate în mod oficial, dar sportivii din cele două țări vor putea evolua ca „sportivi neutri individuali”, a anunțat Comitetul Internațional Olimpic în decembrie.

Jocurile Olimpice de vară vor avea loc în capitala Franței între 26 iulie și 11 august. 89 de sportivi ucraineni vor participa la această ediție.

📰 Europa Liberă este și pe Google News