Reforma justiției este cea mai îndelungată prioritate urgentă a tuturor guvernărilor pe care le-a avut Republica Moldova. Cu toate acestea, calitatea actului justiției rămâne în continuare percepută ca redusă, iar unica certitudine pe care o are în continuare cetățeanul în privința reformării sectorului judecătoresc pare să rămână doar majorarea salariilor din domeniu. Revenim așadar, în convorbirea ce urmează, la această temă, inclusiv la întrebarea de ce acești bani n-au adus normalitatea, că de fericire nici nu era cazul... Interviu cu Victoria Virschi, consilieră juridică la Centrul de Resurse Juridice.
Europa Liberă: Așadar, ați reluat și pe bună justificare, într-un comentariu pentru presă, tema salariilor majorate considerabil în sectorul justiției. Temă regăsită într-un studiu anterior al Centrului de Resurse Juridice. Și asta, în primul rând pe fundalul percepției publicului, cel puțin, că reforma în justiție s-ar fi rezumat deocamdată în cea mai mare parte doar la aceste majorări. Haideți, mai întâi, să vedem, cum se prezintă Republica Moldova sub acest aspect în comparație cu alte țări din fostul lagăr socialist și, sub aspect de medie, cu țările membre al Consiliului Europei… Bunăoară, salariile judecătorilor și procurorilor. Chiar și după majorările salariale substanțiale din ultimii ani, Republica Moldova plătește în continuare, comparativ, cel mai puțin judecătorii și procurorii, nu?
Victoria Virschi: „Exact. În ultimii ani, salariile judecătorilor au crescut, în special începând cu anul 2018, salariile au crescut considerabil. Dacă în anul 2016 noi deja aveam salarii mai mari comparativ doar cu salariile din Ucraina, comparativ cu salariile judecătorilor din România, judecătorii noștri aveau de trei sau patru ori mai puțin, atunci deja în 2018 salariile judecătorilor începători au crescut cu 41%, comparativ cu 2016, și salariile judecătorilor de la instanța supremă au crescut cu 35%. Deci, chiar și cu așa o majorare, în anul 2018, oricum judecătorii din Republica Moldova au un salariu mult mai mic decât media țărilor din Europa”.
Europa Liberă: Pe de altă parte, nu poți fugi de realitățile economice ale țării... Raportate la salariu mediu din R. Moldova, din acest punct de vedere, aceste salarii se aliniază cu media la nivelul Consiliului Europei (CoE)...
Victoria Virschi: „Dacă noi să avem o comparație mai informativă, atunci este adevărat că dacă comparăm remunerarea judecătorilor din Moldova cu salariul mediu brut pe economie din Republica Moldova, atunci această remunerare este aproape de media țărilor din Uniunea Europeană, or în anul 2018 judecătorii începători din Republica Moldova au primit 2,8 salarii medii pe economie, iar judecătorii de la instanța supremă - 4,4 salarii medii pe economie”.
Europa Liberă: Rămânând, totuși, la realitățile noastre. În 2018, ponderea bugetului alocat justiției din Republica Moldova constituia 1.3% din toate cheltuielile publice, în timp ce media din țările membre ale Consiliului Europei este de niciun procent... În acest sens, doar bulgarii și letonii par să aloce mai mult procentual... Dar și aici procentele n-ar trebui să înșele...Cum se prezintă lucrurile dacă traducem acest procent în alocații pe cap de locuitor, în comparație cu media țărilor membre ale CoE?
Victoria Virschi: „Din acest punct de vedere, este adevărat că pe cap de locuitor Moldova a avut o cifră de 8 în 2016, și respectiv în 2018, 4,3 per locuitor. Deci, aici se justifică că acest procentaj în mare se datorează majorărilor în general a salariilor tuturor funcționarilor publici din Republica Moldova la sfârșitul anului 2018, inclusiv și a judecătorilor și procurorilor”.
