Pe 3 noiembrie, în 380 de localități din Republica Moldova se va desfășura al doilea tur de scrutin pentru alegerea primarilor. Datele Comisiei Electorale Centrale arată că, în primul tur al scrutinului, cele mai multe fotolii de primar au obţinut candidaţii PD, urmaţi de cei ai socialiştilor şi ai Blocului ACUM. În Chișinău, în turul doi se vor duela candidatul socialist, Ion Ceban, şi cel al Blocului ACUM, Andrei Năstase. Pentru prima dată în cadrul alegerilor locale toate partidele şi-au adjudecat o victorie, consideră fostul deputat liberal-democrat Vadim Pistrinciuc.
Vadim Pistrinciuc: „Prima dată am văzut când toate partidele și-au adjudecat o victorie. Am văzut că socialiștii au zis că-s pe primul loc la votul politic, am văzut ACUM pentru care sunt, apropo, primele alegeri locale din istoria lor...”
Europa Liberă: Și Partidul Democrat a spus că a ieșit învingător...
Vadim Pistrinciuc: „Și Partidul Democrat are învingători la primari din primul tur.”
Europa Liberă: Fiecare al patrulea primar ar fi din partea PD-ului.
Vadim Pistrinciuc: „Am văzut partide mai mici care au reprezentanți, am văzut colegii mei de la PLDM, foștii mei colegi care au un rezultat foarte bun, sunt pe locul patru, chiar au vreo 30 și ceva de primari și au mulți în turul doi; am văzut candidați independenți care au participat la alegeri și toți și-au adjudecat câte o victorie. Este un lucru foarte important, este prima dată la alegeri...”
Europa Liberă: Deci, nimeni nu se consideră perdant?
Vadim Pistrinciuc: „Sunt oameni care s-au așteptat la mai mult, au vrut să treacă mai mulți consilieri, dar inclusiv faptul că partidele și-au adjudecat victorii, inclusiv faptul că nu am avut situații critice la nivel național, nu am atestat cumpărări de voturi masive și alte lucruri, inclusiv nu am avut mișcări foarte bruște, transfugi și presiuni masive când peste noapte se duc într-o parte. Practic, noi am avut alegeri libere și corecte. Al doilea indicator care mă bucură pe mine este numărul mare de candidați, inclusiv independenți, ceea ce înseamnă că oamenii nu se temeau. Dacă vă aduceți aminte, cu vreo 2-3 ani în urmă oamenii se temeau să devină candidați, erau situații când în anumite sate era un singur candidat la funcția de primar. Era un lucru clar, impus artificial, prin frică, dacă candidezi, apoi să vezi că ai să ai probleme, acesta era principiul de funcționare. În al treilea rând, cel mai important lucru pe care îl văd eu în aceste alegeri, dacă însumați rezultatele tuturor partidelor pro-europene, haideți să le spunem așa că nu ne place cuvântul acesta, ale partidelor care pledează pentru un model de dezvoltare, un proiect de dezvoltare european al Moldovei, inclusiv al comunităților lor, căci oamenii văd în primul rând și înțeleg că comunitățile lor se pot moderniza pe acest model, nu pe modelul euroasiatic, vine cineva și-mi dă o dată în câțiva ani acolo sau aștept când o să treacă delegația pe lângă mine ca să-mi repare drumul. Dacă însumăm toate aceste partide cu toți primarii și cu votul politic, vedem anume aici în realitate că cetățenii Republicii Moldova într-o majoritate nu covârșitoare, dar în majoritate pledează pentru modelul european de dezvoltare. Ei înțeleg că comunitatea ta o să se schimbe dacă ai să ai proiecte de dezvoltare de infrastructură, ai să fii competitiv, ai să implementezi calitativ proiectele respective, ai să ai activitate acolo, nu doar ca să vină cineva. Acesta-i un lucru foarte bun.”
Europa Liberă: Dar prezența la vot a fost redusă?
Cetățenii în majoritate pledează pentru modelul european de dezvoltare...
