Brexitul va influența considerabil economia Marii Britanii. Experții au calculat că fără un târg solid, un acord semnat și negociat în detaliu cu UE, economia Marii Britanii s-ar reduce cu circa 5% până în 2030, în comparație cu celelalte țări din UE.
De aceea, ideal ar fi ca Marea Britanie să rămână în uniunea vamală cu UE, aceasta fiind soluția văzută de mulți ca fiind cea mai puțin dăunătoare.
„Backstop” și chestiunea Irlandei de Nord
Deocamdată, negocierile pentru un acord definitiv vor dura, teoretic, până la sfârșitul anului, pe 31 decembrie 2020. Până atunci, cel puțin anul acesta, nimic nu se schimbă în relația Angliei cu UE. Anul acesta, încă, cel puțin, Marea Britanie este un membru plin al pieței comune europene. După aceea, însă, va trebui să negocieze un tratat cel puțin de nivelul celui pe care UE îl are cu Canada.
Rămâne, apoi, chestiunea Irlandei de nord. Boris Johnson nu are deocamdată vreo soluție pentru frontiera din Irlanda de nord, altfel zis acel „backstop”, care dă naștere la atâtea speculații. Backstop nu e altceva decât o plasă de siguranță sau un gard de protecție, iar în cazul complicatei probleme a graniței irlando-britanice e vorba în realitate de un mecanism juridic, o înțelegere reciprocă prin care, dacă la încheierea perioadei de tranziție, care se poate întinde până în 2022, nu va fi găsit un acord concret care să definească relațiile viitoare ale Londrei cu cei 27, frontiera să poată fi păstrată deschisă.
Boris Johnson nu are deocamdată vreo soluție pentru frontiera din Irlanda de nord...
Asta înseamnă acel backstop / plasă de siguranță: pentru a evita ridicarea unei adevărate frontiere solide în Irlanda, Marea Britanie ar rămâne în uniunea vamală cu UE, permițând fluxul de mărfuri și oameni între Irlanda de Nord și statul irlandez ca și până acum.
Conservatorii și ceilalți partizani ai Brexit-ului doresc însă un backstop strict limitat în timp, pentru că pe durată rămânerii în uniunea vamală cu UE, Londra nu va putea încheia acorduri de liber-schimb cu alte țări. Rezultatul ar fi așadar exact opusul celui promis înainte de Brexit: Anglia nu va mai fi în UE, nu va mai participa la luarea deciziilor comune, dar nici nu își va fi luat înapoi suveranitatea, din moment ce nu va putea încheia acorduri bilaterale cu terțe țări.
Unii Tories, cărora nu le pasă de riscul ruperii de UE fără să se fi ajuns la o înțelegere, sunt astfel pe cale să încalce acordul de Good Friday (Vinerea Mare) din 1998 care a pus capăt la ceea ce era de facto un război civil în Irlanda de Nord. Principala condiție atunci, prin care s-a ajuns la două decenii de pace, era că niciodată nu se va reinstaura o frontieră acolo. Prin acea frontieră, acum încă invizibilă, de 500 km, trec majoritatea mărfurilor irlandeze spre Anglia și a mărfurilor nord-irlandeze spre Irlanda, principalul partener comercial al nordului insulei.
Marea Britanie nu va mai fi supusă deciziilor Curții Europene de Justiție...
Într-atât de mari sunt incertitudinile și nesiguranța după Brexit, încât este evocată chiar posibilitatea unui referendum în Irlanda de Nord pentru unirea regiunii cu Irlanda propriu zisă.
Și, de asemenea, la un alt nivel, Marea Britanie nu va mai fi supusă deciziilor Curții Europene de Justiție. Asta era un mare prag psihologic, iar pentru mulți, a nu mai fi supus tribunalului UE de la Luxembourg este o victorie în sine, mai mare chiar și decât viitorul acord comercial și rămânerea în uniunea vamală cu restul Europei.
