După ce Rusia și Iranul au început să fie supuse unor sancțiuni economice internaționale tot mai restrictive, cele două țări au început să coopereze una cu cealaltă și cu alte state sancționate în mod similar, în încercarea de a dezvolta schimburi comerciale care să poată scurtcircuita măsurile punitive.
În mare parte izolate de sistemele bancare internaționale, de piețele de export și de resursele și tehnologiile străine, cele două țări și-au consolidat propriile relații comerciale, construind în același timp legături economice cu state-paria, cum ar fi Coreea de Nord și Belarus, dar și cu altele, precum Venezuela și Birmania, care au fost sancționate de Statele Unite și Uniunea Europeană pentru încălcarea drepturilor omului și alte abuzuri.
Aceste măsuri de eludare a sancțiunilor... pot asigura supraviețuirea regimului, dar nu vor duce la creștere economică."-- Benjamin Tsai, TD International
Dar, deși s-ar putea ca aceste state să fie dispuse să coopereze pentru a contracara Occidentul, rivalitățile de lungă durată, dificultățile logistice și similitudinea produselor face ca organizarea într-o comunitate economică a celor sancționați să nu fie prea eficientă, spun experții.
„Sunt răspândite din punct de vedere geografic. Nu au mărfuri pe care să vrea să le cumpere și să le vândă unii de la alții. Și nu se plac unii pe alții”, spune Peter Piatetsky, un fost oficial al Departamentului Trezoreriei SUA, care este în prezent directorul general al firmei de consultanță Castellum.AI. „Este un club teribil în care nu ai vrea să te afli”.
Sancțiuni peste sancțiuni
Rusia și Iranul au început anul ca fiind cele mai sancționate două țări din lume, iar încercările de a le trage la răspundere pentru acțiunile lor condamnate la nivel internațional în 2022 nu au făcut decât să le agraveze problemele.
Invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina în februarie a deschis calea unei noi serii de sancțiuni care vizează profitabilul sector energetic al țării. Multe bănci rusești au fost, de asemenea, deconectate de la rețeaua de tranzacții financiare dominantă la nivel mondial, SWIFT, ceea ce a blocat în mare măsură capacitatea Moscovei de a efectua schimburi comerciale.
Iranul, un alt mare exportator de energie, a sperat că sancțiunile existente privind controversatul său program nuclear vor fi abandonate în cadrul negocierilor pentru a relansa acordul nuclear cu puterile mondiale, a cărui negociere este acum în impas. În schimb, Statele Unite și Uniunea Europeană au impus noi sancțiuni Teheranului din cauza sprijinului acordat de acesta războiului Rusiei în Ucraina și a reprimării protestelor antisistem din țara sa.
Chiar și înainte de începerea războiului din Ucraina, Teheranul și Moscova anticipau beneficiile unor înțelegeri comerciale în încercarea de a evita sancțiunile.
„Atât Iranul, cât și Rusia sunt vizate de sancțiuni și pot profita de această oportunitate”, scria pe Twitter Ministerul iranian al Petrolului în ianuarie 2022, în timp ce oficialii celor două țări se întâlneau la Moscova pentru a stabili care vor fi domeniile de cooperare economică asupra cărora se va pune accentul, inclusiv în sectoarele de producție și energie.
În noiembrie, în timp ce găzduia o delegație rusă la Teheran, președintele iranian Ebrahim Raisi s-a angajat să ridice relațiile cu Moscova la un nivel "strategic", ceea ce, potrivit acestuia, este „cel mai categoric răspuns la politica de sancțiuni și destabilizare a Statelor Unite și a aliaților săi”.
Alții intră în ring
Atenția Moscovei și a Teheranului a fost atrasă și de alte țări dornice să sfideze Occidentul.
Belarus, sancționat la rându-i pentru că a susținut efortul de război al Rusiei și pentru că a reprimat protestele antiguvernamentale în 2020-21, și-a dat seama cât de favorabilă îi este situația, încheind noi acorduri cu Moscova și Teheranul, stimuklând comerțul cu ambele țări.
Venezuela, care, în urma represiunii protestelor din 2014, a fost supusă unor sancțiuni din partea SUA și UE, a încheiat anul acesta un acord de cooperare pe 20 de ani cu Teheranul.
Potrivit lui Benjamin Tsai, un fost ofițer de informații al guvernului american, în prezent asociat senior la firma de informații de risc TD International, pe lângă Belarus și Venezuela, Coreea de Nord, Siria și Birmania (cunoscută și sub numele de Myanmar), „joacă cu toate un rol în comerțul cu Rusia sau Iran”.
China, susține el în comentarii scrise pe care ni le-a transmis, „beneficiază de importurile de energie rusească și iraniană”, dar face echilibristică susținând Rusia și Iranul „din punct de vedere diplomatic și ideologic, fără a încălca, în același timp, sancțiunile”. Acest lucru se datorează faptului că, spune Tsai, China „nu își poate permite să fie izolată de Occident”.
În mod ironic, se consideră că scăderea prețurilor de către Rusia pentru a stimula exporturile către China a fost în detrimentul eforturilor depuse de Iran de a-și vinde petrolul.
