Situația din Ucraina va afecta economia moldoveană, chiar dacă Uniunea Europeană este lider în topul destinației mărfurilor autohtone, acolo unde merg circa două treimi din cantitatea totală, iar România și-a consolidat poziția de lider în UE în ultimii ani, sugerează expertul economic Viorel Gîrbu. El precizează că problema principală o reprezintă dependența de gazul rusesc, dar şi dezvoltarea schimburilor comerciale, în principal, ale exportului, importului şi cooperării economice cu Rusia şi Ucraina.
Europa Liberă: Cât de mult ar putea să afecteze acest război ruso-ucrainean relațiile pe care le are Republica Moldova cu Estul – și cu Ucraina, și cu Federația Rusă, dar și cu alți parteneri care fac parte din Comunitatea Statelor Independente?
Viorel Gîrbu: „Impactul deja pe moment este unul destul de mare, exporturile Republicii Moldova către est urmează să fie afectate în primul rând cu Ucraina, dar sunt posibile consecințe care pot să urmeze în comerțul extern pe care îl avem cu Federația Rusă și cu Bielorusia. Deci, practic, comerțul Republicii Moldova către est urmează să fie afectat și acest lucru ne va afecta atât pe dimensiunea exporturilor, cât și pe dimensiunea importurilor. Urmează să vedem cum vor evolua lucrurile, conflictul se poate agrava destul de mult, noi importăm resursele energetice din Federația Rusă, momentan nu s-a ajuns la acea situație ca aceste exporturi să fie suspendate, dar chiar și infrastructura de export a gazelor naturale poate să fie afectată. Pe moment, așa cum declară autoritățile, sistemul nostru de transport al curentului electric este autonom, este deconectat de la sistemul în care intra cel al Federației Ruse și al Belarusului.”
Europa Liberă: Ucraina și Republica Moldova au ieșit pentru trei zile din această interconectare și se pare că nu au mai revenit să se conecteze?
Viorel Gîrbu: „Da, nu au revenit. E posibil, fiindcă Ucraina are un sistem electroenergetic foarte ramificat și sofisticat, în același timp trebuie să urmărim modul în care evoluează ostilitățile în țara vecină și poate să observăm faptul că Federația Rusă pune control asupra tuturor obiectivelor de importanță economică. Stațiile atomoelectrice au fost preluate și acest lucru înseamnă inclusiv capacitatea sistemului electroenergetic al Ucrainei să funcționeze. Și atunci, iarăși, se va pune mai târziu întrebarea cum funcționează sistemul electroenergetic al Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Această infrastructură nu poate afecta energia electrică, dar poate afecta totuși importul de gaze naturale?
Viorel Gîrbu: „Cred că pe ambele dimensiuni pot fi anumite consecințe. Pe moment, noi nu vedem o decizie tranșantă din partea autorităților Federației Ruse de a crea anumite impedimente pe această dimensiune. Deci, cel puțin la nivel oficial se declară că războiul se duce totuși cu forțele militare și nu este orientat către persoanele civile și n-ar trebui să fie afectați din punct de vedere economic și cetățenii Republicii Moldova. Dar chiar și pe altă dimensiune, noi trebuie să atestăm faptul că o pondere foarte mare din importurile Republicii Moldova o au importurile venite din Ucraina, deci, noi exportăm acolo cam 3% din exporturile Republicii Moldova, dar importăm aproape 10% din totalul importurilor Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Produse alimentare, mărfuri de larg consum?
