Orban, cel mai longeviv prim-ministru din Uniunea Europeană, conduce Ungaria din 2010, consolidându-și puterea prin hărțuirea presei independente, restrângerea drepturilor democratice și prin construirea unei „democrații iliberale” care i-a adus admiratori în rândul extremei drepte europene și în cadrul mișcării „Make America Great Again” (MAGA) a președintelui SUA, Donald Trump.
Cu toate acestea, trei ani de stagnare economică și creșterea vertiginoasă a costului vieții, alături de îmbogățirea oligarhilor apropiați guvernului, au provocat mai nou nemulțumirea alegătorilor.
Campania lui Orban a fost, de asemenea, afectată de relatările presei potrivit cărora guvernul său ar fi colaborat în secret cu Moscova, împotriva intereselor Uniunii Europene.
Un fost susținător al lui Orban, Peter Magyar, a reușit să exploateze nemulțumirea maghiarilor, iar partidul său de centru-dreapta, Tisza, conducea detașat în majoritatea sondajelor, înaintea scrutinului de duminică.
Buturuga mică în calea Ucrainei (și implicit a Moldovei)
În alte vremuri, faptul că o țară mică din Europa de Est merge la vot nu ar interesa prea multă lume dincolo de granițele sale. Ungaria, cu nici 10 milioane de locuitori, are o contribuție mică la PIB-ul Uniunii Europene, din care face parte din 2004, și nu ar trebui să aibă mare lucru de spus la luarea deciziei blocului cu 27 de membri.
Numai că de mulți ani, Budapesta blochează cam tot ce vrea să blocheze la Bruxelles, folosindu-și dreptul de veto din cauza politicilor pro-ruse și tot mai puțin democratice ale premierului naționalist-conservator Viktor Orban, instalat la putere în urmă cu 16 ani.
Pentru Ucraina și R. Moldova, țări aflate în sala de așteptare a UE, o victorie a opoziției maghiare ar putea însemna accelerarea ritmului de aderare.
Ambele țări spun că sunt gata să înceapă toate capitolele aderării, așteptând doar lumina verde de la Bruxelles.
Pentru Ucraina, rezultatul este încă și mai important decât pentru Moldova: Kievul speră că o guvernare mai pro-europeană la Budapesta va facilita ajutorul financiar și militar european pentru țara invadată pe scară largă de Rusia în urmă cu peste patru ani.
Pe Moldova o vor toți
În ce privește Moldova, trebuie spus că guvernul Orban nu s-a opus primirii ei, în niciun fel, dar aflându-se în tandem cu Kievul, Chișinăul a trebuit să suporte tergiversările provocate de Budapesta.
Guvernarea de la Chișinău s-a ferit în general să se angajeze în vreo dispută cu Ungaria, inclusiv pe tema Ucrainei, dar ocazional a subscris îngrijorărilor europene mai largi față de politica neajutorării Kievului.
La 26 martie, în vizită în Slovacia, țară care copiază criticile Ungariei la adresa Kievului, președinta Maia Sandu a adus un omagiu țării vecine, în contrast cu gazdele sale slovace, lăudând din nou eroismul ucrainenilor și insistând că de soarta lor depinde și soarta țării sale, ca și securitatea întregii Europe.
În cei 16 ani ai „domniei” lui Orban, Budapesta a fost una din destinațiile predilecte ale celui mai cunoscut politician moldovean pro-rus, socialistul Igor Dodon - care, de fapt, nu a prea fost invitat în alte locuri din UE, nici când era președinte.
El a găsit în capitala de pe Dunăre nu doar o atmosferă pro-Kremlin, dar și un loc unde poate să-și proclame devotamentul pentru „valorile tradiționale” (limbaj codificat pentru negarea drepturilor LGBT), promovate atât de ruși, cât și de Ungaria „iliberală” a lui Orban.
Chiar în perioada electorală actuală din Ungaria, Dodon a obținut o invitație la o adunare ultraconservatoare născută în SUA, dar care de câțiva ani își ține „ediții europene” la Budapesta.
În mod memorabil, în toamna anului 2023 Dodon aproape s-a ciocnit nas în nas cu un ministru al guvernării PAS la Ministerul de externe și al economiei din Budapesta - într-o dovadă a importanței date Ungariei atât de puterea de la Chișinău, cât și de opoziție.
Viziuni contrastante
Liderul partidului ungar care „vine din urmă” la aceste alegeri, Tisza, Peter Magyar, în vârstă de 45 de ani, s-a angajat să combată corupția, să deblocheze fonduri UE înghețate în valoare de miliarde de euro din cauza derapajelor lui Orban și să impoziteze cei mai bogați, reformând în același timp sistemul de sănătate al Ungariei, aflat într-o pronunțată stare de degradare.
El a declarat pentru Reuters în săptămâna dinaintea scrutinului că alegerile vor decide dacă Ungaria își poate consolida statutul de națiune europeană și își poate revigora economia sau dacă va aluneca și mai mult spre tabăra autoritară.
„În doar câteva zile vom asista la o schimbare de regim”, a declarat Magyar miercuri, în cadrul unui miting, în orașul Baja, promițând că va depăși diviziunile politice dintre maghiari.
„Aceasta este ultima șansă... de a împiedica țara noastră să devină un stat marionetă al Rusiei... Să nu permitem partidului Fidesz... să scoată Ungaria din UE.”
Orban afirmă că dorește să reformeze UE din interior și nu să părăsească blocul. El a prezentat scrutinul din 12 aprilie ca o alegere clară între „război sau pace”, spunând că adversarii săi ar vrea să atragă Ungaria în războiul din Ucraina. Tisza neagă acuzația.
Mai multe necunoscute
Înaintea scrutinului de duminică, multe sondaje dădeau Tisza drept câștigător detașat al alegerilor, în vreme ce altele, probabil „aranjate” de suporterii lui Orban pe la diferite trusturi de presă, arătau un rezultat mai bun pentru Fidesz.
Dar analiștii politici au avertizat că există mai mulți factori de incertitudine.
Procentajul mare de alegători indeciși, o redesenare a hărții electorale în favoarea partidului Fidesz al lui Orban și o proporție ridicată de etnici maghiari din țările vecine – care susțin în mare parte partidul de la putere – creează o atmosferă de incertitudine.
Aceștia spuneau în ajunul alegerilor că orice scenariu, de la o supermajoritate a partidului Tisza – capabilă să modifice constituția – până la o majoritate a partidului Fidesz, rămâne posibil.
Totodată, cei care speră că în cazul victoriei lui Magyar Ungaria va schimba imediat direcția politicii externe cu 180 de grade se înșală. Magyar este pro-european, dar tot naționalist și a avertizat înaintea scrutinului că politica maghiară nu se decide nici la Washington, nici la Bruxelles, nici la Moscova, nici la Kiev.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
