Are loc o nouă convorbire/întâlnire/negociere între reprezentanții autorităților pro-occidentale de la Chișinău și compania de stat rusă Gazprom. Subiectul a fost miercuri și în atenția presei internaționale, BBC -ul acordând importante spații subiectului și îngrijorărilor exprimate de experți din Moldova și internaționali.
Pentru că Moldova este numai una din piesele acestui puzzle politic și economic al relațiilor dintre Rusia și Uniunea Europeană și regiunea din vecinătatea ei. Cotidianul Financial Times de exemplu, scrie că, potrivit surselor ziarului, compania de stat rusă de gaze Gazprom a propus Republicii Moldova să-și ajusteze acordul de liber-schimb cu UE și să amâne reformele pieței energetice convenite cu Bruxelles-ul în schimbul unui pret mai mic la gaze. Gazprom, companie de stat controlată de Kremlin, a redus livrările către Moldova cu o treime luna trecută, după încheierea unui contract pe termen lung și a cerut mai mult de dublu față de termenii anteriori pentru a menține fluxul de gaz.
„Gazpromul a tot schimbat condițiile impuse Moldovei în aceste negocieri”
În cadrul negocierilor din această lună, Gazprom le-a spus oficialilor moldoveni că va reduce prețul dacă țara va fi pregătită să-și modifice acordul de comerț fără tarife cu UE, au spus oamenii informați despre discuții. Experții cu care a discutat BBC au vorbit si ei despre importanta componentă politică a acestei dispute aparent economice, dar cu o istorie complicată. Potrivit unor surse guvernamentale citate de un expert internațional în energie la BBC - Gazpromul a tot schimbat condițiile impuse Moldovei în aceste negocieri.
Vicepremierul moldovean Andrei Spînu, care a plecat azi pentru tratativele cu șeful Gazprom la Sankt Petersburg, nu a comunicat deocamdată despre rezultatele întrevederii.
După discuțiile anterioare de la Moscova, inclusiv cu responsabilul din administrația Putin de relația cu Chișinăul, Dmitri Kozak, Spînu spusese că prețul propus de Gazprom este mare, peste cel oferit de piață, iar datoria invocată de vânzător trebuie mai întâi auditată, apoi discutată.
Este vorba despre exact acele discuții în care, potrivit presei ruse (Kommersant), Chișinăul ar fi optat pentru un preț nu mai mare de 300 de dolari/mia de metri cubi, iar Gazprom ar fi cerut peste 1000 de dolarii/mia de metri cubi, plus o reducere de 25% în cazul plății unei datorii de 700 de milioane de dolari în următorii trei ani.
Un comentariu al lui Kozak, apărut după tratativele de săptămâna trecută, a fost că partea rusă nu ar avea motive pentru concesii la preț Chișinăului.
Un articol din Financial Times afirmă, pe de altă parte, azi că printre subiectele cu care îi este condiționat Chișinăului noul acord pe gaze de furnizorul rus ar figura și două ce pot să-i slăbească legăturile cu UE: amânarea reformelor pieței energetice din pachetul energetic trei și modificări în acordul său de comerț fără tarife cu UE.
Pachetul energetic trei, țintit pe liberalizarea pieței gazelor prin separarea cumpărătorului de vânzător și care ar putea afecta negativ interesele Gazprom și Moldovagaz, a fost menționat anterior și de Spînu ca făcând parte din negocieri, tot el spunând la Chișinău luni, înainte de discuțiile de acum cu Miller, că partea rusă ar ridica și probleme necomerciale în negocieri, fără a le preciza.
Nu exclud că Kremlinul încearcă să utilizeze subiectul negocierii unui nou contract pe gaze pentru a obține o amânare a acestui acord
Iulian Groza, director al unei organizații neguvernamentale de la Chișinău, IPRE, spune că cele două condiții dezvăluite de presa străină, chiar dacă ar exista, ar fi inacceptabile pentru noile autorități pro-europene de la Chișinău: „Se menționează pachetul energetic trei... În înțelegerea mea, Moldovagaz urma să îndeplinească condiția de separare încă în anul 2020, lucru care nu s-a întâmplat, iar secretariatul comitetului energetic a acceptat prelungirea acestui termen până în septembrie 2021 și nu este o coincidență probabil faptul că contractul cu Gazprom expira exact la sfârșitul lunii septembrie. În acest sens, nu exclud că Kremlinul încearcă să utilizeze subiectul negocierii unui nou contract pe gaze pentru a obține o amânare a acestui acord. R. Moldova are, însă, niște angajamente foarte clare stabilite cu UE și evident că subiectul dat nu poate fi supus nici unui fel de negocieri și discuții, altfel R. Moldova sau mai degrabă Moldovagaz ar risca să fie sancționată. Dacă nu greșesc, această procedură de sancționare deja a fost inițiată. Vorbind despre relațiile comerciale cu UE, la fel nu poate fi exclus ce scrie FT, mai ales dacă ne amintim în 2014-2015 Federația Rusă a încercat să solicite implicarea sa într-un format trilateral de dialog cu UE și R. Moldova cu privire la acordul de negociere și atunci răspunsul a fost foarte clar că relațiile comerciale cu UE se stabilesc pe dimensiune bilaterală și nicidecum nu poate fi obiectul discuțiilor cu alte țări implicate. Respectiv, dacă Kremlinul ar încerca să includă o astfel de condiție, nu văd cum ar putea fi acceptate de Chișinău.”
60 de milioane de euro pentru Chișinău
Secretarul de presă al președintelui rus, Dmitri Peskov, a dezmințit, citat de agenția rusă TASS, informația despre cele două condiții politice din presa britanică, spunând azi, la fel ca Gazprom într-un comunicat, că „negocierile moldo-ruse privind gazele naturale poartă caracter strict comercial”.
Autoritățile moldovene afirmă, pe de altă parte, că, în paralel cu negocierile cu Gazprom, depun eforturi pentru a-și testa capacitățile de importuri pe partea vestică. Compania moldoveană de stat Energocom a anunțat, de asemenea, primele achiziții de gaze, încheind în această săptămână deja două tranzacții, cu o companie poloneză și cu alta olandeză.
Un anunț de ultimă oră făcut de Comisia Europeană e că a mobilizat ajutoare în valoare de 60 de milioane de euro, pentru a ajuta Chișinăul în gestionarea crizei sale în aprovizionarea cu gaze.