Vadim Pistrinciuc: „Eu nu cred că este un singur factor care spune acest lucru. Să nu uităm că noi am mai avut alegerile în Chișinău, care au fost anulate. Tema asta a fost atât de mult discutată în public, încât unii oamenii parcă nu mai credeau în exercițiul votului, în al doilea rând, nu au fost atât de multe bătălii la cuțit între actorii politici și nu vorbesc doar între cei care se află la guvernare, fapt ce li se reproșează destul de mult, dar chiar la nivel de comunități eu nu am simțit lupte din astea acerbe. Au fost alegeri pe timp de pace, s-a respirat liber. Și asta este important.”
Europa Liberă: Rezultatele turului doi al alegerilor locale în municipiul Chișinău ar putea să zdruncine un pic actuala coaliție parlamentară sau din contra ar putea să limpezească apele?
Vadim Pistrinciuc: „În mod inevitabil, în orice alegeri, oricât de tare te-ai strădui să ai pact de neagresiune, orice alegeri înseamnă conflict, orice alegeri înseamnă contradicție. Contradicția poate fi pe ton ridicat, în mod inevitabil anumite frustrări, anumite supărări în coaliție vor fi. Mai departe depinde cum ele vor fi gestionate.”
Europa Liberă: Și va fi o mare diferență dacă învinge Ion Ceban, socialistul sau Andrei Năstase, reprezentantul Blocului ACUM?
Vadim Pistrinciuc: „Pentru mine va fi o diferență. Eu pot să vă spun care e motivația mea pentru aceste alegeri. Eu înțeleg discuțiile între cine-i profesionist, cine nu-i profesionist, noi atât de mult am fost administrați de oameni „cu experiență”, că am avut ajuns să nu avem nici parcuri degrabă prin oraș. Prima motivație, deci eu am să merg și o să-i îndemn și pe alții să meargă la alegeri și să voteze cu Andrei Năstase din simplul motiv că lui i s-a furat victoria. Eu consider că, dacă noi vrem să construim un stat civilizat, noi am admis una din cele mai mari injustiții democratice din istoria statului nostru – anularea acestor alegeri. Consider că asta este o mare pată pe imaginea Republicii Moldova, dar și pe evoluția istorică, dacă doriți, a statului Republica Moldova. Dar eu vreau să repar greșeala asta, atunci oamenii au să judece ce este bine și ce este rău. Și eu cred că foarte mulți actori politici care sunt supărați și au de ce să se supere, și el nu are caracter simplu, și critici sunt, trebuie să-și pună întrebarea: ce fac ei cu această moștenire, cu acest vot anulat, cu aceste alegeri anulate? Fiindcă dacă acest lucru se trece cu vederea, dacă doriți, această justiție a democrației nu se produce, înseamnă că portița de a face acest lucru încă va fi deschisă și pentru alte generații de politicieni, iar acest lucru nu trebuie să aibă loc, fiindcă noi am fost o democrație electorală, inclusiv în cei mai grei ani, când nu se plăteau salarii în ‘94, în ’98, noi am avut guverne care se succedau, alegeri care schimbau primari ș.a.m.d. și dacă nu reparăm acest lucru va trebui pe urmă să suferim consecințele, poate cu altă guvernare când va fi ea, căci nici o guvernare nu este veșnică.”
Ce fac ei cu această moștenire, cu acest vot anulat, cu aceste alegeri anulate?...
Europa Liberă: Se fac sondaje de opinie și cetățenii la întrebarea pe ce cale merge Republica Moldova încă ezită să răspundă că drumul este drept. De ce?
Vadim Pistrinciuc: „Starea asta este o stare absolut normală și critică. Urmează încă mult efort pentru revenirea la normalitate la noi. Provocările în fața noii guvernări sunt mult mai mari decât ni le putem imagina, avem și coaliții politice într-un fel incomode. Stau și mă gândesc când s-ar putea schimba starea asta și în ce fază...”
Europa Liberă: Cel puțin, guvernanții asta spun că, dacă reușesc o veritabilă reformă în justiție, ar putea încetul cu încetul să apară rezultate și în alte domenii.
