În această campanie electorală, guvernul se laudă cu recentă reformă a salarizării în sectorul public care ar fi dus la majorări substanțiale de salarii. S-au dublat, ba chiar s-au triplat în unele cazuri, a afirmat premierul și candidatul Pavel Filip miercuri, când guvernul a fost nevoit să îndrepte o greșeală în reforma proaspăt realizată: au fost scăpați din vedere managerii școlari (directorii de școli, directorii de studii). Deși au studiat suplimentar pentru a obține această calificare, nu au primit și sporuri. Liliana Barbăroșie i-a cerut ministrului Finanțelor, Ion Chicu, explicații referitoare la această temă, dar şi altele, bunăoară: ce se va întâmpla dacă nici UE, nici FMI nu vor aloca până la sfârşitul acestui an sumele pe care a mizat guvernul pentru acoperirea deficitului bugetar? Au sau nu au acoperire financiară măririle de prestaţii sociale, anunţate acum o săptămână, de la tribuna partidului, de către liderul democraţilor Vlad Plahotniuc?
Europa Liberă: Cui apartine iniţiativa acestor ajutoare de Paşti, promise de Vlad Plahotniuc de la tribuna partidului, a indemnizaţiilor de 10 euro pentru copii, dublarea indemnizaţiilor pentru lemne de foc, medicamente gratuite? Aţi făcut dvs. calculele la Ministerul Finanţelor şi aţi zis: iată, avem surplus, hai să mai sporim un pic nişte plăţi sociale, sau s-a întâmplat exact invers – trebuie să găsiţi bani pentru plăţile sociale deja anunţate?
Ion Chicu: „După cum cunoașteți, în fiecare lună, Ministerul Finanțelor prezintă rezultatele executării bugetului atât la venituri, cât și la cheltuieli către Guvern. Bineînțeles, le vede Guvernul, le văd parlamentarii, inclusiv partidul de guvernământ. Când se văd cifrele respective, se ia o concluzie – se poate de mai venit cu proiecte sau nu. Dacă este excedent, bineînțeles că orice Guvern sau partid se gândește la proiecte, inclusiv sociale. Odată venită ideea, că ideile probabil sunt multe, că idei îs foarte multe cum, dar ele se pot anunța și demara doar dacă ai acoperire. În momentul în care ai văzut surplus de venituri se lansează o idee oarecare, în acel moment se solicită care ar fi costul, când ar putea fi implementat, care e prognoza lichidităților, reieșind din obligațiile pe care le avem în cheltuielile deja asumate.
Sper să fie Parlament nou rapid, în aprilie sau când o să fie, acela urmează să voteze deja în lectura finală, ca acele proiecte anunțate să poată fi traduse în viață...
Bineînțeles, proiectele respective, fiindcă sunt anunțate în ianuarie, ele nu sunt incluse în bugetul pentru anul 2019, pentru că bugetul pentru anul 2019 a fost votat în noiembrie 2018. Care este logica? S-au luat cifrele executate în 2018, în 2017. Iată, dacă avem în 2017 la bugetul de stat aprobat inițial la venituri 29 de miliarde, încasări reale 32 de miliarde 900, deci, mai mult s-au acumulat venituri pe parcursul anului decât s-a planificat la început cu trei miliarde 141. În 2018, mai proaspăt, au fost aprobate la venituri 33 de miliarde 788 de milioane, la sfârșit de an s-au executat 36 de miliarde 099, cu un surplus de două miliarde 310. Deci, iată acesta este primul pas în lanțul acela logic pe care l-am spus. Dacă în ‘17 și în ’18 față de ceea ce era inițial prevăzut în buget, adică în ianuarie cum suntem noi acum pot fi obținute venituri mai mari cu 2-3 miliarde, asta ar fi posibil de venit cu proiecte noi pe parcursul anului, cum s-a venit în ’18, de exemplu, că noi am văzut în iunie, de exemplu, că am avut mai multe venituri, s-a mai venit atunci cu niște proiecte sau cum s-a venit în ’17. Proiectele respective, după cum a fost anunțat, vor fi votate, din câte am înțeles și eu, în prima lectură de către Parlamentul actual, ulterior, sper să fie Parlament nou rapid, în aprilie sau când o să fie, acela urmează să voteze deja în lectura finală ca acele proiecte anunțate să poată fi traduse în viață, să zicem, implementate în viață, iată atunci o să înceapă, dacă o să fie votate atunci o să înceapă și cheltuiala propriu-zisă. Ideea lansării ar reieși din tendințele ultimilor ani, pentru că suntem și în ultima zi a lunii ianuarie, anul curent avem 2 miliarde 376 încasate, anul precedent la 30 ianuarie erau 2 miliarde 183. Creșterea e plus 192-193 de milioane, adică 108,8%. Serviciul Fiscal de Stat din impozite, inclusiv considerând diminuarea ceea de la 1 octombrie, are o creștere de 110 milioane, adică 109,8%. Dacă vedeți încasări în medii zilnice aici, iată avem plus 15,6%.”
