Balan s-a adresat la CEDO fiind nemulțumit de faptul că instanțele naționale nu l-au obligat pe Renato Usatîi să dezmintă o informație publicată de acesta pe rețele de socializare în 2015. Mai exact, politicianul a publicat o notă informativă care ar fi fost întocmită de Serviciul de Securitate și Informații (SIS) și trimisă președintelui de atunci, Nicolae Timofti. În document era indicat că Balan, care atunci era ministru al Afacerilor Interne, ar fi comis mai multe infracțiuni – estorcarea banilor de la agenți economici, controlul tranzitului de droguri și protecția schemelor de spălare de bani. La scurt timp, SIS și președinția au negat aceste informații și autenticitatea documentului.
Balan i-a cerut în instanță lui Usatîi să dezmintă informațiile și să-i achite un prejudiciu moral de 300.000 de lei. În 2017, Judecătoria Chișinău a constatat că informația publicată de politician este falsă, l-a obligat să o dezmintă și să-i achite reclamantului 50.000 de lei.
Usatîi a contestat decizia, spunând că nu a putut verifica autenticitatea notei informative, deoarece SIS și președinția nu i-au oferit acces la registrul corespondenței. În plus, el spunea că cele două instituții ar fi putut ascunde existența acestui document. Curtea de Apel Chișinău a întors cauza la rejudecare. Instanța de fond și-a menținut prima decizie, iar după asta și Curtea de Apel i-a dat câștig de cauză lui Balan.
Dosarul a primit o întorsătură neașteptată în 2019, când Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a declarat solicitarea lui Oleg Balan drept neîntemeiată. Judecătorii au considerat că, în acest caz, interesul publicului a fost deosebit de mare și au fost convinși de argumentul lui Usatîi că el nu a avut posibilitatea să verifice autenticitatea documentului cu parafa „Secret”.
- Te-ar putea interesa și: Fostul premier Vlad Filat, achitat în dosarul de spălare de bani
„În cazul de față, publicul avea dreptul să fie informat despre pretinsele ilegalități, fapt care a justificat înrăutățirea imaginei poliției”, se arată în decizia CSJ. Magistrații au spus că în privința lui Usatîi se aplică prezumpția bunei credințe, de care beneficiază jurnaliștii de investigație.
După această decizie, Balan s-a adresat la CEDO și a ajuns la o înțelegere cu reprezentantul Guvernului că ar putea să accepte încheierea unui acord amiabil. Prin urmare, el s-a adresat la CSJ și a propus revizuirea deciziei din 2019. Judecătorii, însă, au respins solicitarea lui ca una inadmisibilă.
În decizia sa din 14 mai 2024, CEDO a subliniat că Usatîi nu a informat publicul că nota informativă ar putea fi neveridică și nu a reacționat după ce autoritățile au negat existența ei. Magistrații au fost convinși de argumentele Guvernului că informația nu a avut consecințe asupra carierei reclamantului, care a fost ministru încă două luni după publicare. Totuși, judecătorii au avut dubii că CSJ „a realizat balansarea drepturilor” lui Usatîi și Balan.
CEDO a constatat că în acest caz a fost încălcat dreptul la „respectarea vieții sale private şi de familie, a domiciliului și a corespondenței” și i-au acordat fostului ministru o compensație morală de 1.500 de euro, față de suma de 15.000 de euro solicitată de el.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
