Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a anunțat astăzi că Uniunea Europeană se pregătește să reacționeze „în termen de câteva zile” la noile sancțiuni luate de SUA împotriva Rusiei, dacă acestea ar putea afecta securitatea energetică a Europei.
Marți, Camera Reprezentanților a Congresului SUA a votat aproape în unanimitate impunerea de noi și severe sancțiuni Rusiei lui Putin, care a ocupat Crimeea și sprijină separatiștii din estul Ucrainei.
„America first [America mai întâi] nu înseamnă că interesele Europei trebuie să vină la urmă”, a spus Juncker.
Planurile nu sunt încă publice, însă UE ar căuta mai întâi o cooperare cu țările din grupul G7, cu excepția evidentă a SUA. Este vorba de cele șapte economii cele mai dezvoltate de pe planetă.
Comisia Europeană se teme că noile sancțiuni SUA ar putea lovi companiile europene care instalează conducte de gaz și petrol în Rusia, dar și firmele miniere, de transport sau financiare.
Juncker a dat chiar de înțeles că UE ar putea lua contramăsuri împotriva SUA, însă nu este deloc limpede dacă țări precum Marea Britanie, Polonia sau țările baltice ar accepta să semneze măsuri împotriva Washingtonului.
Kremlinul a insistat că noile sancțiuni ar lovi într-adevăr investițiile în care sunt implicați parteneri europeni, așa cum este de pildă conducta Nord Stream II, un proiect de mare importanță pentru Germania, dar care ocolește intenționat țările baltice și Polonia.
Ceea ce neliniștește în primul rând la Bruxelles este faptul că dacă noile sancțiuni SUA sunt aplicate, ele ar putea afecta direct aprovizionarea cu energie a Europei, care este în bună parte dependentă de gazul rusesc.
Ar fi afectate apoi toate firmele europene care se ocupă de repararea și menținerea în funcțiune a rețelei energetice care traversează Ucraina, iar în cele din urmă, în mod paradoxal, sancțiunile ar afecta Ucraina însăși. Țările baltice și proiectele comune ale europenilor de exploatare a extragerii gazului în Marea Baltică ar fi, de asemenea, direct afectate.