Europa Liberă: Nu e prea puțin, ca să acopere?
Ion Chicu: „Nu este prea puțin, exact se încadrează în tendința asta. Noi am făcut și calcule, dacă am extrapola pentru tot anul tendința respectivă, ar fi cam la nivel de încasare iarăși la vreo două miliarde și jumătate. Cam ar acoperi cheltuielile respective, asta în ceea ce privește bugetul de stat.”
Europa Liberă: Întrebare: cât de corect vi se pare totuși Dvs. să se anunțe niște prestații sociale, niște majorări, niște schimbări pentru alt Guvern, practic, pentru că după 24 februarie sau mai târziu vom avea alt Guvern, care va trebui să pună el în practică ceea ce și-au pus în gând actualele autorități?
Ion Chicu: „Dacă ar fi votat cumva în ambele lecturi acum și ar zice, uite, noi votăm și am făcut și de la 1 martie când vine alt Guvern, lasă să-l doară capul să implementeze, asta ar fi o abordare, dar nu este votat final, adică este clar că urmează să vină noul Parlament, care o să stabilească noul Guvern, și anume acel Parlament trebuie să pună punct, merge sau nu merge cu aceste proiecte. Deci, dacă vorbim de corectitudine și dacă vorbim de o povară pe care Guvernul actual ar lăsa-o pentru Guvernul nou, un Guvern nou va fi stabilit de un Parlament nou, care trebuie să decidă, merge mai departe cu proiectele acestea sau nu. Că se lansează genul acesta de proiecte, eu am mai spus, nu este niciun Guvern care prin orice acțiune nu se gândește și la factorul electoral și asta nu este doar la noi. Guvernul actual nu dă sarcini Guvernului nou, care va fi aprobat de un Parlament nou, care urmează să decidă în final dacă merge cu aceste proiecte. Fără decizia noului Parlament, aceste proiecte nu sunt sarcină pentru Guvernul nou. Pur și simplu, Guvernul actual, considerând tendința veniturilor, consideră că ar fi posibil de implementat.”
Nu este niciun Guvern care prin orice acțiune nu se gândește și la factorul electoral și asta nu este doar la noi...
Europa Liberă: Din 1 februarie însă se dau medicamentele astea gratuite. Care-i bugetul? Puteți să ne povestiți?
Ion Chicu: „Asta este până la urmă pâinea Ministerului Sănătății. Știți că noi avem un program pentru medicamente compensate, acolo este o teorie întreagă cum se compensează medicamentele din fiecare grupă de medicamente, dacă am înțeles eu bine, este… au o substanță medicală comună și iată din această grupă actualmente cum este, din această grupă poți să iei diferite medicamente și de 10 lei și de 1.000 de lei și poți beneficia de o reducere oarecare, 20, 30, în funcție de asta. Acum se schimbă, pur și simplu, abordarea, nu iei din toate medicamentele sau beneficiezi de 10 sau 20% din fiecare medicament, dar tu poți să iei un medicament oarecare gratis totalmente.”
Europa Liberă: Dar nu e manipulare asta, dl ministru, că adică iei dintr-o parte și pui în alta?
Ion Chicu: „Nu este… Nu, eu v-am spus, în primul rând, costă 70 de milioane, adică statul vine suplimentar pentru aceasta, nu este…”
Europa Liberă: Un supliment va fi totuși?
