În discuția telefonică de marți cu Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, președinta Maia Sandu i-a spus că Republica Moldova a început reforma sectorului de securitate și modernizarea armatei datorită unor parteneriate ca cel cu Alianța Nord Atlantică. Sandu i-a mulțumit oficialului NATO pentru „mulți ani de sprijin și parteneriat cu Republica Moldova”, inclusiv pentru donații de echipamente medicale anti-coronavirus.
Despre cooperarea Moldovei cu NATO şi priorităţile în domeniu securităţii discutăm peste câteva minute cu fostul ministru al apărării Viorel Cibotaru, executiv la Institutul European de Studii Politice.
Viorel Cibotaru: „Conversația dnei președinte cu secretarul general are și un motiv ocazional. Din 1 ianuarie a intrat în vigoare noul Plan Individual de Acțiuni al Parteneriatului Republica Moldova – Alianța Nord-Atlantică, plan care a fost tărăgănat un an de zile de guvernarea dlui Chicu și a expirat în 2019. El se încheie pe o perioadă bianuală, în principiu, noua variantă era gata la sfârșitul anului 2019. În 2020, practic, acest document a fost pus în sertar, nu au fost niciun fel de consultări cu experții, cu societatea civilă și abia în noiembrie a fost contrasemnat de dl Chicu și a intrat în vigoare de la 1 ianuarie. Planul încă nu este pus nicăieri, eu l-am găsit ocazional, m-am uitat, deci este un plan de minimum de ambiții referitoare la problemele cu care se confruntă Republica Moldova, necesitățile de reformare a sectorului de securitate care și asigură această cooperare cu Alianța Nord-Atlantică.”
Europa Liberă: Dacă există doar un executiv în frunte cu un premier interimar, s-ar putea ca acest program să mai stea în sertare?
Viorel Cibotaru: „Nu. Acesta este un document-cadru, care este complementat cu un plan de acțiuni. Nu s-au produs schimbări majore nici în plan, nici în conținutul tematic al acestui plan individual, altceva este că unele programe au fost înghețate și cooperarea în cadrul acestor programe este la minimum, dar nu s-au închis, altele au fost abandonate, scuza fiind pandemia și anumite animozități politice, însă altele se desfășoară, dar fără entuziasm și fără mare dăruire, nici contacte și nici exerciții nu au avut loc în partea aceasta, dar, dacă să ne referim la partea legislativă, pe care și-o asumă Republica Moldova în procesul de reformare a diferitelor instituții ale sectorului de securitate, aici avem doar exemple de antireformă, de tărăgănare a anumitor reforme, de abandonare a ceea ce s-a început. Asta se referă nu doar la Ministerul Apărării sau la Ministerul Afacerilor Externe, care sunt două instituții care, de fapt, asigură implementarea Planului de acțiuni ale acestui program individual, dar și din alte instituții.
Să ne referim doar la reforma justiției, la reforma Armatei Naționale, la reforma SIS-ului, trupelor de carabinieri, la securitatea cibernetică ș.a.m.d., dar chiar și programele de luptă cu corupția, de consolidare a integrității în forțele armate, în sectorul de securitate ascultătorii noștri vor râde în hohote. Deci, noi am avut exemple crase de corupție politică, de corupție instituțională și de inhibare a inițiativei oamenilor, a entuziasmului, fără de care nu există această cooperare, care nu poate produce efectele așteptate și nu poate conduce la scopul principal de formare a unui climat de securitate în țară, în zonă, pe continent.”
Europa Liberă: Președinta Maia Sandu i-a mulțumit secretarului general NATO pentru mulți ani de sprijin și parteneriat cu Republica Moldova, inclusiv pentru ajutorul de echipament medical pentru a preveni răspândirea infecției COVID-19, dar ea mai spune că inclusiv urmare a cooperării cu NATO Republica Moldova a reușit să-și consolideze parteneriatele externe, să inițieze reforma sectorului de securitate și să înceapă procesul de modernizare a Armatei Naționale. Cum decurge procesul de modernizare a Armatei Naționale?