Europa Liberă: În societate există, totuși, un sentiment de frustrare și nemulțumire legat de ceea ce este perceput ca un privilegiu salarial în domeniu justiției, pe de o parte, și așteptările înșelate privind calitatea actului justiției, integritatea judecătorilor, procurorilor... Dar putea oare doar majorarea salariului să asigure schimbarea în bine din sectorul justiției?
Victoria Virschi: „Cu siguranță, nu. Majorarea salariilor este o măsură, o premisă pentru a asigura calitatea și pentru a asigura independența și integritatea judecătorilor, dar cu siguranță nu este unica măsură. Pe lângă aceasta, ar fi necesară responsabilizarea judecătorilor, ar fi necesară asigurarea transparenței în procesul decizional, ar fi necesar, cu siguranță, un proces de selecție și de promovare a judecătorilor corect, bazat pe merit și neapărat pe lângă aceste măsuri este foarte necesară și implicarea unor altor actori din sectorul justiției, procurori, avocați, care să ceară responsabilizarea judecătorilor, care să ceară justiție corectă și fără corupție, dar neapărat și a justițiabililor”:
Europa Liberă: Totuși, de ce? Sunt măsuri cunoscute, în general... De ce credeți că nu a funcționat până acum? Despre aceste lucruri se tot vorbește de ani buni...
Victoria Virschi: „Este probabil și cauza că au fost anumite opuneri, atât din partea autorităților care urmau să ia aceste măsuri, să implementeze aceste măsuri. Probabil, și opunere din partea celor asupra cărora urmau să fie implementate acest măsuri”.
Europa Liberă: Dar cum se poate judeca despre calitatea actului justiției, despre starea de bine în domeniul justiției? În baza căror criterii?
Judecătorii să se bazeze doar pe lege, să pună în capul mesei drepturile omului
Victoria Virschi: „Este necesar ca atunci când este efectuat actul de justiție, judecătorii să se bazeze doar pe lege, să pună în capul mesei drepturile omului, drepturile justițiabililor, este necesar ca să fie asigurate toate acele măsuri de asigurare a transparenței, să fie distribuite aleatoriu dosarele, să fie înregistrate ședințele de judecată, să nu avem o justiție selectivă”.
Europa Liberă: Vorbind de sarcina de muncă a judecătorilor și procurorilor, cum stau lucrurile? Înțelegem că numărul cauzelor examinate de judecătorii din Republica Moldova este cu cel puțin 23% mai mic decât media din țările membre ale CoE. E bine, e firesc, poate e rău?
Victoria Virschi: „Cifrele ne arată că, de fapt, judecătorii noștri examinează cu un procent semnificativ mai mic decât media CoE, dar viteza cu care se examinează dosarele este una la fel cu mult mai mică decât în celelalte țări din CoE”.
Europa Liberă: Și asta e o performanță bună sau dimpotrivă, această viteză? Înțeleg că doar Rusia și Azerbaidjan depășește Republica Moldova în acest sens.
Victoria Virschi: „Asta tot ne spune despre calitatea actului de justiție, pentru că atunci când există o asemenea viteză, atunci nu știu pe cât de calitativ pot să asigure acest act al justiției”.
Europa Liberă: Despre ce vorbesc alte două cifre care deosebesc R. Moldova de celelalte țări membre ale CoE: numărul considerabil mai mare al procurorilor față de cel al judecătorilor și numărul avocaților, care este de două ori mai mic decât media țărilor CoE?
Victoria Virschi: „Este adevărat că numărul procurorilor, cât și numărul personalului care asistă procurorii este mai mare decât în țările din UE, dar și de faptul că și numărul avocaților, dar aici trebuie de menționat despre faptul că acest număr pentru anul 2018 de avocați include doar avocații care au licență activă, respectiv care au dreptul să profeseze și nu a celor care și-au suspendat licența pe perioada respectivă”.
