Iehorova, manager de proiecte IT în vârstă de 31 de ani al cărei soț servește în armată, cumpără de cinci ori mai multe cărți decât obișnuia înainte de invazia la scară largă a Rusiei. Oferta e mai mare și mai bună în ultimii ani, explică ea.
„Dar adevăratul motiv pentru care cumpăr mai mult decât pot citi este pentru că mi-e teamă că rușii ne vor forța să fugim din nou... și că nu vom mai fi acolo - și nici cărțile ucrainene nu vor mai fi”, a spus ea.
Cu o librărie nouă și la modă care se deschide la Kiev o dată la două luni și cu bestsellere neașteptate care zguduie piața, cititorii și cunoscătorii din industria editorială vorbesc la unison despre o creștere a cererii de cărți.
La fel ca și înflorirea artei în general, boomul cărților în Ucraina este legat de război, un răspuns la agresiunea rusă care continuă să vizeze cultura ucraineană și să-i ucidă pe creatorii acesteia.
Pompierii se străduiesc să stingă un incendiu în timp ce un corp fără viață se află sub dărâmături după ce o rachetă rusească a lovit o mare tipografie din Harkov, Ucraina, la 23 mai 2024.
Cu o săptămână înainte de festival, la 23 mai, o rachetă rusească S-300 a lovit tipografia Factor Druk din Harkov, al doilea oraș ca mărime din Ucraina și ținta unei campanii neîncetate de atacuri cu rachete și bombe de mai multe săptămâni. Lovitura a ucis șapte angajați, a rănit 17 persoane și a distrus 50.000 de cărți, precum și echipamentul de tipărire al fabricii.
„Am primit mult sprijin, dar pagubele nu pot fi reparate”, a declarat pentru RFE/RL Olena Rîba, redactor-șef al Vivat, a treia editură ca mărime din Ucraina și deținută de Factor Druk.
Pierderile Vivat se ridică la 5 milioane de euro, iar capacitatea generală a industriei editoriale ucrainene de carte va fi redusă cu 30-40% în urma atacului, a spus ea.
Din prima zi a invaziei la scară largă, pe 24 februarie 2022, forțele rusești au distrus situri culturale ucrainene, au jefuit galerii și muzee din teritoriul ocupat și au ucis artiști în atacuri pe front și în întreaga țară.
Cadavrul lui Volodimir Vakulenko, 49 de ani, autor de cărți pentru copii, poet și traducător, a fost găsit într-o groapă comună în regiunea Harkov, după ce Ucraina a recucerit zona de la forțele rusești în septembrie 2022. Viktoria Amelina, 37 de ani, romancieră și cercetătoare în domeniul crimelor de război, a fost ucisă de o rachetă rusească în iulie 2023. Maksim Krîvțov, 33 de ani, poet și soldat, a fost ucis de o lovitură de artilerie în ianuarie 2024.
Potrivit Institutului ucrainean al cărții, administrat de stat, Rusia a distrus 154 de biblioteci din Ucraina, a deteriorat alte peste 750 și a distrus peste 1,8 milioane de cărți.
În teritoriile ocupate, afirmă institutul, autoritățile ruse au confiscat cărți ucrainene, în unele cazuri arzându-le, și au adus aproximativ 2,5 milioane de exemplare de cărți rusești în biblioteci și școli.
Cărțile arse în urma bombardamentelor rusești asupra Harkovului au fost expuse printre standurile celor aproximativ 100 de edituri prezente la festivalul de patru zile de la Arsenalul Mîstețki din Kiev, un imens complex neoclasic de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, care a servit ca depozit de muniție și care acum găzduiește evenimente culturale.
Tema festivalului a fost „Trăind la limită”. În ciuda situației tensionate de pe front și a pericolului unor atacuri rusești pe teritoriul Ucrainei, o dispoziție sfidătoare și un sentiment de entuziasm de început de vară au prevalat printre vizitatorii care au așteptat la o coadă lungă pentru a intra la târgul de carte și au participat în număr mare la discuții publice și evenimente artistice.
„Războiul pe scară largă, și înainte de acesta pandemia, a creat o cerere nebună pentru evenimente culturale, în special offline”, a declarat pentru RFE/RL Iulia Kozloveț, directoarea Festivalului Book Arsenal. Ea a precizat că aproximativ 35.000 de persoane au vizitat festivalul.
Potrivit acesteia, publicul cititor ucrainean s-a schimbat în ultimii doi ani, cu mai mulți tineri care caută cărți în limba ucraineană și mai mulți cititori care vor literatură de înaltă ținută.
„Războiul a eliberat, în cele din urmă, cultura ucraineană de un complex de inferioritate”, a spus ea.
Această schimbare ar fi putut să nu aibă loc fără o „decizie politică” de a adopta o lege care să interzică importul și distribuția de cărți din Rusia și Belarus în iunie 2023, a declarat pentru RFE/RL Rostislav Karandeiev, ministrul interimar al culturii. Timp de decenii, uriașa industrie editorială rusă a subminat concurenții ucraineni, iar cărțile în limba rusă au dominat scena, spune el.