Viorel Gîrbu: „Da, pe care le găsim în comerțul Republicii Moldova. Este suficient să mergem în magazine să vedem câte produse pe care noi ne-am obișnuit să le consumăm își au originea în statul vecin. Produse, poate nu cele mai calitative, dar în schimb accesibile ca preț, deci care sunt acceptate și potrivite pentru consumatorul din Republica Moldova. Și dacă e să raportăm aceste produse la cifra de afaceri în comerțul din Republica Moldova, comerțul cu amănuntul, atestăm faptul că importurile din Ucraina reprezintă aproximativ 14%. Și atunci ne putem aștepta la anumite repercusiuni pe această dimensiune în condițiile unei perspective de creștere a inflației destul de pronunțată chiar și până la războiul din statul vecin, inflația pe această dimensiune urmează să crească și mai mult. Deci, Republica Moldova ar putea să treacă prin experiențe nu foarte plăcute.”
Europa Liberă: Tranzitul către Rusia acum este blocat, Republica Moldova exporta în Federația Rusă și vinuri, și mere. Apropo, exportul de mere se pare că rămâne cel mai vulnerabil aspect din comerțul cu Federația Rusă, pentru că peste 90 la sută din merele moldovenești ajungeau pe piața Federației Ruse.
Viorel Gîrbu: „Exact...”
Europa Liberă: Ce fac acum agenții economici, ce ar trebui să întreprindă ei, să-și diversifice piața?
Viorel Gîrbu: „Cred că e prea târziu pentru ei, întrucât nu se poate într-o perioadă atât de scurtă de timp să diversifice piața, în termen scurt poate să intervină doar autoritățile care să ia în considerare această situație, dar autoritățile vedem că sunt deja într-o situație foarte dificilă, fiindcă s-au angajat în diverse instrumente, chiar și în perioada anterioară, criza energetică a subțiat resursele financiare ale bugetului și tot așa. Cred că totuși pentru exportatorii moldoveni nu există prea multe posibilități, îndeosebi pentru cei din sectorul agricol, decât doar dacă va exista o anumită disponibilitate din partea autorităților Uniunii Europene, dar iarăși aici nu sunt elemente de ordin administrativ, ci sunt mai mult elemente de ordin comercial, marfa produsă în Republica Moldova nu corespunde standardelor europene și această aliniere la standardele europene nu s-a produs din anul 2014, deci este cumva naiv să credem că această aliniere se va produce de-acum încolo într-un an și jumătate.”
Europa Liberă: Kievul a anunțat că închide hotarul moldo-ucrainean pe segmentul transnistrean. Ce se întâmplă dacă nu e funcțional?
Viorel Gîrbu: „Pe linia economică cred că nu există incidență directă, eu cred că mai degrabă sunt aspecte de ordin politic sau interne specifice ale Ucrainei care impun luarea acestei decizii, pe linia economică Republica Moldova are posibilitatea să exporte și prin alte vămi.”
Europa Liberă: Ce se întâmplă cu regiunea transnistreană, pentru că dimensiunea economică pentru ei este destul de importantă și totdeauna ei s-au arătat neliniștiți de o eventuală posibilă blocadă economică?
Viorel Gîrbu: „Regiunea transnistreană are un comerț foarte diversificat cu statele Uniunii Europene. Deci, majoritatea comerțului extern al regiunii transnistrene totuși merge către Vest și nu merge către Est. Cred că e o incidență aici atât socială, cât și economică, dar nu este una majoră. În condițiile actuale în care ne aflăm, totuși impactul acestei măsuri este unul limitat.”
Europa Liberă: Deprecierea rublei rusești ar putea să afecteze în vreun fel situația din Republica Moldova, ținând cont și de faptul că în Federația Rusă lucrează foarte mulți moldoveni care trimiteau acasă remitențe? Cum influențează deprecierea rublei rusești asupra economiei Republicii Moldova?
Viorel Gîrbu: „Într-adevăr, remitențele care tradițional veneau din Federația Rusă erau destul de importante, dar ponderea acestor remitențe s-a schimbat destul de mult în ultimii ani, deci fără acest conflict, deja pe alte dimensiuni...”
Europa Liberă: Inclusiv pandemia a făcut ca volumul remitențelor să fie mai mic.
