Promovat de autorități la mijlocul anului trecut și criticat de experți și partenerii străini, setul de măsuri privind stimularea fiscală a înregistrat rezultate modeste, potrivit șefului de la Finanțe. Care ar fi motivele, dar și ce impact au avut celelalte prevederi din pachetul pro-business, aflăm de la Ion Chicu.
Ion Chicu: „Ceea ce, convențional, ziariștii numesc amnistie a fost doar un element al întregului pachet pro-business, care nu a fost cel mai important și de la care noi nu ne-am așteptat la cele mai mari rezultate sau efecte. Prima, cea mai principală, a fost așa-numita reformă mică fiscală.
Încasări totale la Bugetul de stat în aprilie 2019 - 2 miliarde 832 de milioane, pe când în aprilie 2018 – 2 miliarde 287 de milioane. Este vorba de o diferență, doar într-o singură lună, de 544 de milioane de lei, adică 23,8%. Creșterea veniturilor la Bugetul de stat din taxe și impozite, în perioada respectivă a anului 2019 față de perioada respectivă a anului 2018, este de 23,8% .
Deci, businessul iese din tenebru, are mai multe posibilități pentru a investi și, respectiv, extinderea bazei fiscale – acesta a fost obiectivul nostru principal – capătă configurații.
Și informații pe Bugetul asigurărilor sociale de stat, pentru că acesta trebuia, chipurile, să sufere cel mai mult de pe urma diminuării cu cinci puncte procentuale - vreau să vă spun că situația din 25 aprilie 2019, raportat la aprilie 2018, încasările sunt cu peste 12% mai mult, un an față de altul. Deci, per total pe an, vom avea o creștere de 7-8% la acest Buget al asigurărilor sociale, chiar dacă noi am lăsat în acțiunea respectivă peste 1,5 miliarde de lei la dispoziția businessului ca să se dezvolte, ca să majoreze salariile și într-un mod oarecare să soluționeze problema forței de muncă și atragerii tinerilor specialiști.
Noi nu puteam să ne așteptăm la efecte majore de la diminuarea cotelor impozitelor fără a scoate capitalul care, într-un mod oarecare, oricum este în circuitul economic, dar fără a-l scoate din presiunea aceasta, sabia lui Damocles, a unor potențiale învinuiri că a fost evaziune fiscală.
Nu s-au materializat, și nici nu aveau cum, riscurile invocate – că vor veni ăștia cu legalizarea activelor fraudate...
Primul lucru pe care trebuie să-l remarc este că nu s-au materializat, și nici nu aveau cum să se materializeze, riscurile invocate – că vor veni ăștia cu legalizarea activelor fraudate, cu frauda bancară…
De ce sunt cifrele așa de, să zicem, modeste, la prima vedere? În primul rând, trebuie să remarc, să recunosc – noi probabil ne-am blocat la etapa de mediatizare și de comunicare al acestui proces pe ambele dimensiuni, atât pe extern, cu partenerii noștri de dezvoltare, cât și pe intern. Imediat cum legea respectivă a fost votată, ea a fost atacată sau contestată, mai bine-spus, atât pe intern, cât și pe extern. Până ce, însăși proiectul sau legea votată, a ajuns a fi diseminată, au trecut vreo două săptămâni și în două săptămâni s-a reușit atât de vorbit și chiar inventat despre această inițiativă, că orice potențial declarant al activelor și-a creat, așa, o reticență și poate o îngrijorare: „Dar face oare de mers sau nu cu declaratul?”
Europa Liberă: Și vreți să spuneți că el s-a abținut și n-a declarat?
Ion Chicu: „Eu cred că este acest efect. Pentru că atunci când auzi atâtea calificative critice asupra unei acțiuni, în mod normal te gândești: „Dacă atâția îl critică, ce-o să fie pe viitor? Dar poate o să revină la această decizie, poate ceea ce am adus eu să declar... o să zică „Nu, ia stați un pic! Aici a fost o greșeală!”, și tot așa mai departe. Deci, acesta este primul efect. Cu atât mai mult că fiecare care urma să declare știa că în față sunt alegeri parlamentare, foarte multe forțe politice ziceau: „Dacă revenim noi, noi o să revedem momentul ăsta”. Deci, asta tot a avut efect asupra disponibilității potențialilor declaranți de a veni și a declara.