Viorel Cibotaru: „Noi ne-am oprit la nivelul anilor 2015-2016, după 2016 s-a început un regres...”
Europa Liberă: Odată cu venirea lui Igor Dodon în fruntea Republicii Moldova?
Viorel Cibotaru: „Nu numai. Și în timpul lui Plahotniuc, fiindcă Plahotniuc nu era interesat în dezvoltarea sectorului de securitate. Ei au schimbat atunci paradigma acestei reforme, acest program de consolidare a capabilităților militare este principal în reforma Armatei Naționale. Fără tehnică și mijloace moderne de apărare, fără schimbarea metodologiei de instruire, fără pregătire către războiul secolului XXI, noi nu ne putem numi Armată Națională, ne putem numi forțe paramilitare, numai nu armată. Deci, lucrurile acestea au fost inițiate și determinați parametrii încă în 2015. Strategia apărării naționale care a fost inițiată în 2015 a fost aprobată abia în 2018. Republica Moldova prin persoana președintelui Timofti atunci, prin persoana guvernului și parlamentului a solicitat Alianței Nord-Atlantice ajutor. În 2015 au venit reprezentanții tuturor țărilor membre, au făcut o vizită aici și s-au întâlnit cu toate persoanele pe verticală și pe orizontală ca să se convingă dacă Republica Moldova într-adevăr vrea să-și facă reforme, într-adevăr are nevoie de asistență. Răspunsul a fost pozitiv.
De aceea, Alianța Nord-Atlantică a luat decizia de a oferi această asistență cu surplus decât oferă Alianța Nord-Atlantică în parteneriatele cu țările fostei Uniuni Sovietice. Și aștepta de la Republica Moldova, cel puțin, responsabilitate și seriozitate în a-și îndeplini angajamentele asumate și de a fi un partener de încredere, de nădejde. Și acest interes de a ajuta Republica Moldova a rămas constant, vara trecută noi am avut un dialog în cadrul Centrului NATO, în care, o spun cu mândrie, sunt co-fondator, am avut o discuție publică cu dl Geoană, secretarul adjunct al secretarului general NATO, care a reiterat acest interes major al Alianței Nord-Atlantice de a sprijini poporul Republicii Moldova pe calea progresului și dezvoltării.
Guvernarea Dodon, practic, a stopat acest proces și noi nu avem rezultate
Repet: guvernarea Dodon, practic, a stopat acest proces și noi nu avem rezultate. Dar încă o dată, contează ce fel de ambiții are Republica Moldova. Dacă Republica Moldova, într-adevăr, vrea să corespundă cerințelor Cartei Națiunilor Unite cu privire la păstrarea păcii și a depunerii eforturilor de a-și asigura apărarea propriului teritoriu - una și a doua - dacă Republica Moldova este serioasă în efortul internațional. În ambele cazuri, răspunsul este negativ. Noi avem pe teritoriul republicii noastre trupe străine, ale Federației Ruse, care staționează aici ilegal mai mult de 25 de ani; noi avem o armată comparabilă cu a Republicii Moldova, care este absolut în afara oricărei forme de monitoring internațional și care reprezintă un pericol permanent la adresa securității Republicii Moldova. Și Republica Moldova are în acest sens responsabilități față de comunitatea internațională, față de vecinii noștri, pentru a asigura pacea și stabilitatea în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Apropo, recent secretarul general NATO spunea că vede cum Rusia a desfășurat trupe cu încălcarea dorințelor diferitelor guverne din vecinătatea apropiată, cum Rusia a anexat ilegal Crimeea, cum continuă să destabilizeze estul Ucrainei, cum există trupe rusești în regiuni din Georgia și, de asemenea, cum există trupe în Republica Moldova, în regiunea transnistreană. Iată, acest mesaj al secretarului general a fost văzut cu ochi răi la Moscova, pentru că imediat au urmat reacții din partea Kremlinului.
