De la începutul epidemiei s-au infectat 59.138 de persoane, din care 5.476 au decedat. 7.024 s-au vindecat, 23.783 de persoane au fost testate pozitiv și se află în izolare la domiciliu cu simptome ușoare sau fără simptome, iar 3.009 se află în terapie intensivă.
„Ceea ce trăim în prezent se poate defini ca selecție naturală, dar la pătrat”, declară într-un interviu acordat în autoizolare virusologul româno-italian AA, care și-a dorit păstrarea anonimatului. În vârstă de 53 de ani, AA se află de câteva săptămâni în autoizolare. Cu studii în România și Marea Britanie, AA a lucrat în Marea Britanie pentru APHA- Animal and Plant Health Agency, iar de câțiva ani s-a retras împreună cu soțul său în sudul Italiei, aproape de orașul Bari. Potrivit expertului, factorii care explică situația din Italia sunt: lentoarea și lipsa de fermitate a autorităților în aplicarea restricțiilor de socializare, stilul de viață al italienilor precum și tradițiile culinare, bogate în carbohidrați.
Europa Liberă: Se mai știe de unde a început totul? Cine este pacientul cu numărul 1 în Italia?
AA: „Pacientul numărul 1 din Italia locuiește în sudul orașului Milano, are 38 de ani și a stat în comă 10 zile. Era foarte sportiv, juca fotbal de două ori pe săptămână. A reușit să transmită Corona virus întregii echipe de fotbal în care juca, plus familiei, inclusiv soției lui care este gravidă în luna a opta.”
Europa Liberă: Cum au reacționat autoritățile italiene? Ce explică explozia bolii și numărul de morți din Italia?
Populația italiană are media de vârstă foarte ridicată
AA: „Măsurile au fost luate în decurs de trei săptămâni, ideea fiind ca toată Italia să se autoizoleze. Este recomandat ca doar o persoană din familie să iasă la cumpărături, și doar o dată pe săptămână. Este o tradiție italiană în care părinții construiesc apartamente în aceeași clădire pentru copii, iar asta ar facilita transmiterea coronavirusului. Populația italiană are media de vârstă foarte ridicată, pe locul doi sau trei în lume. Și acesta este un factor care explică situația din Italia. Apoi, dieta italienilor este bazată pe carbohidrați: pasta, pizza, pâine. Carbohidrații se transformă în zahăr și reprezintă un aliment pentru orice microorganism care atacă corpul uman. Ceea ce trăim în prezent se poate defini ca selecție naturală, la pătrat.”
Europa Liberă: In ciuda restricțiilor, nu doar în Italia, dar în multe alte țări, oamenii au continuat să iasă, să se reunească….
AA: „Sunt de acord că libertatea este un drept fundamental pe care îl avem de la naștere. Cu atât mai mult pentru noi, românii din generația mea și a părinților mei, care nu ne-am bucurat de acest drept de la naștere, ci l-am dobândit în tipul vieții noastre. Dar în fața morții, viața trebuie să aibă prioritate, și nu libertatea personală. Autoritățile italiene au reacționat în baza informațiilor pe care le-au avut de la Institutul de sănătate italian. Au luat măsurile progresiv. La început au închis orașul Codogno, de unde a explodat infectarea, iar apoi, progresiv, au izolat 13 orașe din jur. Aceste măsuri s-au dovedit a fi insuficiente. După trei săptămâni au închis tot.”
Europa Liberă: Explozia numărului de cazuri a fost în nord. Dvs locuiți în sud.
AA: „Sudul Italiei nu avea cazuri, dar, din păcate, au început să apară în urma migrației studenților și a lucrătorilor din nord, care după ce s-au închis companiile și facultățile în nord și au rămas fără loc de muncă, au migrat către sud. Au venit fie cu mașini particulare, fie cu trenurile și asta a provocat răspândirea virusului către sudul Italiei.
Europa Liberă: Există și o scindare între generații…
AA: „Egoismul cronic, plus informația propagată de China, cum că tinerii nu sunt afectați de coronavirus, au creat un monstru. Au apărut reacții foarte negative din partea tinerilor, care nu au vrut să se izoleze. Însă rezistența la izolare nu s-a manifestat doar în rândul tinerilor, ci și în cel al persoanelor in vârstă.”
Institutul Superior de Sănătate din Italia (Istituto Superiore di Sanità) a făcut o analiză privind caracteristicile persoanelor decedate fiind pozitive la covid-19. Datele sunt valabile pentru data de 20 martie. Dintre cei 3.200 de decedați, 68% sunt din regiunea Lombardia, care este epicentrul epidemiei. Vârsta medie a celor decedați este de 78.5 ani. Cea mai tânără persoană avea 31 de ani, iar cea mai în vârstă – 103 ani. Cei mai mulți decedați sunt bărbații – circa 70%, în timp ce 30% sunt femei. Diferența dintre vârsta medie a celor decedați și a celor care au fost infectați (în mediu, 63 ani) este de circa 15 ani.
Circa 84% dintre cei decedați aveau peste 70 de ani. Circa o jumătate dintre ei aveau peste 80 de ani. Dar nu doar vârstnicii pot deveni victimele virusului - 36 dintre cei decedați aveau mai puțin de 50 de ani.
Printre cele mai răspândite simptome sunt febra (76%), dispnee, adică respirație dificilă, (73%), tuse (40%), diaree (8%). Au fost și 5.7% printre cei infectați care nu aveau niciun simptom. Cele mai răspândire complicații au fost insuficiența respiratorie (96.5%), insuficiența renală acută (30%), leziuni miocardice acute (10%), suprainfectarea (8.5%).
