Potrivit unui nou sondaj de opinie citat de Politico, dintre nemții indeciși 7% spun că vor decide abia în ziua alegerilor cu cine votează.
Așadar, ultimele zile ale campaniei electorale ar putea fi decisive pentru alegerile în care extrema dreaptă promite că va lua locul doi, cu o intenție de vot de 20%.
Conservatorii lui Friedrich Merz sunt pe primul loc, cu 27%, însă acesta este un rezultat cu 2% mai scăzut față de săptămâna trecută și cel mai scăzut grad de susținere al partidului din ultimul an și jumătate.
Avântul cel mai surprinzător îl are partidul stângist Die Linke, urmașul reformat al partidului comunist din RDG, căruia i s-au alăturat zeci de mii de noi membri în ultimele două luni și care a crescut cu 3% în sondaje, ajungând la un procentaj de susținere de 9%.
Sfârșitul „semaforului”?
Germania va organiza duminică alegeri anticipate, după ce coaliția la guvernare s-a prăbușit la sfârșitul lunii noiembrie.
Coaliția „Semafor”, numită după culorile partidelor aliate, Social-Democrații „roșii”, neoliberalii „galbeni” din FDP și Verzii, guvernase Germania în ultimii trei ani. Însă încrederea dintre cancelarul Olaf Scholz și ministrul de Finanțe Christian Lindner (liderul neoliberalilor) s-a degradat până la punctul în care Scholz l-a demis pe Lindner.
În mod normal, alegerile urmau să aibă loc în toamnă.
Care sunt candidații principali și partidele lor?
Pe primul loc în previziuni este CDU-CSU (Uniunea Creștin-Democrată / Uniunea Social-Democrată), partidul de centru-dreapta condus de Friedrich Merz.
Partidul a scăzut recent în sondaje, ajungând la 27%, în urma unei colaborări de principiu cu extrema dreaptă într-un vot pe tema migrației, la care mulți cetățeni au reacționat negativ.
Merz speră să nu aibă nevoie decât de un singur partid partener de coaliție - fapt care ar fi realizabil doar dacă partidele mai mici, precum Stânga, neoliberalii de la FDP sau conservatorii de stânga de la BSW nu intră în parlament - deci dacă locurile în parlament s-ar împărți în proporție mai mare între principalele partide.
Pe locul doi sunt anti-imigraționiștii și euroscepticii de dreapta de la AfD (Alianța pentru Germania), conduși de Alice Weidel, care se bucură de sprijinul unei cincimi din alegătorii germani. În jurul AfD s-a creat un firewall, un zid de foc, care interzice la nivel moral colaborarea tacită a partidelor democratice cu ei și aducerea lor la guvernare.
Social-Democrații, conduși de cancelarul Olaf Scholz, sunt pe locul trei la nivel național, cu un sprijin de 17%.
Verzii, conduși de Robert Habeck, ministrul Economiei și Climei în guvernul demisionar, sunt în jurul cifrei de 12%, cu mult sub vârful electoral din 2019, din timpul protestelor împotriva schimbărilor climatice. Dintre miniștrii lor în guvernul Scholz, cea mai cunoscută membră a fost probabil Annalena Baerbock, ministra de Externe.
Die Linke (Stânga), condusă de un trio care-i propune drept cancelari pe Heidi Reichinnek și pe Jan van Akken, s-a bucurat recent de avânt în sondaje și pe rețelele sociale, provocat de nemulțumirea publică cu cooperarea creștin-democraților cu extrema dreaptă.
Sondajele arată între 7 și 9% dintre voturi pentru Stânga, față de cele 4 procente preconizate în ianuarie.
BSW (Alianța Sahra Wagenknecht), condus de Sahra Wagenknecht, este un partid format în 2023 de o facțiune care s-a desprins de Stânga. Este un partid care se declară în mod netradițional conservator... stângist, are orientare mai degrabă prorusă și se învârte în jurul cifrei de 5%, la preferințe.