Vadim Pistrinciuc: „Așa este, dar eu n-aș lega fericirea colectivă de reforma justiției. Vă reaminteam că primele efecte ale unei reforme a justiției vor trezi și nemulțumire în foarte multe cercuri. Parte bună este că, în pofida oricăror rezistențe pe care le opune sistemul schimbarea se va produce într-un fel sau altul din simplul motiv că noi așa o cotă înaltă de solicitare publică de justiție nu am avut niciodată în Republica Moldova. Modelele de comportament și de relaționare la instituții din trecut nu mai corespund cu aspirațiile și cu ceea ce vor oamenii astăzi. Dacă în anii ‘90 toți încercau să se adapteze și se simțeau relativ OK în acel tumult de criminalitate organizată și justiție aservită, mai apoi clientelismul politic, care a fost pe parcursul anilor 2000, păi acum noi vedem că toate categoriile de vârstă de cetățeni – de la cei tineri până la cei în vârstă – într-adevăr vor justiție. Și chiar dacă o să fie rezistență în sistem, vor fi în permanență forțe sociale, civice care vor pune presiune enormă. Sunt oameni buni în sistem sau sunt oameni cu gândire critică care în continuare stau și așteaptă să vină un boieraș să-i conducă și nu fac un pas în față. Eu i-aș încuraja să facă acest pas în față, să nu rămână manipulați de feudalii breslei, care încearcă să-i convoace în ședințe ilegale pe judecători sau care încearcă să creeze niște grupulețe în rândul procurorilor ș.a.m.d. să iasă, să spargă gheața asta, fiindcă mai departe nu o să fie posibil. Ei trebuie să înțeleagă că oamenii așteaptă o schimbare, ei nu pot merge paralel sau în contrasens cu cetățenii, la care mai adăugăm și solicitarea din afară. În Moldova se investește foarte mult, dar din cauza unei justiții șubrede și de multe ori corupte țara este nesigură și investiția este nesigură.”
Europa Liberă: Reforma în justiție ar putea încetul cu încetul să stârpească corupția. Cum se scapă de sărăcie?
Prin multă muncă și minimalizarea șiretlicurilor și șmecheriilor politice...
Vadim Pistrinciuc: „Prin măsuri complexe și prin multă muncă și minimalizarea șiretlicurilor și șmecheriilor politice. Sigur, reforma justiției este un pas important, fiindcă asta ar aduce mai multă siguranță economică. În al doilea rând, este foarte important ca să fie o liberalizare pragmatică a economiei, ca oamenii care pot și vor să activeze individual, să facă o mică afacere să poată face liber acest lucru, dar eu nu sunt adeptul unui liberalism sălbatic, când trebuie chiar totul să fie ultraliberalist, să nu avem taxe ș.a.m.d. Și eu foarte mult îi înțeleg pe oamenii de afaceri care zic că trebuie de coborât taxele, trebuie să dăm mai multă motivație celor care activează economic, dar foarte puțini oameni înțeleg care este situația Republicii Moldova. Noi avem o situație unică, noi am pierdut aproape 50 la sută din populație de la independență încoace, avem aproape 700 de mii de pensionari la care mai adăugați 120-150 mii de persoane cu dizabilități, la care mai adăugați vreo 100 de mii de familii beneficiare de ajutor social, care din varii motive se află sub venitul minim garantat, sub limita sărăciei. Avem aproape un milion de oameni care sunt dependenți sociali și aproape 1,4-1,5 milioane care muncesc. Vă dați seama, dezechilibrul este unul enorm, deci nu avem posibilitatea să fugim de responsabilitatea socială. M-am bucurat, de exemplu, când am văzut că Guvernul și dna prim-ministru au anunțat un buget al solidarității și că ei au în vedere anumite creșteri de salarii și de plăți. Dar evident că aceste creșteri de salarii și de plăți nu pot fi făcute fără ca cineva să contribuie, fără o responsabilitate fiscală mai înaltă. Al treilea lucru este mult cunoscuta noastră apropiere de Uniunea Europeană. De ce? Fiindcă asta înseamnă foarte multe investiții și nu în ultimul rând e necesar într-adevăr să vezi ce faci cu proprietățile statului. Statul are multe proprietăți din care câștigă destul de mult, dar, din păcate, până în aceste decenii de tranziție și de independență proprietatea statului tot timpul a fost și întreprinderile de stat, monopolul de stat au fost o atracție foarte mare mai degrabă pentru oameni necinstiți și neonești, care au confundat politica cu buzunarul propriu și statul a fost lipsit de venituri foarte mari. Nu știu dacă asta este o rețetă de succes pentru a combate sărăcia, dar știu că cel mai dificil este să combini aceste lucruri – responsabilitatea socială, ca să faci plățile sociale către cei care nu pot munci, au atins o vârstă sau au o dizabilitate și, pe de altă parte, să încurajezi oamenii să facă activitate economică e foarte greu să combini aceste lucruri. Reforma justiției, formarea instituțiilor statului, administrației publice, curățare sunt o precondiție ca toate celelalte să crească.”
