„Nu-mi place situația politică. În parlament avem rasiști”, spune Matej, un taximetrist ceh, în timp ce virează spre Parcul Letna din Praga, unde la sfârșitul lunii martie sute de mii de oameni s-au adunat pentru a protesta împotriva noului guvern și pentru democrație. „Leul se trezește, a sosit primăvara”, indica mesajul de pe scena evenimentului - o posibilă aluzie la Primăvara de la Praga, din 1968, când cehii și slovacii au încercat reforme democratice înăbușite de invazia sovietică din august.
Noul guvern ceh nemulțumește nu doar prin politica sa externă mai eurosceptică.
Matej se arată îngrijorat de corupția care, spune el, încă persistă pe fundalul situației economice nu prea bune. „Dar vom vedea, ei sunt încă noi, iar Babiš este miliardar și fiecare om bogat știe economie”, se îmbărbătează el, în timp ce îl compară pe actualul prim-ministru cu președintele american Donald Trump.
Andrej Babiš, fost prim-ministru în două guverne între 2017 și 2021, și mișcarea sa ANO au obținut o victorie categorică la alegerile din octombrie, după ce au promis în campanie o abordare de tip „Cehia pe primul loc”.
După alegeri, acesta a convenit să formeze un guvern de coaliție cu două partide ultranaționaliste: partidul de extremă dreapta și anti-imigranți Libertate și Democrație Directă (SPD) și partidul de dreapta Motoriștii. Inclusiv sub influența lor, noul cabinet a început să redefinească politicile externe și interne ale țării, promovând inițiative controversate, respingând politici-cheie ale Uniunii Europene (UE) în domeniile mediului și migrației și refuzând acordarea de ajutor financiar Ucrainei.
„Nu sunt deloc mulțumită de modul în care s-a format guvernul, cu toți acești „motoriști”. Nu mi-aș fi imaginat niciodată că Tomio Okamura și partidul său SPD ar putea ajunge la guvernare”, a spus Zuzana, o tânără profesoară de drept, pentru Europa Liberă.
Tomio Okamura și partidul său sunt cunoscuți prin necriticarea invaziei Ruse în Ucraina. Ei au promis în campania electorală reevaluarea tuturor permiselor de ședere ale ucrainenilor și pledează de mulți ani pentru un referendum privind apartenența Cehiei la UE și NATO.
Tânăra afirmă că se simte „foarte îngrijorată” atât de evoluțiile politice interne, cât și de cele externe. În opinia ei, Cehia ar trebui să rămână un membru activ și un partener puternic al UE. „Nimeni nu ar trebui să se îndoiască de faptul că suntem în UE pe bună dreptate”, subliniază ea.
În plus, se declară nemulțumită de faptul că reprezentanții guvernării își maschează incompetența aruncând vina asupra migranților ucraineni, dar și de sprijinul insuficient acordat Ucrainei, subliniind că „ar trebui să susținem puternic Ucraina, iar acest lucru nu se întâmplă în prezent.”
Cehia se numără printre țările cu cei mai mulți refugiați ucraineni, raportat la propria populație.
Cunoscută mult timp drept unul dintre cei mai mari susținători ai Ucrainei în Europa, Cehia a redus, sub noul guvern, aproape la jumătate fondurile pentru cooperarea bilaterală cu Kievul, odată cu adoptarea noului buget. În decembrie, Cehia, alături de Ungaria și Slovacia, a decis la un summit european să nu contribuie la împrumutul UE de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei. „Am spus încă înainte de alegeri că nu vom trimite bani Ucrainei, că avem nevoie de bani în Republica Cehă”, a declarat Babiš.
În lumina ultimelor evenimente, Zuzana își exprimă îngrijorarea că Republica Cehă ar putea urma exemplul Ungariei sau Slovaciei, care au înregistrat un declin democratic semnificativ în ultimii ani, pe fundalul criticilor în privința unei alinieri tot mai evidente cu interesele ruse. Îngrijorare ei este justificată de faptul că, săptămâna aceasta, Babiš a reluat după o pauză de trei ani negocierile diplomatice cu guvernul de la Bratislava, condus de populistul Robert Fico, semnând un memorandum de cooperare consolidată.
