În septembrie 2024, experții olandezi în securitate cibernetică au descoperit că cineva a pătruns în sistemele informatice ale Poliției Naționale și a accesat contul de e-mail al unui angajat al poliției.
Intrusul, sau grupul de intruși, a folosit un cookie furat — un fragment de date stocat temporar pe dispozitivul unui utilizator de către browserele web — pentru a accesa contactele persoanei respective.
Aceasta însemna că intrusul avea acces potențial la toți cei 64.000 de angajați ai Poliției Naționale, fără a mai menționa posibilele nume ale surselor sau informatorilor folosiți de poliție.
Pentru prima dată, „Olanda a căzut victimă unui sabotaj cibernetic deliberat comis de un grup susținut de Rusia”, a concluzionat agenția de informații militare a țării într-un raport. Grupul, căruia i s-a dat ulterior porecla „Laundry Bear”, „s-a dovedit a fi deosebit de eficient”.
„A făcut valuri în mass-media. A provocat multă agitație în rândul parlamentarilor olandezi, al agențiilor de securitate și al publicului larg”, își amintește Bart van den Berg, care era analist principal de informații și manager de criză la Centrul Național de Securitate Cibernetică al guvernului. „A fost o chestiune delicată.”
După doi ani, Denis Obrezko, un programator IT în vârstă de 35 de ani din regiunea Samara, din centrul Rusiei, a fost reținut pe 6 noiembrie de poliția thailandeză în baza unui mandat de arestare emis de SUA. În camera sa de hotel din stațiunea Phuket, poliția i-a confiscat laptopul, telefonul mobil și un portofel digital.
Săptămâna trecută, la aproximativ o lună după ce a fost extrădat, Obrezko a mers pentru prima dată în fața unui tribunal federal din Boston, unde a pledat nevinovat la acuzațiile de piratare informatică a aproape o duzină de companii și agenții guvernamentale americane. El riscă până la 10 ani de închisoare.
Arestarea – și extrădarea – hackerilor ruși pe baza mandatelor americane în întreaga lume era odinioară un fenomen obișnuit. De mai multe ori, autoritățile de la Moscova au acuzat SUA că „vânează” cetățeni ruși.
În ultimii cinci ani, acest fenomen a devenit mai puțin frecvent – unul dintre motivele pentru care cazul lui Obrezko este neobișnuit. Un alt aspect neobișnuit: Obrezko a lucrat pentru principala agenție de informații a Rusiei, Serviciul Federal de Securitate (FSB). Iar compania privată pentru care lucra la momentul presupuselor atacuri cibernetice ar fi avut legături cu un alt fost ofițer al FSB.
Este posibil, de asemenea, să fi fost neglijent.
„La ce se gândea, oare, când a plecat în Thailanda?”, spune van den Berg. „Asemenea oameni riscă să fie arestați când se află în afara Rusiei.”
„Ceva în calculul său criminalistic rusesc a mers prost”, a adăugat el. „Sau a subestimat serviciile de informații occidentale. Sau și-a supraestimat protecția” (din partea statului rus).
„Domnul Obrezko a pledat nevinovat și intenționează să-și apere cu fermitate cazul în instanță, atât din punct de vedere juridic, cât și faptic”, a declarat avocatul apărării, Maksim Nemțev. „Deoarece cazul este în curs de judecare, nu considerăm că este potrivit să discutăm faptele în presă.”
Afaceri locale
Cu aproximativ trei ani înainte ca sistemul poliției olandeze să fie piratat, organizația fondată de regretatul militant anticorupție rus Aleksei Navalnîi a raportat că peste jumătate de milion de adrese de e-mail folosite pentru înregistrarea în organizația lui Navalnîi fuseseră furate. Mulți dintre cei ale căror adrese de e-mail au fost furate au spus ulterior că au primit mesaje amenințătoare.
Acțiunea a implicat crearea de nume de domenii false — site-uri web scrise intenționat greșit, care seamănă cu cele reale — și utilizarea acestora pentru a trimite e-mailuri. Uneori, acestea conțineau mesaje infectate cu viruși.
O anchetă din 2021 realizată de Current Time (parte a RFE/RL) a urmărit o adresă de e-mail până la o serie de domenii fictive folosite pentru a hărțui întreprinderi din Samara, o regiune de pe malul râului Volga, din centrul Rusiei.