Viorel Cibotaru: „În general, după anexarea Crimeii în 2014, relațiile dintre NATO și Rusia practic au fost întrerupte completamente și situația aceasta continuă să se mențină până în zilele noastre și ea sigur că reprezintă o vulnerabilitate foarte mare, inclusiv pentru siguranța Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Dar Rusia se teme de extinderea hotarului NATO spre Est?
Viorel Cibotaru: „Da, sigur că. Practic, toți analiștii remarcă faptul că Federația Rusă sau conducerea Federației Ruse continuă să fie dominată de niște stereotipuri ale trecutului, de vestigiile geopolitice din secolul XX sau chiar XIX. Conducătorii Uniunii Europene, ai țărilor din Uniunea Europeană, din Alianța Nord-Atlantică au repetat de multe ori și subliniază faptul că ei nu sunt cointeresați în teritorii, de a ocupa anumite teritorii, de a domina teritorii, de a se extinde. Da, ei extind drepturile omului, supremația legii, bunăstarea cetățenilor, dar asta o fac nu forțat, dar conform dorința oamenilor de a avea o viață civilizată. Acest lucru nu este acceptabil de Federația Rusă, de aceea există această dezbinare majoră între viziunile elitelor politice din Federația Rusă și elitelor politice din unele state independente, cum este Republica Moldova, țările baltice, iată vedem că, în sfârșit, și poporul belarus s-a trezit...”
Europa Liberă: Dar ce s-ar întâmpla, să admitem, ipotetic, dacă Ucraina ajunge să fie țară membră NATO, ce s-ar întâmpla cu Republica Moldova?
Viorel Cibotaru: „Eu cred că noi nu trebuie să vorbim ipotetic, pentru că și Ucraina, și Republica Moldova se află în sfera comunității pe care o constituie Alianța Nord-Atlantică. Deci, noi nu suntem membri NATO, nici nu aspirăm să fim membri NATO, ca și Finlanda, Suedia, dar ca și Elveția, ca și Austria ne construim sisteme similare celor din statele dezvoltate, sisteme de apărare care au în pilonul lor de bază drepturile omului, piața liberă și supremația legii, statul de drept, toate aceste valori care se numesc valori astăzi valori euroatlantice, valori europene.”
Europa Liberă: Dar cu acest statut de neutralitate, Republica Moldova sub a cui umbrelă își asigură securitatea?
Viorel Cibotaru: „Dar nu are nimic cu asta. Eu nici nu vreau să discut despre asta, pentru că este atât de perimată înțelegerea a ceea ce înseamnă neutralitate, sunt folosite niște sintagme care erau utilizate în secolele trecute și care astăzi nu au nicio relevanță, pentru că, de exemplu, sistemul suedez de apărare este mult mai dezvoltat decât al multor state membre NATO și dacă Suedia, bunăoară, și-ar dori să devină membră NATO, tot procesul ar dura o săptămână-două, deci nu au ce să ajusteze. Și, totodată, Suedia își are caracterul său independent, dar, credeți-mă, asta știu, acestea sunt informații, nu sunt bănuieli, nu există o decizie a NATO care să nu ia în considerare interesele Suediei, interesele Finlandei, bănuiesc eu, și interesele Republicii Moldova. Asta este o cu totul altă situație care nu a existat în secolul XX și e altă mentalitate.
Astăzi folosirea cuvântului „neutralitate” este în exclusivitate pentru a stopa dezvoltarea acestui statut ca parte a comunității civilizate.
