Linkuri accesibilitate

Uniunea Europeană caută sancțiuni economice usturătoare pentru regimul lui Lukașenka


Aeroportul internațional din Minsk
Aeroportul internațional din Minsk

Reuniți la Lisabona, miniștrii de externe din Uniunea Europeană examinează joi sancțiuni economice împotriva R. Belarus, în urma deturnării la 23 mai spre Minsk a unui avion de pe ruta intra-europeană Atena-Vilnius, la bordul căruia se afla un critic al regimului lui Alexander Lukașenka. Lideri de state din UE au descris acțiunea Minskului ca „piraterie de stat” și au promis o ripostă pe măsură.

Miniștrii europeni de externe discută despre elaborarea unor noi sancțiuni, care ar lovi cel mai dureros interesele lui Alexandr Lukașenka, drept pedeapsă pentru aducerea forțată la sol a avionului de pasageri, duminică.

Aeronava companiei irlandeze Ryanair, care traversa spațiul aerian al Belarusului, era la numai câteva minute de intrarea în Lituania, când a fost interceptată de un MiG-29 trimis de Lukașenka pentru a o escorta către aeroportul din Minsk, unde autoritățile l-au arestat pe disidentul în vârstă de 26 de ani, Roman Protasevici și pe prietena acestuia, în vârstă de 23 de ani, Sofia Sapega.

Liderii Uniunii Europene au cerut rapid companiilor aeriene europene să evite Belarusul, închiderea spațiului aerian european pentru compania belarusă de stat Belavia și noi sancțiuni economice sectoriale împotriva Minskului.

„Sunt doar două zile de când liderii europeni au luat decizii importante în privința Belarusului și vom discuta despre cum să fie implementate”, le-a spus jurnaliștilor la Lisabona, joi, Josep Borrell, șefului politicii externe și de securitate europene. „Deturnarea avionului și reținerea a doi pasageri sunt absolut inacceptabile”, a mai spus oficialul european.

Ministrul de externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, a reamintit că incidentul a avut loc când Uniunea Europeană tocmai se pregătea să aprobe o a patra rundă de sancțiuni individuale împotriva unor oficiali belaruși pentru reprimarea protestelor pro-democrație izbucnite anul trecut, în urma controversatelor alegeri prezidențiale. Acum, se vor mai adăuga sancțiunile economice sectoriale: „Trebuie să discutăm acum unele sancțiuni concrete pentru că nu există o listă, nu există o idee clară”, a spus Landsbergis.

El crede că Uniunea Europeană trebuie să lovească în sectorul petrolier belarus, în timp ce Heiko Maas, ministrul de externe al Germaniei, a vorbit despre măsuri în domeniul tranzacțiilor financiare, care ar implica probabil interdicția ca băncile din Uniunea Europeană să mai dea împrumuturi celor din Belarus.

Ministrul de externe al Luxemburgului, Jean Asselborn, a sugerat însă altceva. „Potasă, a spus el, este cuvântul cheie”.

Sare bogată în potasiu, această substanță folosită la producerea de îngrășăminte minerale este unul dintre principalele articole de export ale Republicii Belarus și o sursă majoră de valută străină pentru regimul de la Minsk. Compania de stat, Belaruskali, declară că îi revin 20% din producția de potasiu la scară mondială.

„Știm că Belarusul este unul dintre cei mai mari furnizori la nivel global și cred că Lukașenka ar simți dacă ne-am ocupa de asta”, a spus Asselborn.

Agenția de statistică a Uniunii Europene spune că blocul a importat anul trecut din Belarus produse chimice, inclusiv potasă, în valoare de 1,2 miliarde de euro, precum și petrol, carburanți și alte produse ale industriei petroliere, în valoare de încă peste 1 miliard de euro.

Săptămâna aceasta, Uniunea Europeană a făcut deja pași pentru a interzice companiilor aeriene să folosească spațiul aerian din Belarus și pentru a interzice avioanelor belaruse accesul în propriul spațiu aerian.

Dar elaborarea unui pachet de sancțiuni care ar fi în stare să schimbe comportamentul lui Lukașenka s-a dovedit deocamdată dificilă, remarcă agenția Reuters.

Lukașenka și-a apărat decizia în privința deturnării aeronavei Ryanair, spunând că autoritățile belaruse au acționat pentru că au primit un email din Elveția despre faptul că la bordul avionului de pasageri s-ar fi aflat o bombă.

Bomba nu a fost găsită, iar, joi, o firmă elvețiană specializată în securitatea emailurilor, Proton Technologies AG, a spus că mesajul despre presupusa bombă fusese trimis Minskului abia după deturnarea avionului.

„Nu am descoperit dovezi credibile că afirmațiile Belarusului ar fi veridice”, a spus compania elvețiană într-un comunicat, citat de AP, adăugând că este gata să ofere sprijin anchetei europene, în cazul unei asemenea investigații în privința incidentului.

  • 16x9 Image

    Alexandru Eftode

    Fac jurnalism din 1997, specializat la început în crimă, apoi în politică - o evoluție, ar spune unii, în firea lucrurilor... Am condus biroul din Chișinău al Europei Libere când R. Moldova apărea lumii ca prima țară post-comunistă unde la putere erau aleși democratic ... comuniștii. Din management, m-am întors în jurnalismul pur, apoi iar în management, dar nu m-am despărțit o zi de Europa Liberă. Conduc redacția pentru R. Moldova, incluzând biroul din Chișinău, într-o altă perioadă de zbucium post-sovietic. Și atunci, și acum integritatea jurnalistică este mai importantă ca oricând.

XS
SM
MD
LG