Viorel Gîrbu: „Federația Rusă chiar și anterior, începând cu 2014 a dat dovadă de capacitate mai mică de a plăti salarii mai mari, de a angaja lucrători din exterior, deci economia deja a dat semne, începând cu anul 2014 și chiar și mai înainte...”
Europa Liberă: Dar chiar și 200.000 de cetățeni ai Republicii Moldova dacă își câștigă acolo bucata de pâine, oricum se adună bani mulți?
Viorel Gîrbu: „Da, se adună bani, sunt remitențe, sigur că această dimensiune urmează să fie afectată, fiindcă capacitatea de cumpărare a cetățenilor ruși devine din ce în ce mai mică și deja propriu-zis acum nu mai este posibil să te deplasezi atât de ușor. Căile aeriene sunt blocate, efectiv nu poți să ajungi în Federația Rusă, legătura chiar și prin sectorul bancar nu este funcțională și atunci sigur că pentru cetățenii moldoveni care lucrează acolo este o problemă să-și trimită remitențele în Republica Moldova, dar cea de-a doua dimensiune ține de scăderea capacității de cumpărare a cetățeanului rus.”
Europa Liberă: Mai ales ținând cont și că există acest pachet de sancțiuni din partea Uniunii Europene și a Statelor Unite ale Americii pentru Federația Rusă.
Viorel Gîrbu: „Pachetul sancțiunilor e destul de important, practic toate sancțiunile vor exercita o influență masivă, dar cel puțin prin faptul că autoritățile statelor europene și americane intenționează să înghețe activele Băncii Naționale a Federației Ruse deja e o problemă foarte mare, fiindcă agenții economici nu vor avea acces la resursele externe valutare, iar acest lucru va bulversa foarte mult realitățile de acolo.”
Europa Liberă: Și dacă urmărim ce se întâmplă la casele de schimb valutar, în dreptul rublei rusești vedem 00 la cumpărare, 00 la vânzare.
Viorel Gîrbu: „Da, există riscuri, această situație este absolut firească, o situație similară am văzut și în raport cu hrivna ucraineană. Atunci când se întâmplă șocuri foarte mari în economie, agenții economici în mod firesc reacționează de această manieră, fiindcă economia de piață funcționează în condiții de predictibilitate. Pe moment nu există predictibilitate și în mod obiectiv agenții economici nu se pot expune decât poate doar asumându-și niște riscuri economice foarte mari, cumpărând fie rublă rusească, fie hrivnă ucraineană. Aici mai este sigur că și aspectul politic, atunci când cetățenii refuză să mai cumpere ruble rusești nu doar din motive economice, dar și din motive pur omenești, fiindcă Federația Rusă nu este clar ce scopuri urmărește și de ce a trebuit să procedeze de această manieră.”
Europa Liberă: Dar deprecierea hrivnei ucrainene mai mult încă poate să afecteze relația comercial-economică cu Republica Moldova?
Viorel Gîrbu: „Da, Ucraina este o piață importantă pentru Republica Moldova. Bine, nu-i piață de export, e piață de import, dar sigur că atât hrivna ucraineană, cât și rubla rusească vor avea un impact destul de mare asupra modului în care va arăta economia Republicii Moldova. Aici trebuie să spunem că și economia Belarusului care iarăși, indirect, era conectată la economia Federației Ruse. Bine, ea este conectată, dar indirect juca un rol pentru exporturile din Republica Moldova către piața Federației Ruse. Deci, per ansamblu toate exporturile către spațiul CSI care pot ajunge, în funcție de perioadele la care ne raportăm, la 30 la sută din exporturile Republicii Moldova, deci toate aceste exporturi urmează să fie afectate destul de mult.”
Europa Liberă: Și această fluctuație pe piața valutară, ne referim la hrivna ucraineană, mai ales că vin și refugiați în Republica Moldova?
