Linkuri accesibilitate

Un conflict politic care ascunde o criză morală: credibilitatea puterilor statului


Igor Boțan, director executiv ADEPT

Vasile Botnaru stă de vorbă cu analistul politic Igor Boțan despre conflictele politice din spatele celor juridice pe teme constituționale.

Un conflict politic care ascunde o criză morală: credibilitatea puterilor statului
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:16:03 0:00
Link direct

Europa Liberă: În condițiile Republicii Moldova foarte rar s-a întâmplat ca rivalitățile și chiar dușmăniile alteori dintre ramurile puterii, în special cea legislativă și prezidențială, să se transforme în cooperare și echilibru. În cazul Maiei Sandu și al legislativului lucrurile au intrat într-o fază chiar acută. Cum credeți, în ce măsură noile realități urmează a fi încadrate în norme legale, președinția are împuterniciri și norme de funcționare bazate pe republica parlamentară, adică alegerea președintelui de către deputați?

Igor Boțan: „Curtea Constituțională este instituția abilitată să ajute instituțiile statului - mă refer aici la instituția prezidențială și parlament - să se mențină în raporturile lor în albia constituțională. Și acest lucru trebuie salutat, mai ales că Curtea Constituțională are o jurisprudență dezvoltată de-a lungul a 25 de ani, iar în această perioadă am avut șefi de stat care au intrat în conflict cu instituția parlamentară, de aceea speranța mea este că acest conflict pe care îl avem acum va fi soluționat de Curtea Constituțională care are toate instrumentele la dispoziție.”

Europa Liberă: Dar rațiunea pentru care se produce această confruntare este de natură politică, și nu juridică?

Igor Boțan: „Acest conflict este de natură politică și el are o explicație foarte simplă, tendința președinției de a se etala ca principala instituție, dacă șeful statului este ales de către cetățeni. Dna Maia Sandu, în calitate de președintă, implementează actualmente exact programul pe care l-a desfășurat în ajunul alegerilor dl Igor Dodon, în calitate de președinte, atunci când le-a explicat cetățenilor ce are de gând să facă. Dacă ne uităm acum la declarațiile dlui Igor Dodon în privința viitoarelor eventuale acțiuni, atunci când considera că va obține cel de-al doilea mandat, ne convingem că Maia Sandu face exact lucrul pe care și-l planifica dl Dodon, adică: dizolvarea acestui parlament care s-a autocondamnat atunci când a adoptat declarația din 11 iunie anul trecut privind inadmisibilitatea traseismului și corupției politice. Pornind de la acest document de autoevaluare a parlamentului, Igor Dodon ne asigura că singura cale este dizolvarea parlamentului și organizarea alegerilor parlamentare anticipate. Acest obiectiv acum este urmărit de dna Maia Sandu care, spre deosebire de dl Igor Dodon, arată mult mai consecventă și am văzut că în adresarea către cetățeni i-a reproșat dlui Dodon și socialiștilor faptul că, dacă putem spune așa, s-au încălțat din mers în alți papuci și acum promovează cu totul un alt obiectiv: instaurarea unui guvern de tranziție, lucru care nu inspiră multă încredere, pentru că guvernul Chicu a fost de tranziție, iar dl Chicu și-a argumentat demisia prin faptul că este imposibil să lucrezi cu un parlament ca cel pe care îl avem actualmente.”

Europa Liberă: Igor Dodon pretinde că alta este situația, nu mai este de actualitate sau cel puțin nu este o urgență schimbarea parlamentului în comparație cu alte sarcini imediate.

Igor Boțan: „Sarcinile imediate persistau și în perioada când Igor Dodon era șef al statului, pandemia, criza economică, toate aceste lucruri s-au manifestat pe deplin în perioada când dl Igor Dodon ne convingea pe noi, cetățenii Republicii Moldova, că singura soluție este să scăpăm de acest parlament compromis din cauza corupției și a traseismului. Deci, noi înțelegem cu toții un adevăr pe care îl putem vedea cu toții: calculele dlui Igor Dodon de a reveni președinte pentru al doilea mandat iată că au fost greșite, deci presupunem că au fost greșite și calculele referitoare la necesitatea provocării alegerilor parlamentare anticipate, pe care dl Igor Dodon își dorea să le câștige pentru a obține exact ceea ce urmărește actualmente dna Maia Sandu: sincronizarea mandatului său prezidențial cu cel al parlamentului pentru a promova un anumit gen de politici.”

Europa Liberă: Maia Sandu își dorește aceeași situație confortabilă pe care a avut-o Vladimir Voronin și, parțial, Igor Dodon, cu o majoritate în parlament. Și atunci ce mai rămâne din echilibrul puterilor descrise în Constituție?