Europa Liberă: Dvs. la începutul discuției ați amintit că o provocare e și actuala guvernare care e compusă din două entități politice – Blocul ACUM și PSRM. Credeți că nu coincid viziunile asupra felului cum trebuie să fie rezolvate problemele în stat? S-a reușit să se facă abstracție de geopolitică și să se concentreze ambii actori politici pe aceleași rezolvări de probleme?
Vadim Pistrinciuc: „Eu aș zice că ar fi absolut anormal dacă ar avea viziuni absolut identice. Și eu cred că reușesc să mențină o dezbatere civilizată, în spațiul public nu vedem contradicții atât de multe și atât de dese pe chestii de principiu. Parcă se votează împreună, dar în mod normal ar trebui să aibă viziuni diferite, fiindcă sunt partide nu doar geopolitic diferite, dar și partide ideologic diferite – unul de stânga, altul mai de dreapta. Sigur că au să fie și sunt multe scântei care nu apar în public, vedem că unele mai răsar în public, eu n-o să mă mir dacă presiunea politică va fi și mai înaltă. Cel mai important este să ai rațiune, să rezolvi anumite conflicte care apar. Doi: să înțelegi până când mergi și până unde, fiindcă într-adevăr este o coaliție neortodoxă. Trei: clar să planifici care sunt scopurile comune și până unde poți merge unul cu altul. Sunt partide diferite și ca format, și ca structură, partide mai tradiționale, cu foarte multe organizații în teritoriu, care necesită mai multe resurse și partide mai antisistem, cum sunt cele din Blocul ACUM, la care și modul lor de funcționare este diferit, deprinși cu austeritate de partid, mult mai flexibile, mai maleabile într-un sens. Puteți să observați mișcarea unor bresle spre anumiți actori. Am văzut că președintele Dodon a dat un mesaj mai în favoarea judecătorilor la un moment dat, când a zis că, uite, totuși noi intervenim, totuși să fim mai atenți. Maia Sandu insistă pe acțiuni mai radicale în acest sens. Era și de așteptat că cineva o să vrea să capitalizeze politic nu schimbarea radicală, dar dorința celor care nu vor schimbare care sunt foarte mulți. Știți care-i cea mai mare problemă a țării?
Una din cele mai mari probleme e că în Moldova sunt generații de familii și de cleptocrați care trăiesc doar pe seama statului și fac averi...
Eu mă gândeam în toți acești ani de independență, una din cele mai mari probleme e că în Moldova sunt generații de familii și de cleptocrați care trăiesc doar pe seama statului și fac averi, generații. Și eu nu vorbesc doar de elitele pe care le vedem la Chișinău și putem să le studiem declarațiile de avere. O să vedeți familii întregi când bunelul a fost în nomenclatură, tata a fost un super-funcționar, nu știu ce, feciorul a lucrat în nu știu care inspecție și nu știu care fel de poliție sau vamă și când te uiți toată familia asta are mega-averi. Eu nu sunt împotriva averilor, dar când te uiți că astfel de dinastii cleptocratice sunt sute și ele tot timpul sunt prezente în sistemul public și acolo unde sunt bani publici, îți dai seama că presiunea și rezistența față de schimbare în justiție este enormă. Cred că sarcina elementară acum a noii guvernări – și asta o fac – este să introducă elemente incomode elitelor din sistemul de justiție, iar sarcina justițiarilor actuali este să facă un pas înainte, să se trezească un pic, să nu aștepte comenzi, să nu aștepte să fie reformați, fiindcă cât mai amorțiți au să stea și cât mai manipulați o să fie de anumite cercuri de influență din interiorul lor sau au să aștepte cineva să-i organizeze în diferite clanuri, că unele se distrug, altele apar, cu atât mai mari au să fie tentativele pe viitor ale politicienilor să intervină și să schimbe, fiindcă asupra lor o să fie presiune publică.”