Viorel Gîrbu: „Pe moment, fluctuația reflectă lipsa de predictibilitate și incapacitatea agenților economici să înțeleagă ce se întâmplă cu hrivna ucraineană. Deci, momentan, în statul vecin economia este afectată în totalitate, iar atunci când se întâmplă șocuri în economie, acest lucru se vede înainte de toate în cotațiile monedei care e în circulație în economia respectivă. Și cotațiile hrivnei ucrainene descriu faptul că totuși economia în statul vecin trece prin situații foarte dificile și este foarte greu să înțelegi ce se întâmplă.”
Europa Liberă: Republica Moldova are în față o dilemă. Pe de o parte, trebuie să arate solidaritate cu Ucraina, țara vecină, pe de altă parte, trebuie să-și protejeze și piața internă.
Viorel Gîrbu: „Aici sunt două dimensiuni. Pe dimensiunea economică statul nu poate să facă nimic, comportamentul agenților economici atunci când consideră că hrivna are o valoare mică este unul firesc și chiar și dacă valoarea hrivnei este mai mare, să zicem, 30 de bani, iar agenții economici decid s-o cumpere cu 50 de bani, nu tot timpul acest comportament dă dovadă de rea-voință a agenților economici, dar totuși e o anumită logică în modul în care îți derulezi afacerile. Deci, eu nu m-aș grăbi să judec agenții economici sau băncile comerciale care au afișat un curs foarte mic al hrivnei, fiindcă aici există o rațiune economică. În condiții de stres, agenții economici respectiv nu știu care este valoarea reală a acestui activ și nu pot să se expună cumpărând foarte mult, dar cea de-a doua dimensiune este modul în care știu autoritățile sau cum trebuie să ne comportăm în această situație. Chiar și dacă la schimbul valutar hrivna urmează să fie obiectiv cumpărată cu o rată foarte mică, aici este spațiu pentru autorități. Deci, toți cetățenii ucraineni care se înregistrează și doresc să rămână pe teritoriul Republicii Moldova în perioada de criză, dacă își fac certificat, trebuie să primească un suport material zilnic din partea autorităților, care să nu-i oblige pe dânșii în condiții de riscuri masive pe piața valutară să schimbe hrivnele.”
Europa Liberă: Numărul refugiaților atinge 100.000de cetățeni.
Viorel Gîrbu: „Cei care sunt înregistrați sunt într-un număr mult mai mic. De facto, persoanele care tranzitează frontiera Republicii Moldova sunt într-un număr foarte mare, dar persoanele care se înregistrează ca migranți, ca refugiați sunt un număr mult mai mic.”
Europa Liberă: Dar oricum sume mari de hrivne ajung în Republica Moldova.
Viorel Gîrbu: „Da, ajung, dar nu ajung pe piața Republicii Moldova, fiindcă hrivna nu este cumpărată, fiindcă dacă acum vedem un anumit curs mai favorabil pentru această monedă, asta nu înseamnă că pe piața valutară se cumpără hrivna.”
Europa Liberă: Deseori la ghișeu ți se spune că nu sunt lei.
Viorel Gîrbu: „Da, efectiv s-a efectuat o presiune nejustificată asupra agenților economici fiind învinuiți de toate relele, ceea ce până la urmă nu este corect în totalitate. Aici statul trebuie să-și îndeplinească rolul. Noi în prezent chiar și dacă vrem să cumpărăm euro sau dolari nu găsim la cursul pe care îl afișează băncile comerciale. Deci e un dezechilibru care afectează inclusiv moneda națională a Republicii Moldova, dar hrivnele respective nu ajung să fie schimbate pe teritoriul Republicii Moldova și în plus pentru acele persoane care oficial obțin statutul de refugiați statul are capacitate, numărul lor nu este foarte mare, foarte mulți ucraineni tranzitează Republica Moldova și pleacă mai departe.”
Europa Liberă: Acest război ruso-ucrainean ar putea să pună mai dur problema rămânerii Republicii Moldova în CSI sau nu?