Igor Boțan: „Echilibrul puterilor este un principiu fundamental, dar el nu este unul absolut. Dna Maia Sandu, atunci când s-a angajat în campania electorală, a venit cu un program către cetățeni și le-a spus cetățenilor că acest program este unul de dezvoltare a țării, iar Domnia sa, dacă este aleasă, atunci pune acest program ca un fel de foaie de parcurs pentru a scoate Republica Moldova din toate crizele în care se află, dar în mod special pentru a reforma justiția care este călcâiul lui Ahile al societății moldovenești. Putem înțelege de ce dna Maia Sandu își dorește sincronizarea mandatului Domniei sale cu cel al parlamentului, pentru că fără parlament este imposibil să realizezi un program atât de ambițios, dar acest lucru, repet, este unul caracteristic pentru orice societate și soluția acum pe care trebuie s-o dea Curtea Constituțională, din punctul meu de vedere, este: da, președintele este ales direct de către cetățeni, are un program politic, dar președintele nu poate ignora parlamentul.”

Europa Liberă: Și asta-i de competența Curții sau trebuie umblat la Constituție, deci tot la o majoritate parlamentară trebuie să îi revină sarcina?

Igor Boțan: „Păi, Curtea pornește de la normele legale și constituționale existente și aici puține lucruri îi putem reproșa actualei componențe a Curții Constituționale.”

Europa Liberă: Sau cere...

Niciodată nici poporul Republicii Moldova și nici legislatorul constituant nu a votat pentru un regim de guvernare pe care îl avem în prezent

Igor Boțan: „Dar există temei pentru a-i reproșa Curții Constituționale în componențele sale anterioare care a amestecat lucrurile atât de prost, încât acum avem consecințele pe față. Și ca să înțeleagă toată lumea, putem spune că niciodată nici poporul Republicii Moldova și nici legislatorul constituant nu a votat pentru un regim de guvernare pe care îl avem în prezent. În 1994, legislatorul constituant a votat pentru un regim semi-prezidențial; în 2000, legislatorul constituant a votat pentru un regim parlamentar, iar din 2016, noi avem un regim hibrid în care avem un președinte ales în mod direct, așa cum prevedea norma constituțională în 1994, dar cu atribuții trunchiate, așa cum prevedea norma din 2000. Și aici apar întrebări pentru Curtea Constituțională: cum de a fost posibil să obținem un astfel de regim hibrid, iar dacă consultăm definițiile pe care de-a lungul dezvoltării jurisprudenței le-a vehiculat Cutea Constituțională, atunci trebuie să recunoaștem că Curtea Constituțională cu de la sine putere a ignorat un șir de principii fundamentale.”

Europa Liberă: Deci, pot să deduc din această aserțiune că - de fiecare dată sau în majoritatea cazurilor - legislația era mulată pe personalități, era adaptată la personalitățile concrete și, în funcție de personalitate, se ajustau și normele?

Igor Boțan: „Este absolut corect ceea ce afirmați Dvs., mai mult decât atât, trebuie să spunem foarte clar că ceea ce a făcut legislatorul constituant în 2000 a fost ignorarea voinței poporului, pentru că poporul s-a expus la referendumul din mai 1999 că își dorește regim prezidențial, iar legislatorul constituant, parlamentul a făcut exact inversul și a introdus un regim parlamentar, adică exact contrar la ceea ce își dorea poporul.”

Europa Liberă: Cu scuza că acest regim ar fi mai democratic, mai departe de o potențială uzurpare a puterii etc.?

Igor Boțan: „Da, este adevărat, pe motiv că legislatorul constituant, adică deputații se considerau avizați, cunoscători ai modului de dezvoltare a democrației, iar poporul este unul – cum să zicem așa, ca să nu folosim cuvinte tari? – mai înapoiat și incapabil să-și înțeleagă propria fericire promovată de către deputați.”

Europa Liberă: Din păcate, deputații le știu pe toate mai bine decât poporul, știu unde trebuie pună asfalt. Ne amintim că, înainte de prezidențiale, Igor Dodon din ipostaza de președinte și lider al Partidului Socialiștilor, declarându-se victorios în scrutinul ce urma, acredita tot mai des ideea extinderii atribuțiilor prezidențiale și transformarea chiar într-un regim prezidențial, or acum s-a întors la 180 de grade și o acuză pe Maia Sandu de uzurpare a puterii, de ingerință în activitățile curente ale unor agenții. Asta cum se explică?

