Linkuri accesibilitate

Violeta Vrabie: „Din păcate, inactivitatea în rândul tinerilor este extrem de mare”


La târgul de cariere din 23 mai, 2018

Datele Organizației Internaționale a Muncii (OIM) arată că în Republica Moldova tinerii sunt de aproape trei ori mai susceptibili de a deveni șomeri. Cum se explică aceste cifre și cum pot fi sprijiniți cei care, de fapt, reprezintă pătura cea mai activă a societății? Un interviul la temă cu Violeta Vrabie, coordonatoarea proiectului „Promovarea ocupării tinerilor” din cadrul OIM:

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:10:26 0:00
Link direct

Violeta Vrabie: „Este vorba de migrație circulară, este vorba de lipsa oportunităților de angajare, dar și de salariile mici oferite de unii angajatori.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, reporterii Europei Libere deseori merg în localitățile rurale și oamenii de afaceri de acolo spun că nu au cu cine munci. Cum se explică acest paradox din punctul Dvs. de vedere?

Violeta Vrabie: „Din păcate, inactivitatea în rândul tinerilor este extrem de mare. Conform datelor unei analize efectuate de Organizația Internațională a Muncii (OIM), în 2016 mai mult de 50 la sută din tineri erau inactivi. Deci, inactivitatea este văzută ca un fenomen mai grav decât șomajul, pentru că acești tineri inactivi sunt în afara oricărui sistem de educație, de instruire sau în afara pieței muncii, sunt tinerii care sunt foarte greu de a fi identificați.”

Violeta Vrabie
Violeta Vrabie

Europa Liberă: Deci sunt tineri care nu sunt înregistrați la Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă, înțeleg?

Violeta Vrabie: „Da!”

Europa Liberă: Dar ți-i foame. De unde iau bani, cum se întrețin acești tineri, pe ce bani trăiesc?

Violeta Vrabie: „Dacă ar trebui să descifrez această rată de tineri inactivi, aș spune că peste 70 la sută din cei inactivi sunt femei, femei care din responsabilități de îngrijire a copiilor sau a altor membri ai familiilor sunt beneficiare de remitențe și sunt acasă. Este vorba de o categorie de 35 la sută din cei inactivi care sunt în așteptarea momentului de a pleca din țară și este un procent de până în 20 la sută de persoane cu dizabilități. Mulți dintre aceștia sunt beneficiari fie de remitențe, fie de asistență socială.”

Europa Liberă: Reprezentați organizația care tocmai este aici cu ajutor pentru autoritățile moldovene. Cum rupem acest circ vicios?

Violeta Vrabie: „La nivel de politici lucrăm din 2016, mă refer la proiect. Am ajutat Ministerul Muncii și alte instituții ale statului să elaboreze Strategia de ocupare. Anul trecut am ajutat la definitivarea unei noi legi a ocupării cu o gamă vastă de măsuri active inclusiv pentru tineri, care vor fi și pilotate anul acesta de Organizația Internațională a Muncii, dar și din fondurile statului vor fi implementate la nivel de teritoriu, pentru că la nivel național riști să pierzi contactul cu beneficiarii finali.

70 la sută din cei inactivi sunt femei...

La nivel local, în aprilie am lansat Parteneriatul Local de Ocupare la Cahul ca o formă de pilotare a unei inițiative a ILO, Organizației Internaționale a Muncii pe larg implementată în alte țări.”

Europa Liberă: Dar ce înseamnă, la modul practic, Parteneriatul Local de Ocupare a forței de muncă? Cum îl va ajuta pe tânărul din satul Alexandru Ioan Cuza din Cahul?