Nu în ultimul rând, trebuie să remarc amendamentele care s-au făcut la legea respectivă în luna noiembrie, cu consultarea Fondului Monetar Internațional și a partenerilor, care au insistat asupra unor modificări. Și nu atât caracterul modificărilor, cât însăși mesajul, semnalul că dacă faci aceste modificări acum, nu-i exclus că următoarele guverne poate or veni cu alte modificări, poate or vedea în spate ce s-a făcut. Și, cumva, vă spun, potențialii declaranți au privit reticent acest lucru. Eu prin aceasta explic rezultatele modeste ale acestei declarări.
De asemenea, majorarea cotei respective de la 3% la 6% practic a pus punct și a anulat orice disponibilitate de a declara mijloacele bănești. Pentru că eu sunt absolut sigur că există mijloace bănești provenite din evaziune fiscală, știu sigur că erau intenții de a le declara, dar când a fost majorat de la 3% la 6%, în condițiile când impozitul normal e 12%, aceasta putea să fie o reticență.”
Europa Liberă: Domnule Ministru, ca să înțelegem foarte bine, deci, e vorba despre o idee bună care a fost stricată de contextul mediatic, asta vreți să spuneți?
Trebuia să venim cu o comunicare mai eficientă...
Ion Chicu: „Nu vreau să spun neapărat stricată. Eu vă spun că sunt unele erori, poate, unele momente la care noi nu am atras atenția. Trebuia în prima perioadă, imediat după ce Parlamentul, la inițiativa deputaților, a luat această decizie, imediat să venim cu o comunicare mai eficientă, să discutăm foarte concret ce prevede această Lege 180, să convingem toți participanții în proces că riscurile despre care se vorbește intens nu se pot materializa, și practica a arătat că ele nu s-au materializat.
Deci, dacă noi făceam lucrul acesta, atunci potențialii declaranți aveau să aibă mai multă convingere că procesul este ireversibil, nimeni nu poate reveni la el. De fapt, asta și arată experiența altor țări care au făcut această reformă.”
Europa Liberă: Credeți că ar mai trebui să încercăm o dată?
Ion Chicu: „Nu cred că ar trebui să mai încercăm o dată. Și la etapa când am lansat acest pachet am spus că cel puțin în viziunea actualei guvernări, exerciții de genul acesta trebuie, dacă și efectuate, o dată și pentru totdeauna. De ce s-a purces acum la acest exercițiu? Pentru că am avut perioada aceasta, din 2009 încoace, când au fost mai multe procese, au fost mai multe crize, și bancară și așa mai departe, ne-am confruntat cu embargouri pentru comerțul extern, noi am avut situații când agenții economici, de exemplu, au exportat într-o piață de-a noastră, pe care noi o numim tradițională, și nu și-au mai primit banii, pentru că asta a fost situația, mulți au primit numerar sub diferite scheme numai ca să-și acopere datoriile - deci, ceea ce ar fi fost potențiale arhive care trebuiau declarate.
Nu cred că ar trebui să mai încercăm o dată. Trenul a plecat...
Nu trebuie de mai revenit la acest subiect pentru că trenul a plecat și cine a avut curajul și înțelepciunea să facă acest lucru - a făcut-o. Mai departe, care au rămas cu active nedeclarate, bineînțeles, aceasta deja este pe riscul lor. Serviciul Fiscal de Stat, organele respective – bineînțeles fără o presiune oarecare, dar conform planului lor de activitate, inclusiv și prin metoda indirectă de estimare a veniturilor, de comparare a cheltuielilor și tot așa mai departe – se vor focusa și pe această activitate. În cazul când cheltuielile depășesc semnificativ veniturile declarate, atunci va trebui de explicat de unde am milionul sau zecile de milioane respective.