Ion Chicu: „Sigur că este! Costul suplimentar e 70, pentru ca să poți acoperi 100%, dar acolo o să fie clar scris, din astea cinci gratis poți să iei, de exemplu, două îmi pare că după rețetă, ori aceasta ori aceasta, pentru că trebuie să recunoaștem, dacă tu o să vii și ai bani suficienți ca să îți iei medicamente de 1.000 de lei, dar pe piață sunt medicamente de 200 tot atât de eficiente, nu cred că este rezonabil din partea statului să-ți compenseze măcar 10% din acelea, adică clar că nici gratis nu se vor oferi, dar vă spun, proiectul respectiv costă 70 de milioane și aceste 70 de milioane deja sunt supra-venituri în ianuarie doar la acest fond, v-am arătat prin ce…”
Europa Liberă: Dar alte proiecte mai suportați? Dacă, de exemplu, Guvernul decide sau Partidul Democrat decide să le dăm și aceste compensații sau indemnizații duble pentru căldură?
Ion Chicu: „Am înțeles că o să fie și anunțat, îmi pare că s-a anunțat despre declarațiile acestea, despre compensațiile acestea pentru căldură. Am înțeles că săptămâna viitoare o să fie confirmare la această sumă, dar ea se încadrează în… în primul rând, face parte din acele patru care am discutat deja că are acoperire și ea se încadrează ca cost în această…”
Europa Liberă: Deci și 200 de lei pentru fiecare copil, și…
Ion Chicu: „Acelea sunt pentru votare finală în lectura a doua, acelea nu-s aici.”
Europa Liberă: Am înțeles. Încă o întrebare legată de buget. Bugetul când s-a aprobat pe 2019 era cu deficitul de 5 miliarde. Vreau să ne spuneți Dvs. foarte exact: ce se întâmplă cu bugetul, dacă nu vin aceste finanțări ale Uniunii Europene, ale Fondului Monetar? Dl Armașu când prezenta proiectul în Parlament și când s-a aprobat, el zicea așa: „După alegeri, sperăm că vor fi alegeri libere și corecte, după alegeri restabilim relația cu UE, restabilim relația cu FMI și vor veni banii”. Dacă nu vin?
Dacă în aprilie avem Parlament, la sfârșit de aprilie avem Guvern, care poate discuta și cu Fondul, și cu Banca, și cu partenerii...
Ion Chicu: „Toate cifrele acestea, toate tendințele pot să se materializeze doar în condițiile când noi într-adevăr trecem cu succes de exercițiul alegerilor parlamentare, alegeri libere și corecte, cum a spus și dl Armașu. Dacă în aprilie noi avem Parlament, pentru că durează, știți că o lună cel puțin durează negocierile, dacă în aprilie avem Parlament, la sfârșit de aprilie avem Guvern, care poate are, este funcțional, poate discuta și cu Fondul, și cu Banca, și cu partenerii, deci în aceste condiții este posibil de asigurat, să zicem, o funcționare normală a treburilor în stat. Asta e prima condiție și eu sper că noi o să trecem cu toții de această condiție. Acum, referitor la deficit și care este dependența noastră de aceste… Bugetul aprobat într-adevăr este, bugetul de stat mă refer, este aprobat cu un deficit de 5 miliarde 538 de milioane de lei. Sunt prevăzute, bineînțeles, și sursele de finanțare ale bugetului de stat. Din aceste surse, aproximativ 2,5 miliarde, chiar mai aproape de 3 miliarde, 2,8 miliarde sunt credite de la Banca Mondială în jur de 700 de milioane, de la Fondul Monetar cam 710 [milioane] și o sumă de 900 [milioane], dacă nu-mi scapă mie, asta-i credit din asistența macrofinanciară, știți că de la Uniunea Europeană avem o parte granturi și o parte credit. Deci este vorba în jur de 2 miliarde de lei, care ar fi aceste trei componente, care, bineînțeles, depind foarte mult de care-i prestația Guvernului, dacă păstrează aceeași sete de reforme și tot așa mai departe. Dacă raportăm aceste două miliarde la 63 de miliarde care-i bugetul public național al nostru, suma nu este așa mare, nu este așa pondere, nu e atât de mare. Dacă s-a materializa scenariul pesimist, continuăm cu alegerile până la infinit, nu avem Guvern cu care Banca Mondială sau europenii vor să discute, cum suntem... Care-i instrumentariul în asemenea cazuri? Ori se încearcă a împrumuta mai mult de pe piața internă, ori se merge la tăierea de cheltuieli. Și despre care cheltuieli este vorba ca să nu se speculeze? E clar că, conform Constituției, nu poți tăia salariile, pentru că, odată ce ai dat un salariu mai mare, tu nu mai poți tăia; tu poți ori să reduci cadrele, dar asta nu o să fie nicicum acceptat; se taie cheltuielile neprioritare. Eu m-am uitat în structura cheltuielilor, puteți să vă uitați și Dvs. în buget, avem și 2, și 2,5 miliarde pentru ce vrei acolo - pentru ministere, mașini, autorități, computere, ce vrei. Acolo ajungi la 2 miliarde, dacă va fi cazul, deci…”
Europa Liberă: Avem de unde tăia?