Violeta Vrabie: „Acest tip de parteneriat se bazează pe o planificare negociată, adică mai multe părți interesate – de obicei, aceștia sunt partenerii sociali, sindicatele, patronatele locale și autoritatea publică locală –, împreună cu alți actori relevanți activi din regiune identifică problemele cu care se confruntă regiunea și generează soluții comune. Deci este vorba de sindicate, patronate, de investitori, este vorba de incubatorul de afaceri, este vorba de asociațiile de producători, este vorba de instituții de învățământ și instituții financiare de microcreditare.”

Europa Liberă: Dar ce a împiedicat până astăzi acești actori să comunice între ei și să rezolve această provocare importantă pentru localitate?

Violeta Vrabie: „În primul rând, autoritățile ar trebui să poată să citească piața muncii, și să știți că nu este ușor. În primul rând, trebuie să identifici actorii, trebuie să identifici datele statistice care reprezintă și ele o problemă, pentru că acum avem doar date dezagregate la nivel de regiuni de dezvoltare și este destul de complicat să estimezi situația de la Cahul în comparație cu situația de la Ștefan Vodă, de exemplu. Deci, citirea informației pieței muncii este un aspect important, dar și proactivismul de care trebuie să dea dovadă actorii locali, și nu mă refer doar la sindicate și patronate sau autoritate publică locale, este vorba de acei actori care sunt în regiune și care ar putea contribui și ar trebui să iasă din limita mandatului pe care îl au, deci să fie proactivi la generarea soluțiilor, pentru că în final asta va aduce un beneficiu comun tuturor, nu doar comunității, dar și instituției care participă la acest tip de parteneriat. Acum la Cahul, dacă ar fi să vă descriu schema, Parteneriatul Local de Ocupare pentru Cahul, pe care îl pilotăm pentru prima dată în Republica Moldova, costă 403 mii de dolari. Este un cost care implică contribuția Organizației Internaționale a Muncii de 183 de mii de dolari; este vorba de 18 mii de dolari, contribuția partenerilor locali și este vorba de contribuția Organizației pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), estimată la 204 mii de dolari.

Parteneriatul Local de Ocupare pentru Cahul costă 403 mii de dolari...

Deci, ceea ce facem la Cahul, nu inventăm nimic nou, dar punem la aceeași masă de discuții actorii locali și identificăm posibilitățile de implementare și a programelor naționale, care din varii motive nu sunt foarte populare. De exemplu, activitatea în parteneriat cu ODIMM-ul constă în a facilita accesul tinerilor șomeri sau tinerilor defavorizați la programe naționale, la Programul Național „Start pentru tineri” și „Femeile antreprenoare”. Problema în cazul acestor două programe naționale este că tinerii, aplicanții sau solicitanții urmează să vină cu o contribuție proprie – 10 sau 20 la sută din costul investiției. Ne dăm seama că acești tineri nu ar avea o contribuție proprie, pentru că sunt social-vulnerabili, pentru că sunt șomeri înregistrați și la rândul lor caută un loc de muncă. Deci, noi ca organizație, am venit să completăm acest pachet, deci, noi vom plăti contribuția proprie, iar tinerii vor fi implicați, vor fi instruiți, vor pregăti un plan de afaceri, vor fi mentorați și în final vor deschide o afacere și vor crea alte două locuri de muncă pentru cei din comunitate.”

Europa Liberă: În comunicatul Organizației Internaționale a Muncii atunci când a fost lansat Parteneriatul Local de Ocupare a forței de muncă la Cahul era menționat că, între altele, veți facilita și asocierea grupurilor de producători. De ce acest grup-țintă și cum, la modul practic, iată, această cooperare va ajuta și la îmbunătățirea situației de pe piața forței de muncă?

Violeta Vrabie: „Două activități pe care le avem planificate pentru Cahul țin de facilitarea asocierii. În primul caz este vorba de facilitarea asocierii meșterilor populari. Deci la Cahul nu există o asociație a meșterilor populari, deși regiunea Prutul de Jos de la Cahul a fost inclusă recent în UNESCO World Heritage și, respectiv, turismul devine o prioritate, vom avea mai mulți turiști acolo, iar meșteșugăritul poate deveni o sursă de venit pentru cei existenți, deci facilitarea asocierii am considerat-o a fi un aspect important, mai ales că meșterii populari pe care i-am identificat la Cahul și-ar dori să transmită meșteșugăritul pe care îl dețin altor tineri.