Astăzi folosirea cuvântului „neutralitate” este în exclusivitate pentru a stopa dezvoltarea acestui statut al Republicii Moldova ca parte a comunității civilizate, comunității statelor europene, care au nu doar anumite beneficii sau drepturi de a primi asistență internațională, dar au și obligații. Deci, eu când îi aud pe oficialii ruși care spun că noi avem acolo cetățeni ruși în Transnistria pe care noi trebuie să-i apărăm, acesta-i un nonsens, pentru că nu Federația Rusă trebuie să-și apere cetățenii săi, dar Republica Moldova, fie ei sunt cetățeni ai Federației Ruse sau au triplă cetățenie, inclusiv a Transnistriei și a Republicii Moldova, asta este responsabilitatea Republicii Moldova și nimeni nu poate priva Republica Moldova de această responsabilitate. Deci, este un conflict absolut artificial, practic între cetățeni nu este niciun conflict, el este menținut artificial de acele forțe care vor să mențină aparența existenței unei speranțe de refacere a marelui Imperiu Rus. El nu mai există, nu mai există niciun fel de motive economice, sociale, istorice, geopolitice de a exista într-o formă sau alta, alta decât prin violență și de aceea acesta este un lucru absolut inimaginabil în secolul XXI.”
Europa Liberă: În contextul apropiatei vizite pe care Maia Sandu urmează s-o întreprindă în Ucraina, pe agenda celor doi lideri – de la Chișinău și Kiev – se va regăsi problema securității?
Viorel Cibotaru: „Nu cred și nu aș sugera să fie încă discutate aceste probleme, din simplul motiv că noi astăzi avem un guvern ostil, un guvern care practic a rămas undeva pe marginea drumului în relațiile moldo-ucrainene și moldo-române, și moldo-europene. Chiar dacă sunt experți, chiar dacă există o anumită comunicare instituțională între diferite ministere, totuși eu nu cred că dna președintă poate să-și permită să discute oficial anumite detalii atâta timp cât Biroul pentru Reintegrare este condus de o cetățeană rusă, când tot sistemul de securitate din Republica Moldova este profund compromis, fie vorba de Ministerul Apărării, fie vorba de Serviciul de Informații și Securitate, fie vorba de CNA, fie vorba de Procuratură, fie vorba de alte instituții – ele sunt compromise.
Adică, practic, toate instituțiile trebuie să treacă un proces de verificare, de filtrare, de reconsolidare a loialității și patriotismului, a loialității față de statul Republica Moldova.
Eu cred că toate sistemele noastre de securitate sunt compromise și sunt sparte,
După faptele comunicate, după acțiunile pe care le-a făcut fostul președinte Igor Dodon, anturajul său, după vizitele frecvente la Moscova, după multe acțiuni care s-au făcut în relațiile noastre cu Transnistria, eu cred că toate sistemele noastre de securitate sunt compromise și sunt sparte, să spunem așa. Deci, dacă Republica Moldova, într-adevăr, tinde să se numească un stat independent, un stat care are responsabilități, inclusiv în relațiile sale cu Alianța Nord-Atlantică, cu un stat membru al Alianței Nord-Atlantice și al Uniunii Europene cum este România, un stat care aspiră să devină membru al Alianței Nord-Atlantice și al Uniunii Europene cum este Ucraina, în primul rând, trebuie să ne securizăm sistemele noastre de securitate. Atâta timp cât nu se întâmplă aceste lucruri, eu nu cred că dna președintă se va simți confortabil discutând anumite detalii.”
Europa Liberă: Dar evoluțiile pe dosarul transnistrean ar putea să fie un subiect de discuție între Maia Sandu și Volodimir Zelenski?
Viorel Cibotaru: „Deci, Maia Sandu s-a referit, în principiu, la abordarea acestei probleme, la căutarea soluțiilor...”
Europa Liberă: Și ea insistă pe lichidarea schemelor existente...
Viorel Cibotaru: „Fără doar și poate, aceasta este o problemă...”
Europa Liberă: Care îi va da bătăi de cap dnei Sandu?