Aceasta a fost o șansă, o posibilitate – în care nu Moldova este pionieră, ea nu este primul caz, nici nu ultimul – prin care noi am evitat potențialii deținători de active diferite să-și declare, contra unei taxe simbolice, și să o introducă în circuitul legal.”
Europa Liberă: Atunci când ați promovat acest pachet pro-business, probabil v-ați gândit să fie un echilibru - ce pierdem, ce obținem. Cum compensați ceea ce ați contat că obțineți, dar n-ați obținut?
Ion Chicu: „Am contat că pe baza activelor legalizate, într-un mod oarecare, se vor extinde în baza fiscală. Dar noi nu am prevăzut nici un leu, în 2019, 2020 și tot așa mai departe. Deci, este, aș spune așa, o ratare, poate, dublă, și mai mult aș spune din partea celor care nu au venit și nu au folosit această oportunitate. Totodată, nu pot să învinuiesc pe nimeni, în linii mari, este o oportunitate care a fost ratată de ambele părți, aș spune. Și eu cred că oportunități de așa gen nu vor mai fi, cel puțin pe termen mediu.”
Europa Liberă: Ce arată cifrele totuși?
Ion Chicu: „Cifrele. Avem zece persoane fizice, inclusiv patru au declarat proprietatea de jure a cotelor părți în întreprinderi. Și este vorba de o sumă nu așa de mare – în jur de un milion de lei, nu este așa mult, pentru că s-au acumulat 30 de mii 24 de lei de la aceste declarări. O notificare privind reevaluarea bunurilor imobile și mijloacelor de transport - adică avea bunuri imobile în sume estimate și le-a reevaluat și a achitat pentru aceasta 93 de mii 569 de lei. O notificare privind proprietarul de jure a bunurilor imobile, deci, ceea ce spuneam noi că e oficializat imobilul pe o rudă sau pe nu știu cine și a venit și a spus: „Nu, este al meu” și a achitat taxa respectivă și în continuare deja va fi impozitat conform legislației. Și patru notificări privind declararea voluntară a mijloacelor bănești din care s-au acumulat 874 de mii de lei.
Deci, per total, încasările bugetului au depășit cu puțin un milion de lei. Și active declarate, dacă facem matematica cu trei procente, asta sunt în jur de 30 de milioane de lei.
Un element care tot este descris în legea 180 este stimularea fiscală, anularea penalităților și amenzilor în cazul când, către data de 20 decembrie, contribuabilii nu înregistrează restanțe la datoriile de bază. Deci, aici noi am avut mai multe încasări, cred că încasările sunt în jur de 80 de milioane de lei. Făcând o estimare cu cât s-au diminuat datoriile la plățile de bază, undeva în jur de 80 de milioane de lei s-au achitat în urma acestei măsuri.
Dar nu acesta a fost rezultatul scontat, în sens că-n bani. Rezultatul a fost că businessul, întreprinderile au scăpat de presiunea aceasta, de penalități și amenzi, și-au achitat datoriile de bază și au căpătat posibilitatea să se concentreze asupra businessului, asupra creditelor de muncă și extinderii activității. Acesta a fost obiectivul principal pe care l-am urmărit în urma acestei măsuri. Și, în linii mari, consider că am făcut un pas corect.
Și, cel mai important, vreau să spun, efectele reformei fiscale în materii de creștere, de consolidare a bazei fiscale vor fi resimțite și noi încă efectul major îl așteptăm încă în față, înainte, nu acum. Deși, chiar pe primul trimestru sau în primele patru luni deja vedem unele efecte.”
Europa Liberă: Dacă am reveni acum la momentul inițial când ați propus, când s-a propus tot acest pachet pro-business, ați renunța la ceea ce numim stimulare fiscală, știind care a fost reacția FMI și, trebuie să recunoaștem, că v-a stricat un pic relația cu partenerii de dezvoltare?