China și Rusia au aruncat un os Iranului în septembrie, când cele două țări, care conduc Organizația de Cooperare de la Shanghai (OCS), au convenit în mod oficial să facă din Iran un membru permanent, deschizând calea creșterii schimburilor comerciale.
Comerțul electronic și de-dolarizarea
Statele sancționate, îngreunate de obstacolele reprezentate de transportul maritim internațional și de întreruperea serviciilor financiare, folosesc o serie de metode atipice pentru a face comerț între ele.
„Pot face troc sau schimburi comerciale care nu sunt evaluate în dolari americani”, e de părere Tsai. „De exemplu, sancțiunile occidentale au amplificat utilizarea în Rusia a yuanului chinezesc pentru a deconta comerțul bilateral. Entitățile rusești au încercat, de asemenea, să se sustragă sancțiunilor prin utilizarea criptomonedelor.”
Rusia și Iranul cochetează de multă vreme cu ideea de a stabili monede alternative pentru a evita comerțul denominat în dolari.
De când a intrat sub incidența sancțiunilor pentru ocuparea peninsulei ucrainene Crimeea și susținerea separatiștilor pro-ruși din estul Ucrainei, adică din 2014, Rusia a încercat să-și extindă propriul sistem bancar în așa fel încât să poată înlocui SWIFT.
În 2022, Rusia a găsit în Iran partenerul dispus să participe la această substituire. Iranul a informat că a încheiat tranzacții de import folosind o criptomonedă nespecificată. Cele două state au luat măsuri pentru a face schimburi comerciale în monedele lor naționale respective și au lucrat pentru a integra sistemele de plată bancară electronică autohtone - Mir și, respectiv, Shetab - ca parte a eforturilor lor de de-dolarizare.
Atunci când Iranul și Rusia nu au reușit să facă comerț direct cu statele sancționate, au apelat la schimburi de bunuri militare, tehnologie sau know-how.
Statele Unite acuză Coreea de Nord că a furnizat muniție Rusiei pentru a reface stocurile epuizate din cauza luptelor din Ucraina. În același timp, Iranul a furnizat drone de luptă și drone-kamikaze pentru a fi folosite în războiul din Ucraina, în timp ce Marea Britanie acuză Rusia că a răsplătit Iranul furnizându-i tehnologie militară avansată.
Cu toate acestea, lăsând la o parte astfel de soluții comerciale, Piatetski susține că Iranul, Rusia și alte state sancționate nu dispun de mărfuri de comercializate pe care să nu le exporte deja.
„În esență este o situație în care da! pot face afaceri unul cu celălalt, dar nu au de fapt nimic din ce-și dorește celălalt", spune Piatetsky.
Rusia, Iran și Belarus sunt producători de energie, iar, odată cu creșterea vânzărilor Rusiei către India și China, exporturile iraniene au avut de suferit. Atât Rusia, cât și Belarus sunt principalii exportatori de îngrășăminte, ceea ce a afectat piața de potasă, un export-cheie al Belarusului.
Iranul a considerat dificultățile Rusiei în industria auto internă. Teheranul credea că va exporta vehicule și piese de schimb, însă sumbul istoric de siguranță și reputația proastă a vehiculelor iraniene pun la îndoială succesul vreunui acord pentru exporturile autoturismelor iraniene în Rusia.
De asemenea, se spune că Teheranul ar fi acceptat în august să furnizeze Rusiei piese de avion în încercarea de a contracara sancțiunile, iar Moscova ar ajuns tot anul trecut la o înțelegere cu Teheranul pentru a exporta avioane rusești în Iran, viabilitatea unor astfel de tranzacții este pusă la îndoială de experții în relații comerciale internaționale. „Rușii nu vor să conducă mașini iraniene, iar iranienii nu vor să zboare cu avioane rusești", sintetizează Piatetski.
Mai mult înseamnă uneori mai puțin
Cu toate acestea, oficialii atât din Rusia, cât și din Iran par hotărâți să continue să caute noi oportunități comerciale în rândul statelor interesate să le ajute să lupte împotriva a ceea ce ei consideră a fi „eforturile occidentale de a-i izola economic.”
Președintele rus, Vladimir Putin, a promis pe 15 decembrie că țara sa va continua eforturile de a stimula comerțul cu parteneri din Asia, America Latină și Africa. „Nu vom lua niciodată calea autoizolării”, a afirmat Putin. „Dimpotrivă, extindem și vom extinde cooperarea cu toți cei care au interes”.
Dar, până la urmă, cele mai multe schimburi comerciale între statele sancționate sunt la scară relativ mică, iar experții Rusia, Iranul și partenerii lor comerciali risipiți pe toate meridianele pot face prea puține pentru a contracara în mod eficient măsurile punitive împotriva lor.
„Aceste măsuri de eludare a sancțiunilor... pot asigura supraviețuirea regimului, dar nu vor duce la creștere economică”, a declarat Tsai. „Nici nu se poate concepe ca acest bloc de națiuni sancționate să rivalizeze în vreun fel cu Occidentul din punct de vedere economic.”