Ion Chicu: „Avem de unde tăia în cazul când, pentru că în ultimii ani au fost bani și s-a dorit cât mai mult, vreau și reparație frumoasă, vreau și aceea, și tot așa mai departe. Eu sper că noi nu o să ajungem la aceasta, dar nici într-un caz nu este vorba de pericol pentru, să zicem, achitări de pensii și salarii, pentru că, v-am spus, 2 miliarde asta nu-i suma care ar influența foarte mult. Și apropo, noi nu am renunțat la banii ceia care cu Uniunea Europeană, care cu Banca Mondială, eu deja am avut două întrevederi și cu reprezentantul Băncii Mondiale, și ieri am avut și cu ambasadorul american o discuție la capitolul respectiv. Deci, noi suntem gata să continuăm discuțiile și colaborarea, dar factorul politic, bineînțeles, persistă și la fiecare ciclu electoral, sper să le depășim.”
Europa Liberă: Firește, firește, realitățile sunt realități și ele până la urmă vor arăta. Eu voiam să vă întreb: în ce măsură mizați poate Dvs. pe bani suplimentari, care ar veni din amnistia fiscală și din cetățenia contra investiții, deja în 2019? Cu cât ar putea completa asta?
Actualmente nu este niciun leu sau un bănuț declarat pe partea de amnistie a mijloacelor financiare...
Ion Chicu: „Cetățenia contra investiții este tot o sursă suplimentară, care nicicum nu-i bugetată, deoarece procesul este gestionat de colegii de la Ministerul Economiei. Din câte înțeleg, deja sunt aplicații pentru acest program. Din ceea ce îmi spun colegii de la Ministerul Economiei, o cifră în jur de 400-500 de milioane ar putea fi acumulată pe parcursul anului de la acest program. În ceea ce privește amnistia de capital, exercițiul continuă; când o să se finalizeze, căci el se finalizează pentru diferite tipuri de active la date diferite, deci pentru active gen imobil, cote-părți, mașini și ce mai este acolo este o dată; pentru mijloace financiare este altă dată. Când o să fie finalizat exercițiul, sper că o să avem informația foarte, foarte agregată: ce încasări suplimentare au venit de la aceasta. Actualmente nu este niciun leu sau un bănuț declarat pe partea de amnistie a mijloacelor financiare din simplul motiv că încă nu este regulamentul Băncii Naționale, care trebuie să reglementeze tot acest proces și acolo tergiversarea nu este una artificială, este vorba de coordonarea cu instituțiile internaționale, care au competențe de combatere a spălării banilor. Până ce nu trec toate filtrele respective, acolo nu se demarează procesul, deci riscurile celea care spuneau înainte că, uite, au găsit cum să... nu știu ce să facă acolo, să legifereze furturile anterioare, astea sunt lipsite de orice temei. Deci, aici nu este riscul respectiv. De aceea, eu sper să fie ceva bani acolo, dar nici aceia nu se iau în calcul pentru necesități și posibilități de finanțare.”
Europa Liberă: Pe amnistie Dvs. sunteți cel care puteți da o apreciere. Cum merge, pentru că atunci când ați pornit-o ați mizat pe ceva?
