Linkuri accesibilitate

Uniunea Europeană revine din vacanță. La ce să se aștepte Moldova?


Prim-ministra demisionară a Estoniei, Kaja Kallas, va prelua la toamnă șefia politicii externe și de securitate a UE. La „extindere” e mai puțin probabil să vină un est-european.
Prim-ministra demisionară a Estoniei, Kaja Kallas, va prelua la toamnă șefia politicii externe și de securitate a UE. La „extindere” e mai puțin probabil să vină un est-european.

Încet, dar sigur, la Bruxelles se formează noile cadre de conducere a Uniunii Europene, în conformitate cu rezultatele alegerilor din iunie pentru Parlamentul European – asta în vreme ce funcționarii revin din vacanță.

Editorul Europei Libere pe problemele UE, Rikard Jozwiak, anticipează câteva momente importante ale începutului toamnei europene, inclusiv pentru Moldova.

Rapoarte pozitive, dar negocieri propriu-zise încă nu

Actuala Comisie Europeană, aflată pe final de mandat, își va publica cel mai probabil raportul anual asupra extinderii, în care va sublinia progresul (sau lipsa acestuia) în rândul țărilor candidate la aderarea la UE. Tonul va fi pozitiv pentru Moldova și Ucraina, dar nu vă așteptați ca aceste țări să deschidă capitole de aderare la UE anul acesta. Procesul de examinare pentru ambele țări – în care UE analizează legislația națională și evidențiază modul în care acestea trebuie să o adapteze la normele și legile UE în diverse domenii de politică – ar trebui să se încheie în prima jumătate a anului 2025, dacă totul decurge bine; abia atunci ar putea începe negocierile propriu-zise.

Pentru Georgia, care se află în contradicție tot mai mare cu Bruxellesul, raportul va fi mai puțin plăcut: nu se așteaptă progrese reale, iar UE va lua probabil în considerare cât de libere și corecte vor fi alegerile parlamentare din 26 octombrie înainte de a decide asupra oricărei acțiuni ulterioare. UE a suspendat deja vizitele la nivel înalt și ajutorul militar pentru Georgia din cauza legii recent adoptate privind „influența străină" sau „agenții străini”, iar noi sancțiuni ar putea fi impuse dacă situația se înrăutățește.

Pe de altă parte, un progres real spre aderare ar putea să vină pentru unele țări din Balcanii de Vest în această toamnă. Nu este exclusă posibilitatea ca Muntenegru să închidă unele noi capitole de negociere, prima oară după 2017. Asta ar semnala că Podgorica, după ani de stagnare în ceea ce privește aderarea la UE, începe din nou să progreseze, chiar dacă încet. Muntenegru rămâne principalul favorit dintre țările candidate, având deschise toate cele 33 de capitole de aderare și unele fiind în sfârșit pe cale să fie închise.

Există, de asemenea, așteptări ca Albania să înceapă discuțiile de facto pentru aderare în această toamnă, detașându-se în sfârșit de Macedonia de Nord, deoarece Skopje încă nu și-a schimbat constituția pentru a reflecta cerințele impuse de statul membru Bulgaria. Puțini se așteaptă ca Macedonia de Nord să reușească acest lucru anul acesta. Între timp, deși unele țări fac presiuni pentru ca Serbia să deschidă capitole de aderare, acest lucru ar putea fi încă un pas prea mare pentru statele membre ale UE, deranjate de relațiile apropiate ale Belgradului cu Moscova.

Cine va „conduce” extinderea UE?

Va fi, de asemenea, fascinant de văzut pe cine va alege Ursula von der Leyen comisar pentru extindere. Având în vedere că extinderea UE este din nou un subiect fierbinte — cu Georgia, Moldova și Ucraina recent invitate să se alăture blocului, ultimele două făcând progrese reale — tot mai multe state membre UE sunt interesate să obțină acest portofoliu, spre deosebire de 2019, când doar Budapesta a făcut cu adevărat presiuni pentru el și l-a obținut. Întrucât Estonia, care este considerată un stat membru „est-european" la Bruxelles, a primit poziția de politică externă (Kaja Kallas), ar fi o adevărată surpriză dacă un alt „estic" ar primi portofoliul de extindere al comisiei. Cred că von der Leyen va căuta omul potrivit în sud sau vest, pentru a asigura un echilibru geografic și pentru a evita acuzațiile că blocul se concentrează exclusiv pe Ucraina. De ce e importantă chestiunea? Inclusiv pentru că de la comisar trebuie așteptate, eventual, datele când ar putea avea loc următoarea extindere a UE.

Este aproape imposibil de ghicit exact, dar cea mai recentă încercare la nivel înalt de a promova un interval de timp a venit de la președintele Consiliului European în exercițiu, Michel, care anul trecut a „provocat” UE să fie pregătită pentru extindere până în 2030. Desigur, aceasta nu este decizia lui și, oricum, el va părăsi curând funcția; dar adevărul este că chiar și acea dată pare ambițioasă, deoarece nici o țară candidată nu pare să fie foarte aproape de aderare. Cu toate acestea, accentul mai mare atât în audierile din Parlament, cât și în anii următori, va fi probabil pe reformele pe care UE însăși trebuie să le implementeze pentru a accepta noi membri.

Discuțiile au început deja; dacă Bruxellesul este serios, aceste schimbări vor trebui să aibă loc destul de curând. Va fi mărit bugetul UE? (Țările candidate actuale sunt toate mai sărace decât media UE.) Și ce reforme politice sunt necesare pentru o UE care ar putea trece de la 27 la (mult) peste 30 de membri în anii următori? A da mai puține ocazii de veto pentru capitalele naționale este o cerință comună, dar realizarea acestui lucru fără ca cineva să blocheze un astfel de demers încă de la început este o provocare formidabilă. Nu veți auzi asta la toamnă, dar există temeri persistente că, de fapt, UE nu este pregătită să se extindă, deocamdată.

Blogul pe teme europene al lui Rikard Jozwiak, Wider Europe Briefing, poate fi găsit pe pagina noastră de limbă engleză, la www.rferl.org.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

XS
SM
MD
LG