Viorel Gîrbu: „Nu cred că lucrul acesta este foarte esențial, fiindcă Republica Moldova de facto în CSI n-a fost. CSI este o structură care așa a și activat, ea a fost creată, formal sunt documente, dar CSI de facto nu a activat, chiar și în cadrul CSI-ului existau, de exemplu, acorduri de liber schimb bilaterale, nu existau acorduri la nivelul unor structuri. Deci, CSI-ul nu a reușit să se materializeze într-un organism viabil care să ofere anumite servicii, anumite avantaje și nici până acum Republica Moldova nu a mizat prea mult pe acest statut.”
Europa Liberă: Acum pentru Republica Moldova a devenit foarte atractivă piața comunitară, Republica Moldova are semnat acest Acord de Asociere care include și Acordul de Liber schimb cu UE, ceea ce solicită Ucraina, să adere cât mai curând la Uniunea Europeană și se aud voci și la Chișinău că ar putea și Republica Moldova la pachet cu Ucraina să solicite acum o perspectivă clară de aderare la UE. E posibil acest lucru?
Viorel Gîrbu: „Eu cred că totuși noi nu trebuie să intrăm în detalii foarte mari și să luăm în serios toate știrile în condiții de război. Foarte multă informație țintește cumva în latura emotivă a noastră și mai puțin în latura rațională. În același timp trebuie să înțelegem că acest conflict a produs un impact economic și financiar masiv și asupra Uniunii Europene, iar integrarea ulterioară a Ucrainei sau a Republicii Moldova, bine, Republica Moldova e o țară mică, e neglijabilă din punct de vedere economic, dar Ucraina e o țară masivă, cea mai mare țară europeană și cu o populație foarte numeroasă, deci nu poți să iei acest gen de decizii pe emoții sau peste noapte, trebuie să produci multe schimbări și, în plus, Ucraina nu respectă acele cerințe minime care sunt necesare pentru a integra un stat în Uniunea Europeană. Și vedem cu câte probleme s-au confruntat autoritățile și oficialii europeni în cooperarea pe care o au cu Bulgaria, România, state care n-au fost integrare în condițiile în care se află Ucraina în prezent, dar vedem ce opoziție există și din partea Ungariei ș.a.m.d. Deci, nu cred că politicienii de acolo se vor aventura să vină cu acest gen de măsuri, dar, bine, nu este la latitudinea mea să iau asemenea decizii.”
Europa Liberă: Ce sugestii, sfaturi aveți pentru agenții economici care au legături strânse cu piața estică?
Viorel Gîrbu: „Agenții economici sunt într-o situație de criză, deci ar trebui să-și reconsidere situația economică și financiară, să vadă care e situația cu eventualele credite atrase de la instituțiile bancare și să încerce să le renegocieze.”
Europa Liberă: Dar ar trebui să fie voință și din partea creditorilor?
Viorel Gîrbu: „Exact. Cumva straniu acest lucru se întâmplă, dar și în condiții de inflație masivă, și în condiții de război există o reacție similară, cumva o reacție care a existat în condiții de pandemie. Deci, autoritățile cumva ar trebui să ceară o anumită disponibilitate și o anumită deschidere din partea instituțiilor bancare care ar trebui să înțeleagă situația agenților economici, și nu doar a agenților economici, dar și a cetățenilor și în același timp agenții economici ar trebui totuși să-și facă o anumită viziune și să-și reconfigureze activitatea, fiindcă totuși ceea ce s-a întâmplat în prezent în relația dintre Federația Rusă și restul lumii e de durată și nu se va schimba în jumătate de an sau într-un an.”
Europa Liberă: Dar ce arată analiza Dvs., ar putea să se deprecieze și moneda națională a Republicii Moldova, leul moldovenesc, ar putea să continue în lanț creșterea prețurilor, tarifelor? Ce pronosticuri aveți Dvs.?
Viorel Gîrbu: „Eu cred că șocul pe care urmează să-l vedem va fi unul destul de mare, noi deja mergem pe scenariu negativ, scenariu de șoc pronunțat. Dacă facem referință la ultimul raport asupra inflației a Băncii Naționale, inflația este așteptată să ajungă la coridorul maxim de 20 la sută în condiții de normalitate, or acum noi nu știm în general cum urmează să evolueze lucrurile în Republica Moldova și în regiune, nu știm cât de mult se va agrava situația în statul vecin, nu știm ce se va întâmpla cu sectorul energetic, dar deja ne putem aștepta la un șoc foarte pronunțat. Deci este important ca cetățenii moldoveni, chiar și dacă nu vom fi atrași în acest conflict militar, dar noi putem să ne imaginăm multe scenarii, chiar și a unei invazii militare pe teritoriul Republicii Moldova sau eventual putem să presupunem că conflictul se va adânci atât de mult, încât va implica și anumite state europene. Nu se știe care va fi reacția Federației Ruse, deci sunt scenarii unul mai sumbru decât altul și acum este greu să faci anumite evaluări.”
Europa Liberă: Dorința multor persoane fizice și juridice e ca să transforme leul în valută. Aceasta ar putea provoca o panică pe piața valutară a Republicii Moldova?
Viorel Gîrbu: „Eu găsesc o rațiune în acest comportament și nu pot să-i judec pe cei care doresc să facă acest lucru, nu sună foarte patriotic, dar e cumva justificat să procedezi de această manieră. Banca Națională a Republicii Moldova dispune de rezerve suficiente și, în plus, Republica Moldova urmează să beneficieze pe durata acestui an de asistență financiară externă, de sume importante și această asistență vine în valută convertibilă, se pune pe conturile Băncii Naționale și acest lucru oferă mai mult spațiu de manevră pentru ca Banca Națională să acționeze. În același timp, totuși Republica Moldova este expusă unor riscuri destul de mari, nu știu cât de mare va fi disponibilitatea Băncii Naționale să promoveze aceeași politică, ne putem aștepta la o situație în care inflația oricum este una foarte mare, Banca Națională să-și schimbe abordarea, fiindcă pe moment, așa cum observ eu cifrele, ultimele luni Banca Națională masiv intervenea pe piața valutară și vindea sume importante, de ordinul a sute de milioane de dolari pe lună. Și acest lucru nu se întâmplă o lună, dar se întâmplă de mai multe luni, noi avem și presiune venită din sectorul e
Dacă lucrurile evoluează de aceeași manieră, avem suficiente motive să credem că Banca Națională va controla și va avea capacitatea să mențină leul moldovenesc la cotații similare cu cele cu care suntem obișnuiți.
nergetic și din acest motiv cred că ne putem aștepta și la anumite dezechilibre pe piața valutară, dar în același timp, dacă lucrurile evoluează de aceeași manieră, avem suficiente motive să credem că Banca Națională va controla și va avea capacitatea să mențină leul moldovenesc la cotații similare cu cele cu care suntem obișnuiți. Noi chiar și acum, dacă o să mergem la casele de schimb valutar, o să observăm faptul că valută nu există; dacă o să mergem la băncile comerciale, chiar din propria experiență, o să încercați să retrageți valută de pe conturile pe care le aveți sau să cumpărați valută convertibilă, valută n-a existat în zilele anterioare. Totuși, Republica Moldova trece printr-un anumit șoc pe piața valutară, dar Banca Națională din Republica Moldova are capacitatea să intervină la mărimea de aproape 4 miliarde, 3 miliarde 700 de mii, că oricum situația dificilă s-a început nu ieri, chiar în noiembrie-decembrie anul trecut Banca Națională vindea la greu valută pentru a menține leul moldovenesc, dar chiar și așa Banca Națională dispune de mijloace suficiente, dolari sunt.”
