Republica Moldova și Federația Rusă au fost condamnate săptămâna aceasta de către Curtea Europeană pentru Drepturile Omului în șase cazuri de încălcare a acestor drepturi în regiunea transnistreană. Așa cum a făcut și cu alte ocazii, această instanță sub egida Consiliului Europei a pus exclusiv în responsabilitatea Rusiei achitarea despăgubirilor și cheltuielilor de judecată, R. Moldova fiind condamnată numai formal, pentru că nu controlează de facto regiunea transnistreană. În cazuri asemănătoare din trecut, Rusia a refuzat să achite despăgubirile. Deciziile de acum sunt văzute însă ca un test pentru că survin la scurt timp după ce Rusiei i-a fost restabilit dreptul de vot în Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, inclusiv cu sprijin moldovean, tocmai pentru a o menține în câmpul legal al CEDO.
În fața Curții Europene pentru Drepturile Omului cei șase reclamanți din regiunea transnistreană a Republicii Moldova au fost reprezentați de Asociația Promo-LEX. Unele dosare, cum este cel al polițistului Alexandru Ursu din Căușeni, au o vechime de peste un deceniu. Între iulie 2009 și noiembrie 2012 Alexandru Ursu a fost deținut ilegal în închisoarea din Hlinaia. A fost condamnat la 15 ani de închisoare, fiind acuzat că și-ar fi cumpărat prin fals în acte și escrocherie un apartament în orașul Bender.
În vara lui 2012 am stat de vorbă cu tatăl lui Alexandru, Timofei Ursu, care ne explica atunci cum a ajuns fiul său în detenția regimului separatist:
„El lucra polițist şi am cumpărat un apartament în Bender (Tighina) şi doi ani de zile a locuit în acel apartament. După doi ani de zile l-au arestat pe drum. Apoi au început problemele. M-am dus la procuratură a doua zi şi m-au închis pe mine, spunând că am făcut acte false. Cum am făcut acte false dacă sunt înregistrate la notar, sunt documente „de stat” de la ei, nu le-am făcut noi acasă! I-au dat 15 ani, nu au spus la nimeni nimic”.
Europa Liberă: Apartamentul până la urmă a rămas unuia dintre colaboratorii care l-au reţinut pe fiul Dvs?
Timofei Ursu: „Da, da”.
Europa Liberă: De ce a fost reţinut?
Timofei Ursu: „Fiindcă e poliţist. Doi ani de zile nu l-am văzut deloc”.
La finele lui 2012, Alexandru Ursu a fost eliberat de regimul separatist, inclusiv datorită implicării emisarului Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului de la acea vreme, Thomas Hammarberg, și avocaților Asociației Promo-LEX.
Într-un alt dosar din lista celor examinate la CtEDO sunt vizați Vitalie Beșleagă, fost membru în consiliul local din Varnița, și partenerul său de afaceri Serghei Bevziuc, care au fost arestați în noiembrie 2013 pentru presupusa dare de mită. Ambii susțin că acuzația era falsă și că au fost victimele unei înscenări cu substrat politic.
Marți, Curtea Europeană a condamnată Federația Rusă, obligând-o să achite peste 130 de mii de euro. Înalta Curte de la Strasbourg a constatat violarea de către Federația Rusă a articolelor referitoare la condițiile inumane și degradante de detenție, dreptul la libertate și siguranță, dreptul la un proces echitabil, dreptul la un remediu efectiv și libertatea de circulație.
Avocatul care a reprezentat cele șase dosare la CtEDO, Alexandru Postica, spune că toți pătimiții s-au confruntat cu o problemă sistemică în stânga Nistrului: existența unei justiții arbitrare. Anterior Federația Rusă a refuzat să-și onoreze obligațiile în cazurile pierdute la CtEDO și care vizau regiunea transnistreană a Republicii Moldova, iată de ce avocatul Asociației Promo-LEX anticipează și de această dată o posibilă ne-executare din partea autorităților moscovite.
„În decurs de trei luni de zile, Federația Rusă are dreptul să depună o contestare în fața Marii Camere, dar, din experiența celorlalte peste 20 de cauze, asemenea recursuri au fost respinse, prin urmare, noi ne așteptăm ca în decurs de șase luni această hotărâre va intra în vigoare, după care se aplică acea prevedere din hotărâre care stabilește că în cazul în care nu se execută o hotărâre timp de cinci ani, zece ani chiar, se va aplica dobânzi și penalități pe care le stabilește Banca Centrală Europeană. Sunt încrezător că mai devreme sau mai târziu aceste persoane își vor recupera prejudiciile morale, plus dobânzile aferente”.
În istoria Curţii Europene pentru Drepturile Omului sunt foarte puţine cazuri când o ţară condamnată a tergiversat intenţionat plata despăgubirilor, spune juristul Stanislav Pavlovschi. Fost judecător la CtEDO, el mai adaugă că nu-și amintește ca vreodată autorităţile unui stat găsit vinovat de Înalta Curte, într-un târziu, să nu-şi onoreze obligaţia. Stanislav Pavlovschi atrage atenția că autoritățile moldovene, atunci când se apără spunând că, de facto, nu au pârghii ca să controleze localitățile din estul țării, de fapt, adoptă o poziție comodă.
„Din păcate, trebuie de spus că chiar dacă în cazul dat, presupunem, Rusia ar achita aceste 130 de mii de euro, acest lucru nu va ajuta la rezolvarea fondului problemei. Pentru ajutarea fondului problemei este necesară, în primul rând, voință politică din mai multe părți. Din punctul meu de vedere, în ultimul timp nu s-a făcut nimic pentru rezolvarea acestui conflict și am o presimțire că nicio să fie făcut”.
Mai mulți juriști cu care am stat de vorbă cred că atitudinea Federației Ruse față de aceste cazuri va reprezenta un test pentru autoritățile de la Moscova și o lecție pentru cele de la Chișinău. Și asta pentru că la finele lunii iunie, atunci când delegația Republicii Moldova a votat pentru revenirea Federației Ruse în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, vicepremierul Andrei Năstase a invocat inclusiv riscul ne-executării deciziilor CtEDO de către Rusia, în cazul în care se va afla în afara Consiliului Europei.