„Am impresia că asta nu va face decât să ne apropie și mai mult de Rusia. Asta mă îngrijorează”, spune ea.
Legea „pe model rusesc” și presiunile asupra ONG-urilor
Îngrijorările Zuzanei au fost împărtășite de cei aproximativ 250.000 de oameni care s-au adunat pe 21 martie în Parcul Letná, considerat un loc simbolic pentru protestele de masă, inclusiv pentru demonstrațiile anti-comuniste și pro-democrație din 1989, cunoscute sub numele de Revoluția de Catifea.
„E timpul să clarificăm faptul că nu suntem Ungaria sau Slovacia și că nu vom permite unui grup de oligarhi, extremiști și huligani să fure viitorul țării noastre”, a declarat de pe scena protestului Mikuláš Minář, liderul organizației „Un Milion de Clipe pentru Democrație”, care a inițiat manifestația.
Organizatorii au criticat dur presiunile politice și financiare asupra mediei publice și a societății civile. Ei au avertizat, de asemenea, asupra unui proiect de lege îndreptat împotriva organizațiilor neguvernamentale, considerat de critici inspirat din modelul rusesc, deși guvernul susține că modelul de referință este cel american.
O lege similară privind „agenții străini” a declanșat, în urmă cu doi ani, proteste masive ale societății civile în Georgia. Ungaria, sub conducerea lui Viktor Orbán, și Slovacia, sub Robert Fico, încearcă, de asemenea, să adopte norme îndreptate împotriva organizațiilor neguvernamentale. Un proiect de lege a „agenților străini” a fost înregistrat primăvara trecută și în Parlamentul de la Chișinău de socialiști și comuniști.
Potrivit publicației cehe Deník N, proiectul de lege de la Praga a fost redactat de Natálie Vachatová, consiliera prim-ministrului Babiš pentru „libera exprimare”, care în trecut a exprimat opinii puternic pro-ruse. Tot ea, în calitate de fostă vicepreședintă a partidului Trikolora din Boemia Centrală a promovat ideea retragerii Republicii Cehe din UE în timpul campaniei electorale din 2021 pentru Camera Deputaților. Totuși, principalele critici îi sunt aduse din cauza fratelui ei, Fedor Vachat, care conduce o firmă de recuperare a creanțelor în Rusia, cu o cifră de afaceri de miliarde de ruble, printre ai căror clienții se numără și banca rusă semi publică Sberbank. În acest sens, experții au atenționat asupra problemelor de securitate în privința ei, pe care prim-ministrul le-a negat.
Tomáš Ďuraňa este coordonator de programe în cadrul organizației neguvernamentale „People in Need” (PIN) din Praga. Organizația a fost atacată direct de Vachatová după difuzarea documentarului câștigător de Oscar „Domnul Nimeni împotriva lui Putin” la festivalul de filme documentare „One World Festival”, susținut de PIN. Critica consilierei a vizat, în special, ceea ce ea a descris drept „un focus clar anti-rus” al filmului.
El spune că inițiativa legislativă apare pe fondul presiunii financiare cu care se confruntă ONG-urile din Cehia, după ce guvernul actual a redus cu 70% finanțarea proiectelor de ajutor umanitar și de promovare a drepturilor omului odată cu aprobarea noului buget.
„Vor să ne slăbească și să ne controleze. Așa că au tăiat finanțarea din partea guvernului ceh, care poate reprezintă vreo 8% din bugetul nostru, dar este semnificativă pentru anumite proiecte sau programe din țări precum Ucraina sau Moldova”, afirmă el.
Tomáš consideră că aceste atacuri și măsuri fac parte dintr-o schimbare ideologică mai amplă în Europa Centrală și de Est, caracterizată printr-o îndepărtare de valorile liberale și democratice, însoțită de ascensiunea populismului, alimentată de frică și promisiuni simpliste. În acest context, spune el, organizațiile societății civile devin „ținte ușoare”.