Igor Boțan: „Asta se explică prin interesul de grup, interesul politic al socialiștilor și personal al dlui Igor Dodon. Este adevărat că la 29 iulie, de Ziua Constituției, dl Igor Dodon, prin decret prezidențial, a semnat constituirea unei comisii care trebuia să evalueze starea pe care o avem pornind de la jurisprudența Curții Constituționale și să desemneze un nou proiect de modificare a Constituției, astfel încât Republica Moldova să devină un regim prezidențial sau semi-prezidențial, după calapodul lui Lukașenka sau al lui Putin.”

Europa Liberă: Acea comisie n-a produs niciun document?

Igor Boțan: „Comisia avea sarcina la început să studieze toate găurile din jurisprudența Curții Constituționale, și nu cunoaștem cât de mult a avansat acea comisie, dar actualmente nu mai putem vorbi despre activitatea acestei comisii, pentru că dna Maia Sandu a anulat acel decret și comisia nu mai funcționează.”

Europa Liberă: Dar Maia Sandu va trebui și ea să detecteze aceste lacune sau neconcordanțe tocmai pornind de la faptul că nu-și poate pune în aplicare programul decât dacă va avea suficiente pârghii, inclusiv în legislativ?

Igor Boțan: „Dna Maia Sandu ar trebui să se preocupe de acest lucru, mai cu seamă că am avut hotărârea Curții Constituționale din 23 februarie, care a scos în evidență un șir de probleme foarte importante. Curtea Constituțională a solicitat opinia experților care sunt independenți, experți constituționaliști - e vorba de trei grupuri de experți - și toți au menționat că șeful statului fiind ales direct de către cetățeni are un mandat care, după ponderea sa, îl egalează pe cel al parlamentului.”

Europa Liberă: Din punct de vedere moral, dar nu și juridic.

Igor Boțan: „Nu, din punct de vedere juridic, pentru că este vorba de textul original al Constituției, și nu de interpretările Curții.”

Europa Liberă: Am înțeles. Maia Sandu, de fapt, acum a procedat la modul practic la decapturarea statului, memorabila decizie?

Igor Boțan: „Părerea mea este că dna Sandu a pornit de la câteva documente, pentru că oricum trebuie să pornim de la documente, documente care au fost adoptate de către parlament, de actualul parlament. Primul document este declarația privind statul capturat, al doilea document este declarația aceluiași parlament privind condamnarea traseismului și a corupției în rândul parlamentarilor. Deci, sunt două documente adoptate de parlament, prin care parlamentul, de fapt, își dă o autoapreciere, iar pornind de la această autoapreciere a parlamentului și de la suportul cetățenesc, dna Maia Sandu în permanență subliniază că un milion de moldoveni îi susțin acest program, ea dorește ca, având acest mandat popular, să poată să înlăture obstacolele care o împiedică să pornească motoarele dezvoltării economice, reformei justiției și tot conflictul despre care m-ați întrebat rezidă anume în aceste impedimente pe care actualmente le ridică Partidul Socialiștilor și Igor Dodon, despre care spuneam că dna Maia Sandu tocmai îi implementează, practic, mot-a-mot preferințele dlui Dodon de acum o jumătate de an.

Avem un conflict între președintele reformator și un parlament autodeclarat corupt și traseist

Deci, Curtea Constituțională până la urmă va trebui să intervină și să facă ordine în aceste relații, iar ca radioascultătorii să înțeleagă cât de dificilă este această problemă, le reamintim că conflict a existat între președintele ales direct Mircea Snegur și parlament privind atribuțiile șefului statului la modificarea componenței guvernului, a existat un conflict între Petru Lucinschi, președinte ales în mod direct și parlament privind regimul de guvernare în Republica Moldova, a existat conflict între președintele Dodon ales direct și parlament, care îl suspenda pe 5 minute de 5 ori și acum avem același conflict între președintele ales cu un program de reformare a Republicii Moldova și un parlament care s-a autodeclarat corupt, traseist și marcat de patima corupției.”

Europa Liberă: Dar cum se simt deputații onești sub umbrela acestei declarații?

Igor Boțan: „Sunt două categorii de deputații onești – cei care o susțin pe dna președintă și vor schimbări rapide, radicale și sunt deputați onești care totuși insistă pe respectarea formulei Curții Constituționale, că șeful statului trebuie să se conformeze și să numească candidatul majorității și aici e marea problemă, pentru deputații onești, care înclină balanța în această parte. Printre cei care au semnat declarația de constituire a majorității se numără tocmai traseiștii și cei bănuiți de implicare în acte de corupție legate de devalizarea sistemului bancar.”

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis

AntiNostalgia 2 – privind spre viitor

Radio Europa Liberă organizează al doilea sezon: din nou filme documentare, dezbateri și mulți invitați din țară și din străinătate pentru a discuta despre lecțiile trecutului ca șansă de a modela un viitor diferit. Un dialog între generații, la care toată lumea este binevenită

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG