Linkuri accesibilitate

2020, un an al demonstraţiilor


Primele zile de carantină în Berlin, 12 aprilie 2020

S-ar putea crede ca pandemia i-a ţinut pe oameni în case. Din primăvara anului 2020, lumea a fost bombardată cu avertismente de a limita contactele, de a respecta distanţa fizică şi regulile de igienă.

În ciuda acestor avertismente, oamenii s-au adunat în spaţiul public pentru a demonstra şi a protesta.

De la Berlin, William Totok
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:47 0:00
Link direct

Despre diversele demonstraţii s-a tot relatat, s-a amintit ce anume i-a determinat pe oameni să iasă şi să se alăture coloanelor de manifestanţi care aveau obiective diferite. În Belarus erau îndreptate împotriva unui regim autocrat, în Statele Unite oamenii au protestat împotriva rasismului, în Polonia contra înăspririi legii avortului, în Hong Kong contra influenţei Chinei comuniste, în Germania – dar şi In România, Franţa sau Marea Britanie, s-a protestat împotriva coronarestricţiilor.

În cursul acestui an, numai la Berlin au avut loc peste 5.167 de demonstraţii. Este un adevărat record, dacă ţinem cont de situaţia specială, creată de corona-pandemie. Cu alte cuvinte, la Berlin au avut loc în medie, 14 manifestaţii pe zi. Desigur, presa a acordat o atenţie mai mare, demonstraţiilor care erau organizate de către grupări corona-critice şi corona-negaţioniste. Asta şi din cauza faptului că acestor demonstraţii s-au alăturat persoane şi partide radicale de dreapta, binecunoscute pentru atitudinea lor anti-democratică, eurosceptică şi xenofob-rasistă. Tocmai acest cerc de persoane a profitat de criza actuală, reuşind să-şi expună opiniile în spaţiul public. Încercarea de pătrundere violentă în clădirea Parlamentului, la sfîrşitul lunii august, a aşa-numiţilor Cetăţeni ai Reich-ului (Reichsbürger), a fost poate cea mai spectaculoasă acţiune a unor extremişti de dreapta. (Vezi „Reacţii după atacarea Parlamentului german de către extremişti de dreapta”, RFE, 31.8. 2020).

Coronademonstraţie la Berlin, 1 mai 2020
Coronademonstraţie la Berlin, 1 mai 2020
Împotriva demonstraţiilor corona-negaţioniştilor, conspiraţioniştilor sau susţinătorii unor mişcări ezoterice, politic suspecte, însă, s-au ridicat şi mii de contra-demonstranţi. Din statistica poliţiei din Berlin rezultă, că în cursul acestui an cel puţin 9.000 de persoane au fost prezente la astfel de demonstraţii. Este un număr mic, în comparaţie cu cel al demonstranţilor negaţionişti. (Potrivit poliţiei, la 1 şi 29 august: cîte 20.000, pentru a aminti de cele mai mari).

„Bunicile împotriva extremei drepte”

La demonstraţiile din Germania împotriva corona-negaţioniştilor, a apărut şi un grup despre care nu se ştia prea multe. Grupul era compus din femei în vârstă care purtau pancarte pe care scria: „Bunicile împotriva extremei drepte” (Omas gegen Rechts). Inscripţia este, de fapt, şi denumirea organizaţiei omonime.

Demonstrații anti-lockdown, grafic al Poliției din Berlin
Demonstrații anti-lockdown, grafic al Poliției din Berlin

Aceasta a luat fiinţă în Austria. Participantele au protestat iniţial împotriva politicii Partidului aşa-zis Liberal Austriac (Freiheitliche Partei Österreichs – FPÖ). Ulterior şi-au extins protestele şi împotriva tendinţelor naţionalist-autoritare în general.

Modelul austriac a fost importat şi-n Germania. Una dintre activistele care au înfiinţat, în urmă cu doi ani, organizaţia similară în Germania este Anna Ohnweiler. Ea este originară din Transilvania, din comuna Roşia, şi a plecat din România în 1979.

În prezent, organizaţia „Bunicile împotriva extremei drepte” din Germania are 3.000 de membri. In noiembrie, organizaţia a fost distinsă cu Premiul „Paul Spiegel” al Consiliului Central al Evreilor din Germania.

Grupul are şi un imn, postat pe Youtube.

In refren se spune: „Toată ţara are nevoie de noi; / Noi luptăm pentru copii noştri / Şi rezistăm”.

Vezi comentarii

XS
SM
MD
LG