China continuă să își redeschidă economia și să își revigoreze relațiile diplomatice în întreaga lume, după cei trei ani de restricții stricte aplicate în timpul pandemiei de COVID-19. Obiectivul principal la ora actuală, spun analiștii, este Asia Centrală.
Legăturile dintre Beijing și cele cinci țări din Asia Centrală continuă să se refacă după închiderile cauzate de pandemie, iar liderul chinez Xi Jinping va organiza primul summit al Beijingului cu liderii din Asia Centrală pe 18-19 mai la Xi'an.
Observatorii spun că Beijingul se va folosi de summit pentru a încerca să valorifice progresele majore pe care le-a făcut recent prin încheierea unor acorduri de călătorie fără vize cu mai multe guverne regionale.
Luna aceasta a intrat în vigoare un nou acord bilateral între Kazahstan și China, care le permite posesorilor de pașapoarte din cele două țări să rămână în cealaltă țară timp de 30 de zile. Este o măsură adoptată după ce Uzbekistanul a aprobat două săptămâni de călătorii fără vize pentru turiștii chinezi și după ce Kârgâzstanul a inițiat negocieri cu Beijingul pentru propriul regim fără vize, care speră să îi stimuleze economia prin creșterea comerțului transfrontalier, a investițiilor și a turismului.
„Am discutat probleme legate de vize pentru cetățenii noștri, inclusiv pentru șoferii de camion și, de asemenea, despre introducerea unui regim fără vize", a declarat ministrul kârgâz de externe Jeenbek Kulubaev la o audiere în parlamentul țării, pe 3 mai, sintetizând temele unui recent dialog purtat cu omologul său chinez, Qin Gang. „Acum, partea noastră trebuie să facă treabă... dar, în general, China este pregătită să discute și este deschisă la dialog.”
Noile tendințe ale politicilor externe în Asia Centrală vin în contextul în care China încearcă să dea un nou suflu proiectului de politică externă de miliarde de dolari al Inițiativei Belt and Road (BRI) și să normalizeze situația în provincia sa vestică Xinjiang, care se învecinează cu Kazahstanul, Kârgâzstanul și Tadjikistanul. China consideră că Asia Centrală face parte integrantă din strategia sa economică pe termen lung pentru Eurasia, iar experții spun că Beijingul încearcă să trimită un mesaj simbolic către regiune, în timp ce economia sa internă prinde din nou avânt de la redeschiderea sa.
„Imaginea Chinei și relațiile sale comerciale au fost afectate în timpul pandemiei, când Beijingul și-a închis granițele cu Asia Centrală”, a declarat pentru RFE/RL Raffaello Pantucci, cercetător senior la Școala de Studii Internaționale S. Rajaratnam din Singapore.„ Se poate presupune că această politică aduce beneficii economice, dar este, de asemenea, un mesaj clar că China este deschisă pentru afaceri și că Asia Centrală este deschisă pentru China".
Un nou capitol
Dincolo de restricțiile drastice impuse pe timpul pandemiei de COVID-19 în China, interdicții care au dus la o scădere majoră a comerțului transfrontalier, în Xinjiang au intrat în vigoare controale mai stricte la frontieră înainte de campania de represiune lansată cu ani în urmă de autoritățile de la Beijing împotriva uigurilor și a altor minorități musulmane din provincia vestică, cum ar fi etnicii kazahi și kârgâzi.
A fost o campanie de amploare în Xinjiang - presupunând, printre alte abuzuri, lagăre de detenție și închisori, precum și muncă forțată și control al nașterilor - care a dus la ceea ce un raport al ONU din 2022 numea „încălcări grave ale drepturilor omului" și a fost considerat drept genocid, de mai multe parlamente occidentale.
În Asia Centrală, represiunea a captat atenția organizațiilor umanitare din cauza legăturilor de familie, în special cele cu etnicii kazahi din Xinjiang, mai mulți foști deținuți publicând mărturii după ce au fugit din China în Kazahstan.
Ulterior, guvernul kazah și omologii din Asia Centrală au redus la tăcere majoritatea formelor de protest față de abuzurile Chinei în Xinjiang, doar câteva rude ale celor dispăruți în Xinjiang fiind încă dispuse să protesteze în fața represiunii continue.
Guvernele din Asia Centrală au acum ca obiectiv să culeagă roadele economice ale unei Chine redeschise și să intensifice legăturile comerciale cu statul vecin Xinjiang.
„Aceste decizii vor determina creșterea extraordinară a flexibilității afacerilor kazahe și a capacității lor de a furniza bunuri și servicii nu doar pe piețele locale, ci și pe cele din Asia Centrală, Eurasia și China. Ele vor oferi, deopotrivă, mai multe oportunități pentru investiții”, scria Adil Kaukenov, expert la Institutul de stat pentru Studii Strategice din Kazahstan din Astana, pe 13 aprilie, când a fost aprobată legislația pentru acordul de eliminare a vizelor.
Cât de importantă este regiunea Xinjiang o spune faptul că, singură, reprezintă 40% din totalul comerțului chino-kazah, potrivit statisticilor guvernului kazah.
