Reuters amintește că închiderile de fabrici europene de panouri solare - și așa puține - au făcut acest sector să solicite ajutorul UE, sugerând inclusiv restricții asupra unor importuri ieftine din China, cu care companiilor europene le este greu să concureze.
Comisara Simson a spus însă luni că interzicerea importurilor ar compromite capacitatea UE de a instala suficiente centrale solare pentru a-și atinge obiectivele în combaterea încălzirii climei.
O poziție similară a formulat luni cea mai mare economie din UE, Germania.
Majoritatea panourilor solare instalate în Europa sunt importate din China.
„Sunt multiple propuneri despre cum am putea sprijini această industrie (europeană), dar granițele nu le putem închide, pentru că avem nevoie de panouri solare”, a spus Simson înaintea unei întâlniri a miniștrilor energiei din UE.
Germania, în fruntea transformării
Țările din blocul cu 27 de membri au instalat anul trecut un nivel record de capacități solare, cu 40% mai multe ca în 2022. Cele mai multe panouri și părți componente proveneau din China, în unele cazuri în proporție de 95%.
Discuțiile despre dominația chineză pe piața panourilor solare europene sunt cu atât mai actuale, cu cât pe fondul scăderii dramatice a cererii interne, băncile chineze pun credite sporite la dispoziția producătorilor de articole de export, inclusiv automobile electrice și panouri solare.
„Chinezii încearcă să iasă din criză cu exporturile”, a spus un economist citat de Reuters.
Puterea instalată a centralelor solare din UE crește de la un an la altul: 164.19 GW în 2021, 204.09 GW în 2022, și 269.99 GW în 2033.
Țările cu cel mai rapid ritm de creștere a producției de energie solară sunt Germania, Italia și Spania.
Energia solară, împreună cu cea eoliană, este considerată drept una din cele mai curate, de ea legându-se mari speranțe în efortul renunțării la combustibilii fosili, a căror ardere contribuie cel mai mult la criza climatică.