Viorel Cibotaru: „D-sale ca și oricărui cetățean al Republicii Moldova. Desigur că o înțelegere generică poate exista, dar eu nu mă aștept încă să fie discutate anumite detalii operaționale și v-am spus care este cauza, dar, fără doar și poate, o gătință de a începe această cooperare, pentru că eu cred că în timpul guvernării lui Dodon, cu toate instituțiile ocupate de oameni din cercul lui apropiat, oameni care, de fapt, au fost puși în aceste funcții să protejeze aceste scheme, să nu deranjeze schemele organizate de Sheriff sau din care beneficiază liderii din partea stângă...”
Europa Liberă: Dar fără aceste scheme ar mai putea exista regiunea transnistreană?
Viorel Cibotaru: „Sigur că ea va exista ca o regiune, parte a Republicii Moldova. Eu nu cred că dna președintă Maia Sandu sau președintele Zelenski ar trebui să pună problema de blocare sau de alte chestii, pentru că, de fapt, schemele acestea intră în competența organelor de urmărire penală din ambele țări. Iată aici ar trebui să existe o înțelegere și o armonie, și o sinergie.
În principiu, mă aștept ca dna președintă să-și expună dorința să existe o așa cooperare, dar eu cred că mai departe trebuie să avem un parlament care să asigure că nu există „ferestruici” pentru funcționarea acestor scheme, că există o legislație care este represivă pentru toate acțiunile criminale, și nu doar ale cetățenilor noștri din Transnistria, ci și ale cetățenilor noștri din dreapta Nistrului și să existe această înțelegere a apropierii legislative și a normelor, procedurilor, de exemplu, de control al frontierelor, de trafic de mărfuri... Gândiți-vă că noi avem o problemă pe care trebuie să o soluționăm cu evacuarea, nimicirea munițiilor din depozitul de la Cobasna. Dacă noi dorim ca o parte din aceste muniții să fie evacuate, ceea ce ar fi normal, fiindcă nu toate pot fi, probabil, transportate...”
Europa Liberă: Tranzitul trebuie să-l asigure Ucraina?
Viorel Cibotaru: „Exact! Și aici este necesară o înțelegere majoră. Nu știu, să vedem. Eu m-aș aștepta ca totuși la prima întâlnire dna președintă poate să continue să exprime anumite dorințe și așteptări. Încă o dată repet, atâta timp cât nu există verticala, verticala în sensul în parlamentul existent, în general, majoritatea cu care președintele poate lucra și un guvern funcțional, ar fi neserios din partea dnei președinte să vorbească despre niște lucruri pe care încă nu le poate asigura, chiar și pur formal. Vizita este extrem de importantă și semnificația ei este absolut evidentă, ca și următoarea vizită la Bruxelles, pe care a anunțat-o dna președintă, nu este una simbolică, am văzut și în cazul întrevederii cu dl Iohannis că asta a fost o răsturnare majoră a situației în relațiile...”
Europa Liberă: Un dezgheț la nivel înalt în cooperarea moldo-română.
Viorel Cibotaru: „Da, un dezgheț, pentru că încă anul trecut, în cadrul guvernării Maiei Sandu au fost prioritizate 26 de proiecte majore, marea majoritate a cărora au rămas în suspans. Pe lângă ceea ce s-a anunțat din partea României, căci eu nu cred că dna Sandu a putut garanta prea multe, având în vedere capacitatea ei de a fi purtătorul de cuvânt al Republicii Moldova, în lipsa unui guvern și în lipsa unui parlament funcțional, dar vă asigur că această înțelegere că situația totuși se va remedia după alegerile anticipate și va fi o majoritate funcțională, o majoritate care să reflecte interesele reale ale cetățenilor, dar nu ale unor grupuri mafiote, lucrurile nu numai că vor reveni în albia normalității, așa cum ar trebui să fie, dar vor cunoaște și o dezvoltare mult mai rapidă și mult mai eficientă.”