Ne-am gândit în acest context că ar fi bine să implicăm în calitate de discipoli atașați meșterului popular tineri șomeri, care pe perioada a trei sau șase luni vor fi instruiți de meșterul popular pentru a obține competențele acestui meșteșugărit specific și, ulterior, ar putea fie să rămână în calitate de angajat pe lângă meșterul popular sau să-și lanseze o afacere în acest sector. Un alt sector de prioritate pentru raionul Cahul pe care l-am identificat este apicultura. Din ceea ce am auzit de la partenerii cu care ne-am întâlnit, beneficiarii finali este că mierea de la Cahul este una deosebită, iar apicultorii cu care am discutat pe parcursul ultimelor luni de dialog a fost că aceștia lucrează informal și ar dori să se înregistreze pentru a beneficia de anumite facilități, care i-ar ajuta fie să exporte în afară, fie să acceadă pe piața locală sau regională. În acest context vom facilita crearea unei cooperative apicole, vom instrui apicultorii existenți în a-și crește producția, pentru că să ai grijă de albinuțe, din ceea ce cunoaștem noi, este destul de greu, iar acestea sunt expuse diferitelor boli, deci vom avea în parteneriat cu Asociația Națională a Apicultorilor sesiuni de instruire a apicultorilor. Noi vom veni cu un echipament de omogenizare și ambalare pentru a permite apicultorilor care vor fi membri ai cooperativei apicole, deja instruiți, dar și formalizați, adică vor deveni entități juridice, apicultorii vor fi membri ai cooperativei și-și vor putea ambala, omogeniza mierea pentru a putea ieși pe piața externă, pentru a putea exporta, dar și pentru ambalare pentru piața locală și regională.”

Europa Liberă: Și spre finalul proiectului, câți tineri sperați să acoperiți sau să-i încadrați în câmpul muncii, să-i scoateți din anonimat, cum ziceam la începutul interviului?

Violeta Vrabie: „Da, deci scoaterea din anonimat este un subiect separat și nu aș vrea să-l mixăm cu crearea locurilor de muncă, pentru că scoaterea din anonimat este o altă strategie pe care o aplicăm noi la Cahul, este identificare sau outreach.

Vom analiza fiecare caz în funcție de problema cu care se confruntă...

Este vorba de acei tineri inactivi care nu pot fi identificați, noi avem o campanie – și când spun campanie, nu este vorba doar de mediatizare, este lucru tête-à-tête cu fiecare dintre persoane, va fi la început vorba de o identificare împreună cu autoritățile locale, autoritățile publice locale de nivelul I, discuții, ca să ne spună primarul satului care ar fi tinerii inactivi care nu fac nimic, după care ar fi o ședință tête-à-tête cu această persoană pentru a identifica care sunt problemele cu care se confruntă și care nu-i permit să iasă pe piața muncii, după care vor fi ședințe informative cu anumite structuri ale statului, fie este vorba de Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă, pentru a informa despre posibilitățile de a intra pe piața muncii, fie este vorba de serviciile sociale, dacă este vorba de persoane cu dizabilități. Deci vom analiza fiecare caz în funcție de problema cu care se confruntă, dar ca parte a parteneriatului, pe lângă identificare, ne propunem să creăm peste 260 de locuri de muncă la Cahul, să lansăm 106 afaceri în apicultură, industrii creative și meșteșugărit, aproximativ 670 de persoane, inclusiv persoane cu risc de excluziune socială vor beneficia direct de oportunitățile create de acest parteneriat, iar peste 1.000 de persoane vor beneficia indirect.”

XS
SM
MD
LG