FDP (Partidul Liber Democrat), condus de Christian Lindner, este un partid neoliberal care a făcut parte din coaliția din ultimii ani și din multe altele, înainte. Ar fi fost un partener de coaliție interesant pentru CDU, dacă s-ar fi bucurat de sprijin mai mare în rândul alegătorilor: partidul are însă o intenție de vot sub 5%.
Care sunt temele cele mai importante?
Migrația este subiectul cel mai fierbinte al alegerilor.
Partidul AfD propune, în programul electoral, închiderea granițelor țării și oprirea migrației. El susține deschis noțiunea de „remigrație”, adică deportarea în masă a străinilor, o idee tot mai populară printre germani.
Combaterea mai radicală a migrației a pătruns și straturile mai centriste ale politicii germane. Deși nu propun soluții la fel de drastice ca AfD, conservatorii de la CDU (partidul Angelei Merkel, cea care a deschis ușa refugiaților în 2015) vor să oprească imigrația. Până și social-democrații doresc reguli mai stricte.
Costul traiului și economia stagnantă al treilea an la rând sunt alte griji majore ale oamenilor.
Un sondaj de opinie citat de Deutsche Welle arată că trei sferturi dintre nemți consideră că cea mai mare provocare pentru societatea germană este disparitatea crescândă dintre bogați și săraci, în timp ce 6 din 10 văd diferențele culturale ca fiind o problemă majoră.
Deși majoritatea partidelor mențin un angajament puternic către industrie, unul dintre cei mai importanți factori economici din țară, aceasta trebuie împăcată și cu angajamentele verzi ale Germaniei și ale UE. Multe partide propun „domolirea” regulilor pentru protecția mediului, pentru a accelera producția din industrie.
La nivel internațional, aceste alegeri sunt esențiale și pentru direcția pe care o va lua țara față de UE, față de Ucraina și față de SUA. Extremiștii de la AfD, susținuți de Elon Musk, dar mai recent chiar și de vicepreședintele SUA JD Vance, care s-a întâlnit cu Weidel la Munchen, doresc să se apropie de Rusia și să iasă din UE.
Cum funcționează alegerile parlamentare din Germania?
Bundestagul este parlamentul federal german și, împreună cu Bundesratul, unde sunt reprezentanții celor 16 landuri germane, formează legislativul țării. Toate proiectele de lege trebuie dezbătute mai întâi în Bundestag, unde pot fi și modificate, iar apoi Bundesratul le poate accepta sau respinge fără amendamente.
În ziua alegerilor, nemții au două voturi: unul pentru lista de partid și unul pentru un reprezentant al circumscripției lor. Adică, de exemplu, un alegător cu convingeri de centru-stânga poate vota cu Social-Democrații dar cu un candidat local foarte popular din partea unui alt partid, de exemplu Verzii. Un candidat cu suficiente voturi în propria circumscripție poate ajunge direct în Bundestag „pe cont propriu”, indiferent de rezultatul partidului lor.
Partidele pot intra în Bundestag dacă trec pragul de 5%, sau dacă câștigă trei mandate individuale. Neoliberalii de la FDP, de exemplu, țintesc de obicei voturile pentru partid și nu propun candidați-star care să câștige mandate individuale.
Pot vota în jur de 61 de milioane dintre cei 83 de milioane de locuitori ai Germaniei. În general, prezența la vot este destul de ridicată: peste trei sferturi dintre nemții cu drept de vot au fost la urne în ultimele două alegeri parlamentare.
Este rar ca un partid din Germania să treacă de pragul de 50% de voturi necesar pentru o majoritate absolută în parlament, astfel că adesea ajung să se formeze coaliții sau cel puțin alianțe. În general, liderul partidului din coaliție cu cel mai mare procentaj din coaliție preia postul de cancelar, în timp ce liderul partenerului secundar devine ministru de Externe.
Pentru ca un candidat să devină cancelar, acesta trebuie aprobat în proporție de 50% + 1 din membrii Bundestagului. Dacă un candidat trece prin mai multe runde de vot și nu este aprobat, președintele Germaniei trebuie ori să-l numească așa, cu susținere minoritară, ori să convoace din nou alegeri.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
