„Pandemia de COVID19 a scos din bugetul CNAM sute de mii de lei suplimentar pentru tratamentul bolnavilor. Intituțiile medicale din țară au trebuit să revadă contractele și să încheie zeci de acorduri adiționale. Toate spitalele au obținut finanțări crescute de pe urma pandemiei. Unele instituții au semnat pe parcursul acestui an și câte 10 acorduri adiționale. Cazuri tratate s-au făcut mai puține, dar spitalele au primit bani pentru gestionarea pandemiei Covid. Bineînțeles, spitalele mari au primit și mai mulți bani, de ordinul zecilor și chiar sutelor de milioane de lei. Ce spital și cât a primit de la CNAM pentru tratamentul bolnavilor? Găsiți știrea în rubrica „Banii Tăi în Sănătate”.
Pandemia Covid-19 a descoperit toate golurile din sistemul medical din Republica Moldova și a determinat autoritățile să găsească bani și de acolo de unde nu prea sunt, pentru a-i direcționa către necesități stringente. Astfel, 2020 este anul cu cea mai mare investiție în Sănătate ca procent din PIB din ultimii 3 ani, dar și din următorii trei. În sfârșit, sănătatea a devenit prioritară, dar pe un fond puternic de instabilitate financiară și posibilă recesiune, a anunțat Executivul la aprobarea Strategiei sectoriale de cheltuieli pentru anii 2020-2023. Veniturile și cheltuielile pentru domeniul sănătății constituie în acest an 5.5% din PIB, mai mult cu 11.1% față de valoarea prognozată pentru 2020. Pentru 2021 se prevede un buget de 5.1 din PIB, apoi alocările domeniului sănătății vor scădea din nou. Ca și procent din bugetul public național, domeniului sănătății îi vor reveni 15% în 2021, cea mai mare valoare obținută vreodată până acum.
Tot pe sănătate.info vă invităm să citiți două interviuri care pun în discuție aceeași problemă – accesul la medicina de familie la țară. Profesorul Juozas Galdikas, expert lituanian în probleme de sănătate, a menționat pentru Sănătate INFO că există diverse modele de organizare a asistenței medicale primare la țară, iar una dintre el ar fi dezvoltarea unei rețele de cabinet private ale medicilor de familie.
Expertul lituanian, care a fost și ministru al Sănătății în această țară, spune că Lituania și-a rezolvat astfel problema deficitului de cadre medicale în zonele problematice. Totodată, Galdikas afirmă că deciziile trebuie luate țintit, în funcție de necesitățile localităților.
În acest context vă invităm să citiți un alt interviu cu un medic de familie tânăr, care a ales să muncească la țară și care povestește despre provocările care-i stau în față, după ce a decis să deservească oamenii din sate.”
Elena Cebanu, medic de familie la țară: „Investițiile în medicina de familie ar trebui să se facă în așa fel, încât fiecare doctor în cabinetul său să poată oferi calitativ servicii medicale”
De mai bine de 10 ani, medicina de familie pierde zi de zi câte un specialist. Este practic domeniul care acordă cele mai multe locuri la rezidențiat, în fiecare an, însă nu prea mulți tineri se avântă să îmbrățișeze această specialitate. Din acest motiv, avem un deficit de cadre medicale de familie, tot mai pregnant, mai ales la sate. Există însă și excepții, dar ele sunt mai mult condiționate de obligația de a munci timp de trei ani conform repartizării Ministerul Sănătății.
Prof. Juozas Galdikas: „Ca să convingi un medic tânăr să lucreze într-un sat din Moldova, trebuie să ajustezi legile în așa fel, încât nimeni să nu-l poată alunga din cabinetul său”
Pandemia COVID19, pe lângă toate problemele, pe care le-a scos la suprafață, ne-a arătat o dată în plus cât de șubredă este, inclusiv, asistența medicală primară din țară, și în același timp cât de importanți sunt acești specialiști pentru rezolvarea problemelor de sănătate primare ale societății.
Nu degeaba se spune că asistența medicală primară este poarta de intrare a pacientului în sistemul medical și că acolo sunt soluționate 80% din problemele de sănătate ale oamenilor. După ce la începutul anilor 2000 a fost pusă baza medicinei de familie în Republica Moldova, asistența medicală primară nu s-a mai bucurat de prioritate din partea guvernanților, cel puțin în ultimul deceniu, fiind în prezent unul dintre cele mai subfinanțate domenii medicale. Cu toate acestea, diverși parteneri externi ai Moldovei, precum Banca Mondială, USAID, UNICEF, Soros-Moldova, au implementat proiecte pentru dezvoltarea acestui segment al medicinei în țara noastră.
Diferite guvernări au încercat diferite reforme, însă lucrurile nu s-au prea schimbat. Autoritățile nu au reușit să convingă până acum tinerii medicii să meargă să muncească la sate, unde lipsa lor o simte și cel mic, și cel bătrân. De ce depinde reușita unei reforme într-un domeniu și dacă mai e posibil astăzi să reorganizezi un sistem la nivel național.
Sănătate INFO a stat de vorbă cu Prof. Juozas Galdikas, fost ministru al Sănătății din Lituania în perioada anilor 1996-1998 și consilier la nivel înalt al Uniunii Europene pentru reforma sănătății în Moldova al Delegației UE la Chișinău în perioada 2016-2018 despre felul în care ar putea Moldova să-i convingă pe medici să meargă să muncească la țară. În acest interviu aflați cu ce propuneri vine expertul și de ce crede că în Moldova acest lucru e posibil.