În ansamblu, amprenta economică a Chinei în Asia Centrală este în creștere, în ciuda regreselor cauzate de pandemie. Până la sfârșitul anului 2020, totalul investițiilor chineze în regiune atingea 40 de miliarde de dolari, iar la finalul anului 2022 ajunsese la 70 de miliarde de dolari.
Kazahstanul continuă să reprezinte un procent important din capitalul chinezesc din regiune. Pe lângă faptul că este la loc de frunte în materie de investiții, comerțul sino-kazah a crescut cu 33% în 2022 față de anul precedent, stabilind un nou record de 24 de miliarde de dolari - iar oficialii locali încearcă să îl crească și mai mult.
În timpul unei vizite din martie, președintele kazah Qasym-Jomart Toqaev l-a primit la Astana pe secretarul Partidului Comunist din Xinjiang, Ma Xingrui, care era însoțit de o delegație de afaceri. Atunci, cele două țări au semnat noi contracte în valoare de 565 de milioane de dolari.
De asemenea, Astana continuă să se prezinte drept punct-cheie de tranzit pentru transportul de mărfuri pe uscat între China și Europa, Kazahstanul urmărind să umple golul lăsat de companiile de transport maritim care caută să ocolească Rusia - principala lor rută de tranzit - din cauza riscurilor de sancționare cauzate de invazia la scară largă a Ucrainei în urmă cu mai bine de un an.
Kazahstanul și alte țări precum Azerbaidjan, Georgia și Turcia încearcă să stimuleze investițiile și interesul pentru Coridorul de mijloc - cunoscut și sub numele de Traseul de transport internațional transcaspic - o rută de tranzit care leagă Asia de Est de Europa prin Asia Centrală și Caucaz.
„În principiu, relația Chinei cu Asia Centrală nu s-a schimbat foarte mult”, a declarat Pantucci, care este autorul cărții Sinostan: Insidiosul imperiu al Chinei. „Aceasta zonă este considerată ca parte integrantă a securității și dezvoltării regiunii Xinjiang, este în mod clar o regiune în care Xi și guvernul chinez se simt confortabil și cu care continuă să cultive legături mai bune.”
Un summit de referință
Accentul pus pe stimularea dezvoltării infrastructurii și conectivității regionale este la loc de frunte pe agenda Beijingului la summitul la înalt nivel cu liderii din Asia Centrală de la Xi'an, care va fi prezidat de Xi. Este pentru prima dată de la prăbușirea Uniunii Sovietice când un lider chinez va găzdui toți cei cinci șefi de stat din Asia Centrală.
Oficialii chinezi au declarat deja că summitul va pune accentul pe comerțul în plină expansiune dintre Beijing și regiune, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Wang Wenbin, declarându-le reporterilor pe 8 mai că va fi o piatră de hotar care va anunța „o nouă eră de cooperare”. El a adăugat că urmează să fie semnat un „document politic important” care „va trasa un nou plan pentru relațiile dintre China și Asia Centrală”.
Wang nu a intrat în detalii cu privire la ordinea de zi, dar summitul stârnește atenția generală desfășurându-se într-o perioadă în care Asia Centrală resimte consecințele politice și economice ale invaziei rusești în Ucraina, a declarat pentru RFE/RL Haiyun Ma, profesor la Frostburg State University, care studiază relațiile Beijingului cu Rusia și cu țările din Asia Centrală și de Sud.
Ma spune că beneficiile economice directe ale unor măsuri precum noile acorduri de scutire de vize sunt încă neclare, dar acestea reprezintă un simbol important pentru influența crescândă a Beijingului și pentru reordonarea regională în curs de desfășurare. E drept, China își întărește legăturile cu Moscova, dar continuă să își urmărească interesele în Asia Centrală, adică acolo unde Rusia și-a cultivat tradițional influența.
Războiul din Ucraina s-a dovedit a fi o piatră de moară de gâtul central-asiaticilor, determinându-i să creeze noi relații economice pe termen lung cu alte țări, să obțină concesii din partea Moscovei din cauza statutului său slăbit, dar și să se distanțeze politic de Kremlin.
Cu toate acestea, în pofida statutului diminuat al Moscovei, Rusia continuă să fie un actor-cheie în regiune. Influența ei a fost pusă în evidență de faptul că toți cei cinci lideri din Asia Centrală s-au grăbit să ajungă la Moscova pentru a sărbători alături de Putin Ziua Victoriei, pe 9 mai. Analiștii spun că prezența lor a fost determinată de presiunile Kremlinului care ține la imaginea sa de putere regională.
Având în vedere acest lucru, Ma a adăugat că Beijingul va folosi summitul pentru a asigura țările din regiune că le susține independența politică și va face noi pași în direcția creării unui „cerc economic centrat pe China” în Eurasia.
„Este, în esență, strategia de a lovi două păsări cu o singură piatră: slăbirea influenței rusești și integrarea mai strânsă a Asiei Centrale cu China și cu celelalte proiecte ale sale din regiune", a mai spus Ma.