Ion Chicu: „Da, am mizat că vor fi legalizate, să zicem, active de diferit tip, inclusiv financiare, dar imediat ce a fost lansată această reformă, am avut reacții și de la instituții, cred că probabil trebuia de comunicat mai mult la capitolul respectiv, este o reticență din partea, să zicem, și a agenților economici, și a cetățenilor, în primul rând, dar faptul că toate activitățile acestea au fost în complex, inclusiv cu diminuarea cotelor, acea măsură de încurajare fiscală, stimulare fiscală când, dacă achiți plățile de bază, ți se iartă penalitățile, în principiu au compensat cumva tot elementul acela cu legalizarea capitalului.”
Europa Liberă: Vreau să mai vorbim și despre o măsură anterioară legată de reforma sistemului de salarizare. Ați văzut probabil că există tot felul de nemulțumiri, profesori sau mai mult manageri școlari care zic că, de fapt, s-au trezit cu salarii mai mici. A intervenit dl prim-ministru și a zis că nu-i chiar așa, că e o greșeală de calcul. Dvs. ați putea să ne explicați ce s-a întâmplat?
Ion Chicu: „Da, bineînțeles, reforme de genul acesta pot să-i lase pe mulți nemulțumiți, mai ales pe cei care au salarii mari și care aveau în fiecare an indexare automată, indiferent de ce se întâmplă în lume și în sistemul bugetar al țării...”
Europa Liberă: La judecători, probabil, vă referiți, că la profesori nu aveți cum?
Ion Chicu: „De exemplu, da. Sau la manageri care au... Noi vorbim de directori care au salarii, credeți-mă și colegii ș.a. sunt directori cu salarii foarte mari și acolo creșterea de 5, 6 sau 8% pe an însemna un adaos de 3-4 mii la salariu. Deci, noi am spus din start când am venit cu legea respectivă că pentru anul 2019 din cele aproape 200 de mii de unități din sectorul bugetar creșteri de salariu vor avea doar 150 de mii, adică trei sferturi, un sfert vor rămâne pentru 2020, pentru 2021, când va crește valoarea asta minimă de referință. Și exact acei cu salarii mai mari, aceia urmau să rabde până în 2020, 2021 că atunci avea să fie creștere și la ei. Între timp, bineînțeles, managerii, alte categorii nu au creștere de salarii în 2019 – acesta era și planul și noi l-am și anunțat –, dar în niciun caz nu au diminuare, cum se încearcă să se insinueze. În primul rând, este articolul 27 al Legii 270, unde e scris foarte clar: „În cazul când salariul calculat pe nou este mai mic ca salariul mediu din 2018, atunci i se achită diferența”. Adică, cel puțin la nivelul anului 2018, angajatul, directorul sau cine mai este acolo trebuie să primească. Dacă a primit în medie, admitem, 9 mii de lei în 2018, și salariul pe nou calculat în 2019 îi 8.500, atunci 500 lui trebuie să i se achite suplimentar. Deci, conform articolului 27, și vă rog să vă uitați încă o dată și Dvs. articolul 27, nu este, conform legii, posibil să primești un salariu mai mic.”
Europa Liberă: Deci, contabilul a încălcat legea?
Vreau să mulțumesc contabililor din țară că timp de o lună au achitat salariile în toate instituțiile...
Ion Chicu: „Se întâmplă, pentru că eu vreau să mulțumesc contabililor din țară că timp de o lună au achitat salariile în toate instituțiile. Este o muncă enormă. Legea nu-i așa de simplă și mai sunt și niște regulamente acolo, ei au trebuit să respecte și regulamentele lor interne, s-a muncit enorm. Eu admit că este eroare, să zicem, factorul uman aici este, dar legea, dacă o citești și vezi ce-i scris acolo, nu poate să fie situație când are salariul mai mic. A fost o greșeală, eu sper că neintenționată.”
Europa Liberă: În baza la ce acești contabili trebuie, de unde să ia acești 800 să-i adauge, pentru că ei au o formulă în față, da? Și dacă iese mai puțin sau prin legea asta dvs. ați ordonat ca...
Ion Chicu: „Prin legea respectivă, da, lui i se achită diferența de preț din fondul de salariu stabilit, care în caz de necesitate va fi suplimentat și în Legea bugetului de stat pentru 2019, iată vedem, art. 3 lit. g.) implementarea sistemului unitar de salarizare în sistemul bugetar în sumă de 646 de milioane 746 de mii lei. Repartizarea acestor alocații pe autorități publice se va efectua în baza hotărârilor de Guvern. Deci, în Legea bugetului noi am stabilit suplimentar la cheltuielile de personal pentru cazuri de acestea, inclusiv pentru acoperirea diferenței 646 de milioane. Deci, instituțiile trebuie să achite, conform legii și alocării această diferență, ea nu poate fi...”