Domeniile erau legate de un om de afaceri pe nume Mihail Dudin, care, potrivit unor informații, ar fi colaborat cu un fost ofițer al FSB din regiune, pe nume Pavel Seleznev. Nici Dudin, nici Seleznev nu au putut fi contactați pentru a oferi comentarii.
Numele lui Dudin apare într-o bază de date utilizată de GetContact, o aplicație populară care ajută oamenii să filtreze apelurile telefonice. Aplicația permite utilizatorilor să efectueze căutări încrucișate între un număr de telefon și alte numere sau nume de conturi.
Potrivit Current Time, contul lui Dudin din GetContact apare sub pseudonimul „Ethan Hunt” — o referință la personajul principal din filmele de acțiune „Mission: Impossible”.
Una dintre companiile lui Dudin se numea Yutek-NN, care se prezintă ca folosind „tehnologie de ultimă generație, concepte inovatoare și design creativ”. Compania deținea licență pentru comercializarea de echipamente tehnice specializate destinate obținerii de informații sub acoperire, licență eliberată, de obicei, de FSB.
Conform documentelor depuse la instanțele din SUA, Obrezko a fost director adjunct al Yutek, companie la care s-a alăturat în 2023.
„Misiunea ta, dacă alegi să o accepți”
Un cont de pe platforma rusă de socializare VK arată că Obrezko a absolvit Universitatea Bauman, o instituție de învățământ tehnic din Moscova identificată de media drept un centru de pregătire pentru hackerii guvernamentali.
Înainte de a se alătura companiei Yutek, Obrezko a lucrat pentru FSB între 2012 și 2017, conform datelor FBI-ului. Nu era clar ce funcție a îndeplinit acolo.
Potrivit Reuters, Obrezko a lucrat pentru Kaspersky Lab, un cunoscut dezvoltator de programe antivirus din Moscova, înainte de a se alătura Ministerului Situațiilor de Urgență din Rusia; în 2021, a fost invitat să țină un discurs la un eveniment organizat de Universitatea Tehnică de Comunicații și Informatică din Moscova. El a fost identificat ca fiind directorul adjunct al centrului de informații și analiză al ministerului.
În lunile iunie și iulie 2024, înainte de descoperirea „spargerii” poliției olandeze, FBI-ul a fost informat de un partener din sectorul privat cu sediul în SUA — despre care se crede că este Microsoft — că firme și agenții guvernamentale din SUA și Europa erau ținta unor atacuri.
Angajații Yutek au furat e-mailuri de la „diverse agenții guvernamentale aliniate NATO din întreaga Europă, precum și de la alte organizații care susțin rezistența continuă a Ucrainei împotriva invaziei ruse”, potrivit declarației sub jurământ.
Yutek „a desfășurat aceste operațiuni de spionaj cibernetic la cererea guvernului rus”.
Conform declarației sub jurământ, anchetatorii FBI au urmărit e-mailurile fictive până la un alt set de e-mailuri – și apoi până la o serie de tranzacții cu criptomonede din 2024 și 2025. Una dintre tranzacții a fost urmărită până la un furnizor de internet din Samara.
În cele din urmă, anchetatorii au descoperit că adresa de e-mail utilizată pentru tranzacțiile cu criptomonede era legată direct de o altă adresă de e-mail Google înregistrată pe numele real al lui Obrezko.
Aceeași adresă de e-mail Google a fost folosită pentru a înregistra mai multe conturi pe rețelele sociale – inclusiv pe X și Instagram – precum și un cont PayPal, care folosea, de asemenea, același număr de telefon mobil, identificat ca fiind al lui Obrezko, și menționa data de naștere a acestuia.
Același nume de utilizator și aceeași fotografie au fost folosite și pentru mai multe conturi de pe rețelele sociale, inclusiv Instagram.
Pe 27 mai 2025, guvernul olandez a identificat public hackerii ca fiind „un actor de amenințare susținut de statul rus” și a numit grupul „Laundry Bear”. Un raport Microsoft publicat în aceeași zi a denumit grupul „Void Blizzard”.
Totuși, nici raportul olandez, nici Microsoft nu identifică persoane specifice sau chiar companii specifice implicate în atacul cibernetic.
