Trimisul american spune că, în septembrie, Teheranul a renunțat la „o oportunitate de aur” de a finaliza un acord, pentru ca, după aceea, să susțină activ Moscova în războiul împotriva Ucrainei.
Robert Malley, trimisul special al SUA pentru Iran, a declarat într-un interviu acordat la Radio Farda de la RFE/RL pe 22 decembrie că negocierile ajunseseră în septembrie la punctul în care „am crezut chiar pentru o zi sau două că Iranul este gata să semneze”, până când Teheranul a adăugat noi doleanțe de ultim moment care au anulat posibilitatea de a negocia mai departe.
Malley a declarat că protestele naționale din Iran, care au avut loc în întreaga țară din cauza morții unei tinere, la scurt timp după ce a fost arestată de poliția moralității pentru că ar fi purtat în mod necorespunzător hijabul, împreună cu sprijinul Teheranului pentru Rusia în războiul său împotriva Ucrainei, au deturnat o mare parte din atenția diplomatică de la Washington.
„Ei sunt cei care au ucis ocazia reluării rapide și imediate a JCPOA. De atunci, s-au întâmplat multe. Dar nu s-a întâmplat nimic care să schimbe scepticismul nostru cu privire la faptul că Iranul ar fi pregătit sau capabil să ajungă la un acord nuclear", a spus el.
Acordul, numit oficial Planul comun de acțiune cuprinzător (JCPOA), a eșuat în 2018, când președintele american de atunci, Donald Trump, s-a retras din acord și a reimpus sancțiuni paralizante care au afectat economia Iranului și finanțele țării. După ce Washingtonul s-a retras din acord, Iranul - pe care Statele Unite l-au pus pe lista „statelor teroriste” - a început să încalce unele dintre limitele pactului nuclear, spunând că acestea nu mai pot fi impuse.
În ciuda unui videoclip viralizat pe rețelele de socializare în care președintele american Joe Biden îi spunea unui protestatar iranian, la un miting electoral din California, pe 4 noiembrie, că JCPOA „este mort, dar nu vom face public acest lucru”, ministrul iranian de externe și principalul negociator nuclear al Iranului s-au întâlnit pe 20 decembrie, în Iordania, cu șeful politicii externe a Uniunii Europene și cu oficialul Uniunii care coordonează negocierile nucleare cu Iranul.
Nu au fost făcute publice amănuntele întâlnirii, dar anunțul legat de această întâlnire a stârnit speranțe în unele cercuri că ar exista din nou posibilitatea unui acord.
Pe de altă parte, Malley a acuzat conducerea Iranului că a vândut sute de drone kamikaze mortale Moscovei, care a invadat Ucraina la sfârșitul lunii februarie.
Moscova a folosit avioanele pentru a ținti și distruge infrastructura civilă din Ucraina, în special sistemul energetic, în ceea ce unii lideri occidentali au considerat utilizarea vicisitudinilor iernii din Ucraina ca armă în război pentru a afecta civilii.
Secretarul britanic al apărării Ben Wallace spunea pe 20 decembrie că Rusia intenționează să ofere Iranului componente militare avansate în schimbul a sute de drone suplimentare. Teheranul a declarat că dronele au fost livrate Rusiei înainte de invazie.
Malley a afirmat că „Nicio țară nu face mai mult astăzi pentru a ajuta în războiul pierdut și ilegal al Rusiei împotriva Ucrainei și cred că Iranul ar trebui să se gândească mult și bine la acest lucru".
Moartea, pe 16 septembrie, a Mahsei Amini, pusă de oficiali pe seama unui atac de cord, a declanșat un val de proteste antiguvernamentale în orașele din întreaga țară - cea mai mare amenințare la adresa guvernului islamic de la revoluția din 1979. Autoritățile au răspuns tulburărilor cu o represiune dură care, potrivit grupurilor de apărare a drepturilor, a dus la moartea a peste 400 de persoane, inclusiv 62 de copii. Oficialii de la Teheran, care au acuzat Occidentul pentru demonstrații, au promis că vor lua măsuri și mai dure împotriva protestatarilor, după ce tulburările au intrat în a patra lună.
Malley i-a aplaudat pe iranieni pentru că s-au ridicat pentru a-și cere drepturile, spunând că curajul lor a „pus în lumina reflectoarelor” ceea ce se întâmplă în Iran.. „Vedem în proteste ceea ce sunt cu adevărat: o expresie foarte profundă și curajoasă a poporului iranian care cere respectarea drepturilor fundamentale ale omului”, a spus el, adăugând că administrația SUA a colaborat cu companiile de tehnologie pentru a încerca să ajute la asigurarea fluxului de comunicații în Iran, în contextul în care regimul încearcă să împiedice accesul la internet pentru a contribui la reprimarea tulburărilor.
„Regimul nu poate ascunde ceea ce a făcut poporului său”, a declarat Malley care a mai spus că Washingtonul a continuat să interacționeze cu oficialii iranieni în încercarea de a aduce înapoi cetățenii americani „reținuți pe nedrept” în Iran. El spune că aceasta rămâne o prioritate pentru administrația Biden „indiferent de ceea ce se întâmplă în relația bilaterală”.
Potrivit The Washington Post, trei americani - directorii de afaceri Siamak Namazi și Emad Shargi și ecologistul Morad Tahbz - execută în Iran pedepse de 10 ani de închisoare pentru acuzații de spionaj.