Ion Chicu: „Eu cred că nu am renunța la niciun element. Deși ar trebui să revedem, să zicem, strategia de promovare, de comunicare, după cum am spus. Și de ce nu aș renunța la niciun element? Din simplul motiv că noi și atunci, și acum, așteptăm efectul cumulativ al tuturor acestor efecte. Este greu de spus că, de exemplu, creșterea încasărilor despre care v-am spus este doar datorită diminuării cotelor. Asta este greu și este incorect de spus.
Dacă am reveni la momentul inițial, cred că nu am renunța la niciun element...
Eu sunt absolut sigur că asupra acestui fapt a influențat și stimularea fiscală prin care noi am anulat amenzile, a influențat și decriminalizarea - când businessul e mai liber, nu stă la prima încălcare cu frica că o să-l penalizeze și așa mai departe. Nu putem împărți efectul reformei pe elementele reformei. Deci, este efect cumulativ și eu cred că trebuie făcute toate.
Dacă să ne referim la elementul care este considerat, și cred că pe drept, cu efecte cele mai modeste, am în vedere declararea voluntară – aici trebuia să comunicăm mai bine, aici trebuia să explicăm mai bine, astfel încât potențialii declaranți să nu aibă reticența aceasta și poate îngrijorarea pentru evoluțiile ulterioare, inclusiv dacă se va schimba Guvernul, nu se va schimba, vor avea cei care vin alte viziuni sau nu.”
Europa Liberă: Acum despre FMI vreau să vă întreb. Cum vedeți dumneavoastră perspectivele – credeți că ar trebui să începem să negociem un alt program și să renunțăm la acesta? Mai ales dat fiind faptul că vechiul program era bazat, cumva, pe fortificarea bancară. Acum provocările ar fi cam de pe domeniul macrofinanciar…
Ion Chicu: „Viziunea noastră este că acest program, chiar dacă după timp se analizează în șase luni sau până la sfârșitul anului, nu este niciun raționament să-l întrerupem. În cazul când se reușește instaurarea noului Guvern, chiar într-o săptămână vine misiunea Fondului deplină – noi am avut una tehnică în martie, dar vina una deplină – care face evoluarea respectivă pentru următoarea tranșă, stabilește condiții pentru următoarea tranșă.
Aceste condiții noi, preventiv, le-am discutat. Ele țin, într-adevăr, mai mult de cadrul macro-bugetar, dar ar avea și elemente pe partea cu sistem bancar. Din ce am discutat preventiv, aceste condiționalități pentru următoarea tranșă sunt absolut realizabile pentru noi, cu o singură condiție: să fie Guvern, să fie Parlament funcțional, care ar putea vota, aproba aceste acțiuni, și să mergem în continuare. Asta pentru următoarea tranșă, da?
Și ultima tranșă – noi avem posibilitatea să îndeplinim toate condițiile pentru ultima tranșă. Pentru că algoritmul este același: în toamnă va veni altă misiune, exact așa se stabilesc niște condiționalități, se îndeplinesc, se primește tranșa. Considerând faptul că timpul este restrâns între, să zicem, prima misiune și a doua, este riscul că tranșa ultimă nu va putea fi primită anul acesta, va fi nevoie de prelungit programul cu încă trei luni. Și acesta este un scenariu absolut realist, pe care noi îl luăm în calcul și este scenariul de bază.
Deci, scenariul nostru de bază, asupra căruia am discutat, cu condiția că avem, bineînțeles, Guvern funcțional și Parlament funcțional – vine misiunea și reușim pe parcursul acestui an să facem două evaluări, astfel încât ultima tranșă s-o primim anul viitor, cu finalizarea graficului, poate cu o posibilă extindere cu trei luni ca să reușim acțiunile respective ale acestui program.
Vine un Guvern nou – în prima sau a doua lună Guvernul nu este gata să discute un program nou cu Fondul, adică, când se consumă acest timp, exact se termină și programul precedent. Adică nu este niciun sens de întrerupt acest program.”
