Preşedintele Igor Dodon a confirmat că fostul lider democrat fugar Vladimir Plahotniuc, considerat a fi unul dintre beneficiarii fraudei bancare, a obținut o a doua identitate moldoveană în iulie 2018. I-au fost perfectate acte cu numele Novak Vladislav Vladimir, la cererea fostul director al Serviciului de Informații și Securitate, Vasile Botnari, a declarat Dodon după şedinţa Consiliului Suprem de Securitate, la care furtul din sistemul bancar a fost unul din subiectele centrale. Şeful statului a mai spus că autoritățile moldovene, care l-au dat în căutare pe Plahotniuc, au cerut Interpolului să inițieze toate procedurile pe ambele identităţi.
Președintele Dodon a anunțat că procurorii încă în luna octombrie au cerut Interpolului să-l anunțe în căutare internațională pe Vladimir Plahotniuc, cercetat într-un dosar penal pentru spălare de bani în proporții deosebit de mari.
Numai că secretariatul general Interpol încă nu l-a inclus pe Plahotniuc în lista persoanelor date în căutare, a afirmat Igor Dodon. Șeful statului a precizat că solicitarea către Interpol vizează şi cea de-a doua identitate pe care Plahotniuc a obţinut-o la inițiativa fostul şef al SIS, Vasile Botnari, care urmează să dea explicații procurorilor cât de legală a fost atribuirea unei identități inexistente fostului lider democrat. Paşaportul cu cea de-a doua identitate nu a fost folosit pentru a părăsi R. Moldova, a mai spus Dodon.
Şeful statului s-a referit la căutarea internaţională a fostului lider al democraţilor când a prezentat deciziile Consiliului Suprem de Securitate legate de frauda bancară. El a precizat că potrivit raportului Kroll, Vlad Plahotniuc este unul din beneficiarii finali alături de Vlad Filat şi Ilan Şor. Dodon a spus că a solicitat organelor de drept să ceară de urgenţă explicaţii de la Interpol privind neincluderea lui Plahotniuc în lista persoanelor aflate în căutare internaţională.
„Mai mult ca atât am solicitat să nu mergem doar pe abordare multilaterală, Interpol este căutare internaţională prin toate ţările. Am luat decizia să ne adresăm şi pe bilateral. Organele de anchetă au primit indicaţia să se adreseze direct către SUA, Marea Britanie şi România şi să transmită bilateral solicitări foarte clare pentru a primi confirmare sau infirmare de la aceste ţări dacă este sau nu d. Plahotniuc în aceste ţări. De ce aceste ţări? Ne-au autosesizat din presă.”
Igor Dodon a spus că până acum s-a reuşit recuperarea sumei de 2,4 miliarde de lei din procesul de lichidare a băncilor fraudate şi a fost pus sechestru de 1,2 miliarde de lei. Marea majoritate a banilor fraudaţi a trecut însă hotarele ţării şi deocamdată nu s-a întreprins nimic pentru a-i recupera.
„Am solicitat organelor abilitate în regim de urgenţă să examineze posibilitatea anunţării unui concurs pentru selectarea unui partener internaţional care se va ocupa de recuperarea banilor pe extern.”
La şedinţa Consiliului Suprem de Securitate a fost examinată şi propunerea recentă a deputaţilor din blocul ACUM privind introducerea moratoriului asupra „legii miliardului” care a transformat în datorie de stat gaura rezultată din devalizarea sistemului bancar. Preşedintele Dodon a spus că pentru a se evita multiplicarea datoriei de stat pe durata a 25 de ani pot fi aplicate două soluţii – anularea dobânzii de cinci la sută către Banca Națională, ceea ce oricum nu asigură întreaga sumă sau identificarea unei surse alternative de rambursare a datoriei ca să nu mai existe presiunea dobânzilor.
„S-a pus sarcina faţă de Ministerul Finanţelor şi Bănca Naţională să gsească soluţia şi a lua o decizie corectă în acest sens”.
Comentând decalarţiile lui Igor Dodon, politologul Dionis Cenuşă remarcă întâi de toate tonul autoritar al şefului statului:
„Observăm o intenţie a acestuia de a proiecta imaginea că el de fapt este în vârful procesului de luare a deciziilor în ţară şi că de el depinde cum se vor derula lucrurile. Ceea ce reprezintă într-o oarecare măsură ştergerea diferenței şi a separației puterilor în stat. Să nu uităm că preşedintele Dodon a încercat de multe ori să proiecteze puterea sa asupra celorlalte puteri în stat, doar că până acum nu prea a avut posibilitatea. Iar acum având un guvern minoritar care depinde de el şi de socialişti, o poate face cu uşurinţă.”
Dionis Cenuşă aminteşte că investigarea fraudei bancare şi recuperarea banilor a fost una din temele centrale în campania lui Igor Dodon pentru prezidenţialele din 2016. Politologul nu exclude că preocupările şefului statului faţă de acest subiect se vor accentua în ajunul prezidențialelor de anul viitor:
„Cu siguranță vom auzi ecourile declaraţiilor care sunt făcute acum în următoarele luni.”
Europa Liberă: Dar evoluții pozitive în recuperarea banilor vor fi?
Dionis Cenuşă: „Putem vorbi doar despre etapele inițiale în a organiza mecanismul de recuperare. Asta ar însemna anunţarea concursului pentru selectarea companii care se va ocupa de recuperare, încheierea unui contract. Deci, dacă e să urmărim scenariu despre care vorbește președintele, sunt câteva etape care vor fi inițiate, dar nu cred că vor fi rezultate până la alegerile prezidențiale.”
Un alt subiect discutat de președintele Dodon la Consiliul Suprem de Securitate a fost recentul scandal al interceptărilor.
Şeful statului a anunţat că diverse instituții au realizat anul trecut peste zece mii de interceptări, iar în acest an numărul lor s-a redus de trei ori. Majoritatea interceptărilor au fost făcute de Ministerul de Interne, mai ales în preajma campaniei electorale. Dodon a spus că a cerut instituțiilor abilitate să facă interceptări, să-i prezinte în maxim două săptămâni informații concludente despre persoanele supravegheate, numerele de telefoane care au fost pe listele de interceptare și cauzele care au stat la baza deciziei de urmărire a convorbirilor telefonice.
