Premierii moldovean și român au examinat astăzi la Piatra Neamț proiectul prelungirii până la Chișinău a gazoductului Iași-Ungheni. Dar această conductă pe sub Prut care a legat pentru prima dată sistemele de gaze moldovean și român, în 2014, nu a fost singura preocupare a lui Pavel Filip și Sorin Grindeanu. Cei doi premieri au vizitat împreună mănăstirea Agapia, iar Filip a comparat cele două țări cu două inimi gemene care bat la unison.
„România așteaptă din partea Republicii Moldova consecvență și seriozitate”, a declarat premierul român, Sorin Grindeanu, la finele ședinței comune de guvern moldo-române, care a avut loc azi la Piatra Neamț. „Trebuie accelerate procesele de reformă”, i-a spus cam tranșant șeful guvernului de la București, omologului său moldovean, Pavel Filip. Liderul român i-a îndemnat pe oficialii de peste Prut să continue drumul spre Vest, fiindcă „doar opțiunea europeană poate aduce răspunsuri durabile la așteptările de prosperitate și stabilitate ale cetățenilor din Republica Moldova”. Șeful executivului român l-a sfătuit pe omologul său să valorifice de asemenea toate oportunitățile oferite de NATO, în vreme ce Pavel Filip a vorbit cu oarecare nesiguranță despre deschiderea oficiului NATO de la Chișinău în această vară și despre puterea legislativului și guvernului moldovean asupra armatei, cu toate că nu demult președintele Igor Dodon a anulat un exercițiu comun cu România.
Premierul Grindeanu a argumentat că România este „pregătită” să susțină în continuare Republica Moldova pe drumul spre Occident. Ajutorul dinspre partea română a venit pe mai multe căi, atât suport în cadrul instituțiilor internaționale, cât și susținere directă materială. Cu mai puțin de o lună în urmă, Bucureștiul a virat încă 50 de milioane de euro din creditul de 150 de milioane promis Chișinăului. Transferul a fost devansat la cererea moldovenilor și oferit chiar înainte ca parlamentul moldovean să retragă un proiect generos de amnistie fiscală, făcut cu dedicație pentru cei care au acumulat bani murdari.
Oficialii români n-au avut nimic de obiectat, mai cu seamă că partidul de guvernământ din România are tendințe similare. Așadar, ajutorul va merge în continuare, făcând abstracție de condițiile inițiale.
La ședința de guvern comună de la Piatra Neamț a fost reluat subiectul investițiilor românești dincolo de Prut, o temă care se discută de ani de zile, dar care a rămas mereu la nivelul discursurilor. Premierul Sorin Grindeanu a declarat ferm că România vrea să fie „parte a eventualelor procese de privatizare care vor avea loc în perioada următoare în Republica Moldova, (...) respectând toate procedurile transparente” decise la Chișinău. Au fost discutate chiar câteva „lucruri concrete” în chestiunea potențialelor privatizări care ar putea fi făcute în domenii precum energie, infrastructură, mediu, dezvoltare regională. Pentru a fi convingător în legătură cu viitorul acestor investiții, Sorin Grindeanu a precizat că proiectul gazoductului Iași-Ungheni, cu prelungire până la Chișinău, va fi realizat până în 2018, cu un an mai devreme decât termenul stabilit.
Primul-ministru român a vorbit și despre dublul rol al României în Republica Moldova: 1) de „stabilizare” și „consolidare” a cadrelor instituționale și democratice și 2) de „ancorare politică, strategică și fizică” a Republicii Moldova în spațiul european. Cum ar putea face aceste lucruri România nu e încă prea clar, cum nu este încă sigur că R. Moldova ar vrea să accepte acest „dublu rol” propus de șeful cabinetului de la București.
Premierul moldovean a fost mai puțin concret și mai sentimental. Pentru el, două țări sunt ca „două inimi gemene care bat în același ritm”, iar președintele pro-rus Igor Dodon nu poate să le separe fiindcă relația moldo-română este apărată de Constituția R. Moldova, care „îi oferă mai multă putere de decizie guvernului și parlamentului”, decât președintelui. Pavel Filip mizează deci pe axa Chișinău-București pentru că „de fiecare dată când Republicii Moldova i-a fost mai greu, cei care au întins o mână de ajutor au fost cei din România”.