La câteva ore după publicarea raportului Microsoft, conform declarației sub jurământ a FBI, Obrezko i-a trimis un e-mail lui „Ethan Hunt” – pe care FBI îl numește un „complice neidentificat” – pentru a se întâlni mai târziu în aceeași zi.
Alexander Leslie, consilier principal la Recorded Future, o organizație de cercetare cibernetică cu sediul în SUA, a afirmat că greșeala pe care a comis-o Obrezko a constat în reutilizarea aceluiași nume de utilizator și a numărului său de telefon mobil din Rusia pe diferite conturi de e-mail și de social media.
„FBI-ul nu pare să-l fi identificat datorită unei singure greșeli catastrofale. Anchetatorii au adunat treptat un lanț de dovezi care se validau reciproc, pornind de la o serie de eșecuri operaționale minore”, a spus el.
Un hacker „poate fi extrem de eficient în a obține acces, a fura informații și a evita detectarea”, a spus Leslie, „dar poate fi mai puțin eficient în a-și proteja identitatea în timpul unei anchete de contrainformații pe termen lung”.
Vânătoarea de hackeri
Nu se știe exact ce făcea Obrezko în Thailanda când a ajuns acolo pe 31 octombrie anul trecut.
Până în 2021, arestarea de către autoritățile americane a cetățenilor ruși bănuiți de comiterea unor infracțiuni cibernetice avea loc în mod regulat în întreaga lume, fapt asupra căruia Moscova și-a exprimat în mod vocal nemulțumirea.
În octombrie 2016, un rus pe nume Evgheni Nikulin a fost arestat în Republica Cehă. Căutat pentru organizarea unui atac cibernetic asupra rețelei sociale LinkedIn, Nikulin a fost condamnat în 2020 la șapte ani de închisoare în SUA și deportat în Rusia trei ani mai târziu.
În martie 2021, Vladislav Kliușin, un antreprenor din domeniul IT cu legături la Kremlin, a fost arestat în Elveția, fiind acuzat că a folosit comunicate de presă piratate pentru a efectua tranzacții bursiere. Autoritățile americane l-au asociat cu un ofițer al serviciilor de informații militare ruse, acuzat de piratarea computerelor Partidului Democrat în 2016.
Condamnat la nouă ani de închisoare, Kliușin a fost eliberat în 2024 și trimis înapoi în Rusia în cadrul unui schimb major de prizonieri care a inclus și cetățeni americani deținuți în închisorile rusești.
În 2021, o serie de atacuri cibernetice de tip ransomware – în care hackerii folosesc viruși malițioși pentru a bloca sistemele informatice, deblocându-le în schimbul plății unei răscumpărări – au vizat spitale, companii de software, procesatori de carne și alte companii din Statele Unite.
Autoritățile americane au declarat că programul de tip ransomware — numit REvil — era gestionat din Rusia.
După ce președintele Joe Biden l-a avertizat direct pe liderul rus Vladimir Putin să ia măsuri împotriva acestei probleme în iulie 2021, FSB a efectuat raiduri la scară largă asupra unor presupuși membri ai grupului din Moscova și din alte locuri. Agenția a declarat că aceste acțiuni au fost întreprinse la cererea autorităților americane.
Pentru cercetători și anchetatori, problemele persistente legate de criminalitatea cibernetică rusă decurg din granițele neclare dintre grupurile criminale și agențiile de informații precum FSB.
„Ar fi o gândire foarte occidentală să presupunem că în Rusia există distincții clare [între] ceea ce ține de stat și ceea ce ține de criminalitate”, a spus van den Berg.
Criminalii cibernetici ruși tind, de asemenea, să acționeze pornind de la premisa că, atâta timp cât nu vizează persoane fizice, companii sau agenții guvernamentale din Rusia, au mână liberă, spun experții occidentali.
În cazul atacului din Olanda, a spus van den Berg, un criminal cibernetic obișnuit ar putea încerca să stoarcă bani de la o persoană vizată, să o șantajeze sau să încerce o tranzacție comercială.
Asta însă nu s-a întâmplat.
„Asistăm la un atac criminal sau la un model de afaceri? Deoarece modelul de afaceri nu este clar, te-ai putea întreba cine îl plătește pe tipul ăsta?”, a spus van den Berg. „Vinde el date furate statului sau a fost angajat direct de acesta? Dacă se dovedește că acesta este cazul, există un anumit nivel de implicare a statului în întregul caz.”
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te