„Suntem o țintă ușoară pe care o poți stigmatiza și căreia îi poți tăia finanțarea. Acțiunile pot fi motivate de putere, pentru că dacă controlezi spațiu public și societatea civilă, poți promova propria ta interpretare a lumii, o lume care să fie favorabilă acestui tip de schimbare ideologică pe care guvernele o promovează acum”, spune tânărul, originar din Slovacia (ca și Babiš, de atlfel), care menționează că situația îi amintește evenimentele din 2023 din țara sa de baștină, unde partidului lui Robert Fico, revenit la putere în urma alegerilor anticipate, a început schimbările în alinierea externă și presiunile asupra mediei și societății civile.
„Chiar dacă guvernul ceh nu a mers încă atât de departe, dar se observă multe paralele”, spune Tomáš.
El subliniază că se referă în special la presiunile politice și financiare exercitate de actuala guvernare asupra presei publice: Televiziunea Cehă și Radioul Ceh. Aceste instituții sunt considerate „un bastion al jurnalismului independent în Europa Centrală și de Est”, inclusiv datorită finanțării bazate pe taxele de licență plătite direct de cetățeni, care le asigură independența financiară și editorială, situație care care pare să nemulțumească actualul guvern.
Subminarea independenței televiziunii publice după modelul slovac
La începutul acestui an, guvernul condus de Babiš a propus eliminarea taxei de licență care finanțează mass-media publică din Cehia și înlocuirea acesteia cu finanțare directă din bugetul de stat, justificându-și inițiativa prin dorința de reducere a „poverii” de pe umerii cetățenilor (care plătesc cam 5 euro pe lună). Inițiativa a fost criticată de Centrul European pentru Libertatea Presei și a Mass-Mediei (CELPM) care a avertizat că ar putea „submina independența organizațiilor mass-media publice și slăbi încrederea acordată acestora de către public”.
Televiziunea Cehă și Radioul Ceh sunt considerate cele mai de încredere mijloace de informare din Republica Cehă. Studiile arată că, televiziunea cehă este considerată cea mai importantă sursă de informare pentru societatea cehă, cu 97% dintre cehi care declară că o folosesc cel puțin uneori. Aceasta este considerată de 70% din cehi drept cea mai credibilă sursă de informare.
În scrisoarea sa deschisă, CELPM a atenționat că trecerea de la un model de finanțare bazat pe taxa de licență la unul legat direct de bugetul de stat sporește capacitatea guvernului de a exercita presiuni financiare asupra mass-mediei publice și de a folosi finanțarea ca mijloc de a pune în pericol activitatea organizației. În acest sens, organizația a amintit despre o reorganizare similară din 2024 a companiei publice de televiziune și radio din Slovacia au dus un control mai mare al guvernului asupra acesteia.
„Nu vreau să lansez teorii ale conspirației, dar pare că există un fel de ghidaj - o recomandare despre cum ar trebui făcut acest lucru”, spune Tomáš.
La sfârșitul lunii ianuarie, în timp ce subiectul era discutat aprins în societate, ministra slovacă a culturii, Martina Šimkovičová, cea care se află în spatele acestor reforme în țara sa, se întâlnea cu omologul său ceh Oto Klempíř, din partidul Motoriștilor. În cadrul vizitei, ea a împărtășit din experiența privind trecerea finanțării mass-mediei publice la bugetul de stat și fuziunea televiziunii cu radioul. „Sunt pregătită să o prezint din nou în cadrul negocierilor dintre guverne”, a spus ea atunci.
Ca urmare a presiunilor exercitate asupra televiziunii publice cehești, moderatorul celei mai urmărite emisiuni de dezbateri politice din țară, Václav Moravec, a demisionat după 20 de ani de activitate. Despre acest lucru a anunțat la finalul ultimei sale emisiuni de la începutul lunii martie, atunci când a spus că în „condițiile actuale, nu mai poate garanta independența muncii editoriale și reflecția critică asupra evenimentelor”.
