Spațiul dintre discreție și indiferență s-a restrâns destul de mult, pe măsură ce temele unioniste au dispărut din dezbaterea publică și din presa tradițională, fiind redescoperite brusc în formulările radicale ale AUR, Alianța pentru Unirea Românilor, din spațiul virtual.
AUR a câștigat 9% din fotoliile Parlamentului de la București la scrutinul din 6 decembrie preluând tema legăturii cu R. Moldova, temă abandonată de celelalte partide.
Acum, președintele Klaus Iohannis se grăbește să recupereze relația cu Republica Moldova, cu toate că în campania pentru prezidențialele din mica republică de dincolo de Prut, Maia Sandu nu doar că nu a fost susținută de liderii români, ci împotriva ei ar fi fost chiar plătite campanii de dezinformare.
Președintele român încearcă să recupereze deci timpul pierdut și dincolo de ajutoarele sanitare și financiare promise aduce pe tapet folosind cuvinte mai multe și mai frumoase aproximativ aceleași teme pe care le discutase cu Igor Dodon cu un an în urmă la New York, unde s-au văzut cu ocazia Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite.
Klaus Iohannis ar vrea și de această data să relanseze Parteneriatul Strategic dintre România și Republica Moldova, numai că din discuțiile de astăzi au lipsit elementele cele mai iportante: un cadru concret prin care Bucureștiul să ofere o alternativă energetică viabilă pentru R. Moldova și o propunere care să deschidă rezolvarea situației din Transnistria, mai ales după ce secretarul general al NATO, a declarat că Moscova încalcă integritatea teritorială și suveranitatea Republicii Moldova prin menținerea soldaților săi în Transnistria, iar diplomația rusă a subliniat că acolo ar fi „trupele pacificatoare” aflate „legal” în misiune.
Dependența energetică a Republicii Moldova și vulnerabilitățile date prezanța militarilor ruși în enclava controlată de Rusia ar trebui să fie puncte esențiale ale Parteneriatului Strategic dintre cele două țări. Klaus Iohannis știe că din punct de vedere instituțional, Chișinăul a fost forțat de mecanismele europene la care este parte să meargă spre vest, în ciuda unor lideri care preferau să privească spre est. Și mai știe că o serie de profesioniști anticorupție și de repreentanți ai diferitelor instituții care asigură statul de drept au fost trimiși de la București la Chișinău să ajute la remodelarea statului moldovean.
Președintele României, Klaus Iohannis, în vizită la Chișinău
Multe șantiere democratice sunt deja deschise, iar sub președinția Maiei Sandu ar putea să avanseze. Totuși, România nu are o strategie pusă la punct prin care să ajute R. Moldova. Și nici măcar nu se gândește să învețe ceva din Strategia Budapestei în Transilvania, acolo unde Ungaria a investit miliarde de euro, unde suplinește salariile profesorilor maghiari cu 1500 de euro lunar, repară clădirile de patrimoniu și investește în cultura maghiară și în echipele de fotbal și hochei.
Klaus Iohannis a făcut o vizită simbolică, prima a unui șef de stat european după alegerea Maiei Sandu ca președintă a Republicii Moldova, prin care vrea să demonstreze că România poate ajuta republica de dincolo de Prut să avanseze spre Vest.