***
În relaţiile R. Moldova cu Marea Britanie nu vor exista schimbări bruşte după Brexit, a dat asigurări ambasadorul britanic la Chişinău, Steven Fisher. Autoritățile britanice și guvernul moldovean vor conveni asupra unui nou acord de cooperare bilaterală, similar Acordului de Asociere cu UE.
Documentul ar urma să fie definitivat până la finele anului când se încheie perioada de tranziţie, a precizat diplomatul. Până atunci relaţiile bilaterale pe palierele economice şi comerciale vor continua să fie bazate pe clauzele Acordului de Asociere, explică fostul vice-ministru de Externe, Iulian Groza, acum director executiv la Institutul de Politici și Reforme Europene:
„Ceea ce înțelegem noi, inclusiv prin asigurările Ambasadorului Marii Britanii la Chişinău este că noul aranjament bilateral, noul acord bilateral în domeniul comerţului, şi alte acorduri care vor fi semnate pe alte domenii nu ar trebui să fie mai puţin avantajoase decât reglementările care au fost stabilite la momentul dat prin Acordul de Asociere cu UE.”
Ce schimbări ar putea produce Brexit-ul pentru cetățenii moldoveni aflaţi în Marea Britanie? Pentru cei care nu deţin pașapoarte româneşti, regulile de intrare și de ședere vor rămâne aceleași, cel puţin în perioada de tranziţie care se va încheia la finele acestui an, cu posibilitatea de a fi prelungită, spune Iulian Groza:
„Pentru cetățenii moldoveni ieșirea Marii Britanii, la moment, până când nu există o nouă politică migraţională, nu are cum să aducă anumite schimbări. Lucrurile vor rămâne la fel când vorbim despre politica migraţională. În mare parte acelaşi lucru se referă şi la călătoriile pe termen scurt. Ştiţi bine că chiar dacă R. Moldova are regim liberalizat de vize cu UE, cu Marea Britanie acest regim nu s-a aplicat. Respectiv cetăţenii moldoveni au avut şi vor avea nevoie de vize ca să călătorească în Marea Britanie.”
Lucrurile vor rămâne la fel când vorbim despre politica migraţională...
În ce-i priveşte pe cetăţenii moldoveni deţinători de paşapoarte româneşti, numărul cărora se estimează la 70 de mii de persoane aflate în Marea Britanie, se vor aplica aceleaşi reguli ca pentru ceilalţi cetăţeni europeni. Aceştia ar urma să treacă o procedură birocratică simplă pentru a obţine un nou statut de reședință. Persoanele care sunt stabilite în Marea Britanie mai bine de cinci ani vor avea posibilitatea să revendice statutul de rezident. Iar cei care au o vechime de şedere în Anglia mai mică de cinci ani, vor obţine statutul de pre-rezident. Indiferent de tipul de rezidenţă, aceştia vor beneficia de dreptul la muncă, la asistenţă socială şi medicală, la studii, precum şi de dreptul de a călători în UE, explică Iulian Groza:
„Pentru aceşti cetăţeni care la momentul ieşirii din UE se aflau pe teritoriu Marii Britanii nu vor exista anumite implicații imediate sau directe. Nu va afecta substanţial statutul juridic al cetățenilor UE, inclusiv cetăţenilor R. Moldova cu cetăţenie europeană în UE. Deja situația cetățenilor din UE după ieşirea Marii Britanii va avea un alt statut. Respectiv în momentul finalizării perioadei de tranziţie a Brexit-ului la 31 decembrie 2020 se va stabili o nouă politică a Marii Britanii care va reieşi din acordurile de tranziție care urmează să fie negociate cu UE până la finele anului curent.”
Deocamdată nimeni nu ştie cu exactitate ce consecințe practice vor interveni în viața oamenilor după încheierea perioadei de tranziţie la capătul căreia se va produce divorţul oficial dintre Marea Britanie şi UE. O minimă certitudine o oferă însă statutul de cetăţenii europeni, inclusiv pentru moldoveni care deţin paşaportul românesc.