Presiunile asupra televiziunii publice a fost una dintre principalele preocupări ale participanților de la protestul din Parcul Letna. Vojta, un regizor în vârstă de 34 de ani, a spus Europei Libere că s-a alăturat manifestației din convingerea că „trebuie să ne protejăm libertatea de exprimare”.
El a vorbit despre emisiunea lui Moravec ca despre o parte importantă din „cultura politică a țării”, amintindu-și de bunicul său care nu rata niciodată emisiunile acestuia. Plecarea lui Moravec, spune Vojta, a fost un „gest înțelept” și a dat un semn de alarmă că lucrurile merg într-o direcție greșită.
La rândul său, Tomáš crede că politizarea media și atacurile asupra ONG-urilor sunt folosite pentru a diviza societatea și a controla mai ușor opinia publică.
„Televiziunea ar trebui să ofere știri obiective și să informeze publicul, nu să devină politică. La fel, ONG-urile furnizează servicii pe care statul nu le poate acoperi. În schimb, ele sunt transformate în ținte, ceea ce polarizează societatea și creează „inamici”, făcând mai ușoară manipularea opiniei publice prin controlul informației”, spune el.
„Trebuie să lupți până când nu e prea târziu”
Protestele pro-democrație s-au intensificat în ultimii ani, reunind cetățeni îngrijorați de direcția societății cehe. De la începutul anului, organizația „Un Milion de Clipe pentru Democrație” a organizat deja trei manifestații majore.
Picătura care a umplut paharul a fost când ministrul de externe Petr Macinka, din partea partidului Motoriștii, a transmis amenințări cu „consecințe” președintelui țării Petr Pavel dacă nu îl acceptă pe un extremist de dreapta la conducerea Ministerului de Externe sau al Mediului.
Aproximativ 90.000 de persoane au protestat într-un prim protest la Praga, iar o petiție în sprijinul președintelui a strâns circa 780.000 de semnături.
„Simpla amenințare la adresa președintelui este, cred eu, un lucru foarte serios și o politică de tip mafiot (...) De aceea, a fost extraordinar să știu că lupt pentru democrație alături de sute de mii de oameni, și nu neapărat când e prea târziu. Știi, trebuie să lupți până când nu e prea târziu”, a spus Vojta pentru Europa Liberă.
Raportul Uniunii pentru Libertăți Civile din Europa publicat recent avertizează că guvernele Ungariei și Slovaciei „erodează constant și intenționat” statul de drept, adoptând legi și politici care slăbesc independența justiției, limitează libertatea presei și restrâng influența societății civile. Deși alegerile din 12 aprilie din Ungaria ar putea marca o schimbare politică, nu există semne că regimul Orbán ar renunța la tendințele regresive și centralizatoare care au caracterizat ultimii ani.
Cele două state au fost criticate pentru folosirea mecanismul de unanimitate al UE pentru a bloca sau amâna adoptarea unor pachete de sancțiuni împotriva Rusiei și au împiedicat sau întârziat decizii importante privind măsuri de sprijin pentru Ucraina. Ungaria și Slovacia s-au opus integral sau parțial și politicilor UE menite să reducă dependența de energia provenită din Rusia, motivând că noile reguli ar putea afecta securitatea lor energetică.
Cu toate acestea, Tomáš rămâne optimist, inspirat paradoxal de experiențele Ungariei și Slovaciei, unde guvernele au numit persoane incompetente în funcții cheie, ceea ce a dus la greșeli, corupție și gestionare defectuoasă a statului, care, la rândul lor, i-au scos pe oameni în stradă.
„Ce ține de Republica Cehă, sunt destul de optimist. Societatea e foarte educată, cu instituții puternice și oameni mult mai competenți. Istoric vorbind, dacă ne întoarcem în anii ’60 sau ’80, există mai multe exemple care arată reziliența societății cehe, iar, în prezent, societatea civilă din Republica Cehă este foarte puternică și cred că până la urmă ne vom retrage de pe acest drum periculos”, conchide Tomas, care și-a exprimat speranța că maghiarii vor putea să-și exprima liber votul la alegerile care urmează.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