Războiul a provocat o perioadă de reflecție și i-a determinat pe mulți ucraineni să își regândească identitatea, spune Oleksi Erinceak, un antreprenor IT care a fondat în februarie o librărie cu trei etaje numită Sens pe principala arteră de circulație din Kiev, strada Hreșciatik. Mulți fac tranziția de la rusă la ucraineană și au nevoie de cărți pentru a se aprofunda în limba ucraineană, adaugă el.
Invazia Rusiei a alimentat o cerere tot mai mare de cărți scrise de soldați și veterani, cărți de istorie și clasici ucraineni. Dar, în timp, interesul pentru literatura psihologică, pentru literatura de non-ficțiune generală și pentru ficțiune mai ușoară a revenit, potrivit Ilonei Zamoțna, cofondatoare a editurii Vihola, cu sediul la Kiev.
În același timp, unele categorii sunt în criză - mai ales cărțile pentru copii, care suferă din cauza unui exod masiv de mame și copii educați.
De fapt, cunoscătorii spun că situația din industria editorială nu este atât de roz pe cât ar putea părea pentru ucrainenii care admiră varietatea și calitatea în creștere a cărților și noile tendințe în materie de machetare, design și tipărire.
Editorii se confruntă cu „provocări masive” și „nu prea există un boom în sens cantitativ”, a declarat pentru RFE/RL Oleksandra Koval, directoarea Institutului ucrainean al cărții.
Anul trecut, editorii ucraineni și-au dublat veniturile față de 2022 și au depășit cu peste o treime cifrele din 2021, dar numărul de cărți tipărite a fost de doar 55% din producția din 2021.
„Creșterea veniturilor poate fi explicată în mare parte prin creșterea prețurilor cărților”, a spus ea, adăugând că aproximativ 30 de companii de carte au suferit pagube de război, pe lângă Factor Druk din Harkov, una dintre cele mai mari tipografii cu ciclu complet din Europa.
De la începutul invaziei la scară largă, prețul mediu al unei cărți în Ucraina a crescut cu 37,5%, potrivit datelor de la cinci edituri de top compilate de publicația media Liga.net.
Editura suferă, de asemenea, de un deficit de personal calificat, deoarece mulți au părăsit țara sau luptă împotriva invaziei, spune Erinceak, iar industria era deja subpopulată.
„Ani de zile de dominație a editorilor ruși au lăsat piața ucraineană subdezvoltată; a fost o afacere construită pe entuziasm, iar acum trebuie să inovăm pentru a supraviețui”, a spus el.
Statul ucrainean a făcut prea puțin pentru a sprijini cultura și publicațiile timp de decenii, spune Karandeiev, iar dificultățile economice din timpul războiului fac dificile schimbările în acest domeniu, acum.
Cu toate acestea, potrivit lui Karandeiev, președintele Volodimir Zelenski va semna în curând un proiect al Ministerului Culturii care va da aproximativ 900 de grivne (22 de dolari) fiecărui ucrainean care împlinește 18 ani pentru a le cheltui pe cărți prin intermediul aplicației guvernamentale Diia.
Societatea civilă își face, de asemenea, partea sa de datorie. Un grup de voluntari din Herson, un oraș din sudul țării, care este în permanență afectat de trupele rusești staționate peste râul Nipru, a deschis un „adăpost pentru cărți” unde oamenii pot citi și face schimb de cărți într-un spațiu sigur. Un alt grup, numit Kulturnîi Desant (Debarcare culturală), permite donatorilor să trimită cărți soldaților de pe front.
Pentru unii, moda lecturii din timpul războiului este o formă de evadare limitată la o bulă îngustă, în timp ce alții o văd ca pe o încercare crucială de „decolonizare” a culturii ucrainene. Alții compară actualul ferment literar cu așa-numita „renaștere executată”, generația de poeți, scriitori și artiști de limbă ucraineană uciși de regimul sovietic în anii 1920 și 1930.
Iarina Ciornohuz, o infanteristă marină în vârstă de 29 de ani, a cărei colecție de poeme în versuri libere întitulată „dasein: apărarea prezenței” (dasein însemnând în germană „existență”) a câștigat anul acesta prestigiosul Premiu Național Șevcenko, păstrează două cutii de drone DJI Mavic pline de cărți la pozițiile la care este desfășurată. Exemplarul ei din Ușurința de nesuportat a ființei, de Milan Kundera, este pătat cu sânge, spune ea.
Pentru ea, valul de creativitate literară din timpul războiului este ceva „foarte dureros”.
"Nu am putut să-mi deschid cartea după ce a fost publicată. A fost scrisă în timp ce priveam cum mulți dintre frații și surorile mele de arme mureau", a declarat ea pentru RFE/RL.
Ciornohuz le-a dedicat-o, a spus ea, „pentru ca ei și experiența noastră să nu fie uitați”.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
