La sfârșitul acestei luni, UN Women va dezbate în cadrul forumului global „Generația Egalității” nevoia unor acțiuni eficiente pentru a lupta cu violența împotriva fetelor și femeilor. Se împlinesc zece ani de la adoptarea Convenției de la Istanbul pentru prevenirea și combaterea violenței domestice. Autoritățile de la Chișinău au semnat documentul, în 2017, fără a-l ratifica încă. Activiști pentru drepturile omului insistă pe nevoia aprobării urgente a convenției. Ce schimbări va produce acest lucru și care ar fi beneficiile pentru victimele violenței?
Ce efecte ar avea la modul practic ratificarea Convenției de la Istanbul? Pentru o femeie agresată în familie ar însemna că odată raportat un act de violență, autoritățile nu se vor putea eschiva de la un răspuns foarte limpede, fără ambiguități, în ceea ce privește serviciile și asistența de care are nevoie, notează avocata Arina Țurcanu de la Centrul de Drept al Femeilor. Indiferent dacă are sau nu poliță medicală, victima violenței va primi îngrijirile de care are nevoie, adică statul își va asuma acoperirea unui spectru de servicii medicale necesare, inclusiv de plasament și asistență psihologică. Experta susține că normele legale în vigoare nu asigură sprijinul indispensabil pentru victime:
„Este adevărat că noi avem un cadru normativ care permite la acest moment ca victimele violenței în familie și ale altor forme a violenței de gen să beneficieze de servicii de asistență psihologică gratuite. Doar că la acest moment încă nu avem implementat un mecanism prin care statul ar putea să asigure aceste servicii într-un mod consecvent și coordonat.”
Pe lângă susținerea victimelor, ratificarea Convenției de la Istanbul va mai garanta incriminarea și pedepsirea tuturor formelor de violență, astfel încât agresorii să fie descurajați să recurgă din nou la asemenea acțiuni, explică avocata Arina Țurcanu:
„Totuși, în 2016, Codul Penal a suferit anumite modificări. Respectiv, anumite acte de violență, spre exemplu, care se soldează cu leziuni neînsemnate, la moment sunt pedepsite conform Codului Contravențional și studiile arată că aceste pedepse sub formă de muncă neremunerată în folosul comunității îi face să desconsidere sau să comită în continuare acte de violență.”
Experții salută introducerea la începutul acestui an a monitorizări electronice a agresorilor, atunci când se aplică ordonanța urgență de protecție, întrucât sporește siguranța victimei. Totuși, convingerea lor este că pentru a stăvili acest fenomen se cer intervenții majore. Între timp, reprezentanți ai ministerului de resort dau asigurări că sunt gata să pună în aplicare strategii pentru combaterea violenței bazate pe abordările Convenției de la Istanbul.
A venit timpul să scăpăm de această rușine, care este violența față de femei...
Datele de care dispun apărătorii drepturilor omului arată că trei din patru femei din R. Moldova au fost supuse violenței psihologice, fizice sau sexuale pe parcursul vieții. Printre multiplele cauze, sociologul Vitalie Sprânceană evidențiază inegalitățile de gen:
„Cred că a venit timpul să scăpăm de această rușine, care este violența față de femei și în mod clar că acest proces este foarte dificil, pentru că el trece prin revizuirea unor aranjamente, inclusiv economice. De foarte multe ori noi privilegiem explicațiile culturale. Că uite, femeile sunt abuzate din cauză că bărbații, de exemplu, țin de anumite stereotipuri, că își modelează comportamentul după modele de masculinitate toxică pe care le-au văzut, le-au internalizat. În același timp însă, e vorba și de aranjamente economice, că femeile sunt discriminate în mod real pe piața forței de muncă.”
Vitalie Sprânceană crede că ratificarea convenției ar putea fi începutul unei abordări complexe a violenței domestice. În opinia lui, prevenirea fenomenului depinde și de modelele pe care le formează școala și societatea, pentru că perpetuarea unor stereotipuri în mediul școlar dăunează la fel de mult ca un panou publicitar care prezintă femeia într-o ipostază degradantă.
