Conform unor înțelegeri nescrise, comandantul militar al forțelor NATO este întotdeauna un general american, în vreme ce șeful civil al Alianței trebuie să fie un european.
Va intra oare Irlanda în NATO?
Invadarea Ucrainei de către Rusia a dus la întărirea Alianței, rezultat total opus celui dorit de Putin. O țară neutră, Finlanda, s-a alăturat deja Alianței militare occidentale (vezi aici ce am mai scris despre conceptul de “finlandizare”), ridicând numărul membrilor NATO la 31, în vreme ce o altă țară care se dorea etern neutră, Suedia, așteaptă deblocarea opoziției formale a Turciei, important membru NATO care, pe moment, blochează aderarea Suediei din motive de politică internă.
Dar o întreaga dezbatere publică are loc și în Irlanda (țară de asemenea neutră, teoretic așa cum e și Republica Moldova). Ministrul irlandez de externe Michael Martin a lansat o consultare publică, implicând nu doar cetățenii, dar și ONG-urile, pentru a discuta despre posibila aderare a țării la NATO, din cauza modificării radicale a peisajului geopolitic european după invazia rusă.
Irlanda nu trebuie să „se sustragă de la responsabilitățile sale”, spune Michael Martin. Dublinul se pregătește astfel să-și abandoneze poziția istorică de neutralitate.
Londra furioasă pe SUA
Dar în cursa pentru șefia NATO, guvernul britanic se arată deodată furios pe SUA, după ce Joe Biden l-a „blocat” pe Ben Wallace în cursa pentru șefia NATO.
Ambiția ministrului britanic al apărării, Wallace, de a deveni următorul secretar general al Alianței a fost zădărnicită, deoarece Washingtonul a făcut cunoscut că refuză să-i susțină candidatura.
Ministrul britanic al Apărării a fost o vreme favoritul multor state membre pentru a-i succeda lui Jens Stoltenberg, actualul secretar general, al cărui mandat a expirat deja.
Dar Wallace a recunoscut zilele trecute că ambiția sa de a prelua frâiele NATO, pe care a exprimat-o în mod repetat în public, „pare a fi eșuat”: Joe Biden a refuzat să-i susțină candidatura pentru a deveni următorul secretar general al alianței militare.
Surse guvernamentale britanice spun chiar că atitudinea Casei Albe ar putea afecta negativ „relația specială” (the special relationship), cum e numită alianța specială și permanentă dintre Washington și Londra.
Acum pare probabil că lui Stoltenberg, fost premier norvegian, i se va cere să-și amâne demisia, prevăzută inițial pentru sfârșitul acestui an, cu încă 12 luni.
Șefa guvernului danez nu a trecut examenul
O vreme, președintele SUA a favorizat-o pe Mette Frederiksen, șefa socialistă a guvernului Danemarcei, care este activ susținută de Franța și Germania.
Dar surse guvernamentale americane au lăsat de înțeles că Frederiksen n-a reușit să-l impresioneze pe Biden în timpul unei vizite la Washington la începutul acestei luni.
Candidatura britanicului Wallace era populară în rândul membrilor, datorită rolului important al Marii Britanii în hotărârea NATO de a se arăta unită după invazia rusă a Ucrainei și de a furniza masiv armament Kievului.
Cu toate acestea, Wallace se confrunta cu o sarcină dificilă, având în vedere că mulți lideri europeni, în frunte cu Emmanuel Macron, fac un lobbying insistent pentru ca următorul șef al NATO să vină dintr-un stat UE.
Marea Britanie este una dintre cele doar șapte țări, din 31 de membri ai NATO, care și-au atins obiectivul de a cheltui 2% din PIB pentru apărare anul trecut.
Din cei 31 de membri, doar SUA, Marea Britanie, Grecia, Polonia și statele baltice cheltuiesc mai mult de 2%, însă mai multe țări europene mari nu se încadrează în asta. Anul trecut, Germania, Franța și Italia s-au situat cu toatele sub cifra țintă. România, în schimb, s-a angajat ferm să atingă 2% din PIB pentru apărare.
Interferență cu târguielile din UE
Încă de la fondarea Alianței, s-a decis așadar o dată pentru totdeauna că liderul politic al Alianței, secretarul general, va fi întotdeauna un civil european, în vreme ce șeful militar va fi un american.
Chiar dacă Organizația Tratatului Nord Atlantic este cu totul distinctă de Uniunea Europeană, era admis tacit, până în 2014, că țara care își plasează un secretar general al NATO trebuie să aibă mai puține pretenții la un post mare în UE.
Pentru a evita asta, la marile negocieri din 2014, toată lumea a acceptat tacit un non-european, norvegianul Jens Stoltenberg (Norvegia nu este membră în UE), astfel încât acel post să nu intre în pachetul târguielilor europene. La fel, Stoltenberg a fost ulterior prelungit, din nou pentru a evita ca postul lui să devină un jeton în târguielile europene.
O femeie în fruntea NATO?
Mulți aliați doresc să numească pentru prima dată o femeie în fruntea NATO și cred că un astfel de rol de conducere ar trebui să revină doar unei foste șefe de guvern.
Kaja Kallas, actuala șefă a guvernului eston, este favorizată de unii, dar ei i se opun Parisul și Berlinul, care o consideră prea intransigentă față de Rusia.
În sfârșit, în afară de o prelungire pentru Stoltenberg se mai vorbește, fără mare entuziasm, cum o revelează în Italia La Repubblica, și despre premierul spaniol Pedro Sánchez pentru a fi succesorul lui Stoltenberg în fruntea NATO. Paradoxal, premierul spaniol ar intra în joc doar dacă va fi învins în alegerile din iulie, când țara sa, pe deasupra, va prelua președinția rotativă, de șase luni, a UE.
