Tribunalul special va avea mandatul de a investiga și urmări penal persoanele responsabile de crima de agresiune împotriva Ucrainei, iar acordul aprobat la Chișinău prevede finanțarea, precum și sprijinul administrativ necesar pentru funcționarea tribunalului.
„Următorul pas va fi în Țările de Jos, care vor găzdui tribunalul, pentru a-l transforma în realitate”, a spus secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset, răspunzând unei întrebări a Europei Libere, înainte de adoptarea rezoluției.
El a adăugat că tribunalul, un proiect comun al Consiliului Europei și Uniunii Europene, a primit deja o parte de finanțare din partea UE pentru a-și putea pregăti activitatea, inclusiv cadrul juridic, dar că „acum avem nevoie de resurse precise, de un buget precis”.
Tribunalul special își propune să umple o lacună în jurisdicția Curții Penale Internaționale (CPI) și să tragă la răspundere personalitățile importante implicate în crimele de război împotriva Ucrainei.
Un tribunal asemenea celui de la Nürnberg
35 de state membre, inclusiv R. Moldova, au semnat rezoluția de la Chișinău, iar documentul i-a fost înmânat ministrului de externe al Ucrainei, Andrii Sibiha. El a spus că tribunalul special devine acum „o realitate juridică”, în care au crezut foarte puțini.
„La fel ca tribunalul de la Nürnberg de acum 80 de ani, acest tribunal special de la Haga va restaura dreptatea pe ruinele războiului (…)”, a declarat Sibiha.
Ceva mai devreme, președinta moldoveană le-a spus miniștrilor de externe din CoE că este nevoie „de sprijin maxim” pentru Ucraina și „presiune maximă” pe Rusia, care poartă și un război hibrid, iar „R. Moldova a fost în linia întâi a acestuia”.
„Pacea fără responsabilitate nu va rezista (...). Este un act juridic și politic care îi spune fiecărui agresor, astăzi și mâine, că regulile se aplică în continuare. Curtea se va întruni. Dreptatea va veni”, a spus Sandu.
Noul tribunal va fi o instanță internațională cu bază în jurisdicția ucraineană, cu o așa-numită personalitate juridică în temeiul dreptului internațional, al dreptului ucrainean și al dreptului țării gazdă, care nu a fost stabilită încă.
Ce sunt „crimele de agresiune”
În proiectul de înființare a tribunalului, văzut de RFE/RL încă în 2025, crima de agresiune înseamnă „planificarea, pregătirea, inițierea sau executarea, de către o persoană aflată în poziția de a exercita efectiv controlul sau de a conduce acțiunea politică sau militară a unui stat, a unui act de agresiune care, prin caracterul, gravitatea și amploarea sa, constituie o încălcare vădită a Cartei Organizației Națiunilor Unite”.
Statutul tribunalului mai precizează că un „act de agresiune” înseamnă „utilizarea forței armate de către un stat împotriva suveranității, integrității teritoriale sau independenței politice a altui stat”.
Multe dintre acțiunile întreprinse de Rusia în ultimii ani – precum ocupațiile, anexările, blocadele navale și bombardamentele asupra obiectivelor civile și militare din Ucraina (deși Rusia neagă că ar fi vizat astfel de infrastructuri) – constituie acte de agresiune.
În termeni juridici, invazia Rusiei este considerată un „război nedrept” sau un „război de cucerire”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