Europa Liberă: Am înțeles. Dar de ce atunci Guvernul ieri a operat niște modificări?
Ion Chicu: „Avem ceea ce se numește „sporul pentru grad managerial”, care prin Legea 270 a fost eliminat, nu se achită pentru manageri și nu se consideră nici vechimea în muncă pentru manageri.”
Europa Liberă: De ce?
Ion Chicu: „Pentru că așa cum nu se consideră nici pentru miniștri, nici pentru funcționari. Un ministru de 30 de ani nu trebuie să aibă un salariu mai mic decât un ministru de 50 de ani, pentru că responsabilitatea este aceeași. Și dacă ai ajuns tu ministru sau director de școală, tu trebuie să ai toate calitățile respective și asta nu depinde de vechimea ta de muncă, da? Asta este explicația la nivelul respectiv. Și asta iarăși e recomandarea Organizației Mondiale a Muncii, cele mai bune practici, așa este...”
Europa Liberă: Eu vă cred, dar de ce n-ați explicat managerilor înainte de asta?
Am asigurat prin legea aceasta o creștere de 42% pentru pedagogul care vine imediat de pe băncile facultății...
Ion Chicu: „OK. Managerilor li s-a explicat, dar mai simt și ei momentul, deci că s-ar putea acum de forțat, știți cum... Revenim la gradul managerial. Eu admit că în Legea 270, și asta-i firesc să fie, ca și în orice lege nouă și reformă de așa anvergură sunt încă unele lacune, deficiențe, care pe parcurs se înlătură. Gradul managerial este totuși o activitate pentru care directorii au susținut examene acolo, au trecut evaluări diferite, diferite și poate că gradul managerial este relevant pentru funcția respectivă și poate ar trebui să fie remunerat. Iată în condițiile respective, Guvernul ieri a luat în considerare gradul acesta și prin modificarea la hotărârile 1231 și 1234 a decis să includă acest grad managerial pentru directori, pentru că, trebuie să admitem, acum avem situații când managerul are salariu mai mic nu decât al lui de anul trecut, dar decât al unui profesor căruia i se calculează și gradul didactic, și vechimea în muncă, și apare undeva dezechilibrul acesta că un director are un salariu mai mic decât un profesor. Cam asta e explicația de ce ieri Guvernul a operat [modificări]. Deci nu e din cauză că el primea salariu mai mic decât a primit, dar din cauză că apar aceste dezechilibre chiar pe intern și din cauză că s-a decis că gradul managerial totuși este relevant pentru funcție, dar nu vechimea.”
Europa Liberă: În mare, dl ministru, ați luat de la cei cu salarii mari și ați dat la cei cu salarii mici, dar n-ați spus asta.
Ion Chicu: „Stați un pic. Ce înseamnă „am luat de la cei cu salarii mari”? De jumătate de oră vă explic că nimeni nu pierde...”
Europa Liberă: N-o să li se crească...
Ion Chicu: „N-o să li se crească în ‘19, o să crească în 2020 la ceilalți 50 de mii; la o parte din ei – în 2020, la restul în 2021. Deci, ei n-au să crească, dar, scuzați, la un salariu de 25 de mii de lei se poate de mai răbdat un an cu creșterea, să nu primești automat 3.000 de lei în plus, dar la un salariu pe care îl aveam noi, că am avut în sistem 36 de mii de angajați care primeau un salariu de mai puțin de 2.000 de lei... Eu cred că aici era mai mare stringența de a majora. Avem pedagogi tineri care, nu prea avem, de fapt, pe care nu-i mai poți atrage dacă nu le asiguri o creștere de salariu. Și am asigurat prin legea aceasta o creștere de 42% pentru pedagogul care vine imediat de pe băncile facultății. 42, da! Pentru acei cu vechime în muncă a fost la cine 8, la cine 15, dar asta este esența reformelor, prin asta numai poți să schimbi lucrurile. Nu toți sunt mulțumiți, sunt de acord. Dar cum mergem înainte, dacă nu ne asumăm astfel de riscuri?”
